9,442 matches
-
personaje "atipice", deviate de la normă, pot declanșa surprize, suspans sau umor. Lui Moș Crăciun îi plac copiii: întregul său statut ca personaj legendar se bazează pe această virtute. Un Moș Crăciun care s-ar porni să ucidă oameni este o ficțiune sau, cum se întîmplă alteori, un fals. Această versiune apare în filmul lui Francis Ford Coppola Nașul, pornind de la romanul omonim al lui Mario Puzo din 1969. Filmul începe cu o scenă pașnică de Crăciun dintr-un centru comercial, acum
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
narcisiacă se cufundă în iubirea de sine și nu se interesează decît de persoana sa. Narcis cel din mit a murit pentru că nu s-a recunoscut; și nici nu a luat oglinda drept ceea ce este: o graniță între realitate și ficțiune. Efectul erotic, nu și cel formativ, a exercitat un efect asupra sa. În Metamorfozele lui Ovidiu, cînd mama sa Liriopa l-a consultat pe înțeleptul Tiresias și l-a întrebat dacă fiul ei va trăi pînă la bătrînețe, răspunsul a
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fantastic "logică a negativității" folosind un termen din logică, "o ostentativă definiție de sine prin negație". White scrie: Conceptele nu sînt tratate nici ca semne provizorii, adică ipoteze pentru direcționarea altor investigații în sfere specifice ale experienței umane, nici ca ficțiuni cu utilitate euristică limitată pentru a genera posibile căi de concepere a universului. Mai degrabă sînt complexe de simboluri, ai căror referenți se deplasează și se transformă ca răspuns la modelurile schimbătoare de comportament uman pe care sînt făcute să
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o parte, viziunea prin care elementele sînt prezentate și, pe de altă parte, identitatea vocii care verbalizează acea viziune. Pentru a simplifica, nu fac distincția dintre cei care văd și cei care vorbesc. Cu toate acestea, este posibil, atît în ficțiune cît și în realitate, ca o persoană să exprime viziunea alteia. Aceasta este o caracteristică principală a limbajului și se regăsește tot timpul. Cînd nu se operează nici o distincție între cei doi agenți diferiți este dificil să se descrie corespunzător
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu au un fundament psihologic sau ideologic, chiar dacă, la o examinare mai amănunțită, devine clar că sînt legate de opoziții psihologice sau ideologice. Pe baza înfățișării se formează grupuri; blonzii contra brunețiilor sau roșcaților, o opoziție care în operele de ficțiune ideologice pare să coincidă cu aceea dintre bine și rău, transmițînd astfel o ideologie rasistă sau una paralelă acesteia, aceea a celor buni-dar-plicticoși față de cei interesanți-dar-răi. O altă opoziție de nuanță ideologică în ficțiune este aceea dintre persoana înaltă și
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o opoziție care în operele de ficțiune ideologice pare să coincidă cu aceea dintre bine și rău, transmițînd astfel o ideologie rasistă sau una paralelă acesteia, aceea a celor buni-dar-plicticoși față de cei interesanți-dar-răi. O altă opoziție de nuanță ideologică în ficțiune este aceea dintre persoana înaltă și subțire pe de o parte, și persoana scundă și grasă pe de altă parte, fapt care este pus în relație cu consecința sa: șansele de căsătorie sau celibatul inevitabil. Pe baza experienței trecute, a
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
PMLA 70,1160-84 Geertz, Clifford 1973. From the Native's Point of View. In The Interpretation of Cultures. New York: Basic Books Genette, Gérard [1966, 1969, 1972] 1978. Figuri. Trad. Angela Ion, Irina Mavrodin. București: Univers [1979] 1994. Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune. Trad. Ion Pop. București: Univers Glowinski, M. 1974. Der Dialog in Roman. In Poetica 8:1,1-16 Greimas, A.J. 1966. Sémantique structurale. Paris: Larousse 1973. Les actants, les acteurs et les figures. In Cl. Chabrol et al
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și a valorilor culturale tradițional asociate masculinului și femininului de care se leagă simptomele individuale ale crizei identității sexuale a constituit una din marile teme ale modernității de la începutul secolului, mai ales în contextul vienez. Bărbații (sau personajele masculine din ficțiuni) întreprindeau o redefinire a identității lor sexuale: fie printr-un protest masculin împotriva feminității pe care o descopereau în ei înșiși, fie prin cultul femininului, legat de critica și de "deconstruirea" valorilor masculine. Slavici se situează între cei doi poli
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
s-au născut și funcționează în strânsă legătură cu topicele denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri psihologice)"176, mergând până la: "esența obiectului"177. Spațiul geografic al unei opere de ficțiune se va înscrie în limite aparținătoare ambelor sisteme de denominație, oficial și popular, iar predominarea unora sau altora va fi dictată de tipologia textului. Important este că prin utilizarea unor strategii adecvate − în care se înscrie și aceea a acordării
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Duțu, Cărțile, 47-57; Zalis, Scriitori, 37-59; Iorgulescu, Firescul, 19-56; Dicț. lit. 1900, 403-405; Manolescu, Istoria, I, 157-158; Negoițescu, Ist. lit., I, 28-29; Faifer, Semnele, 561-567; Mircea Anghelescu, Clasicii noștri, București, 1996, 13-52; Dicț. analitic, II, 245-247; Dicț. esențial, 350-352; Simion, Ficțiunea, III, 36-42, passim. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
din opera unui prozator român, Aurel Păcurariu (Petru Sfetca, Scriitorul-jidan Thomas Mann fură dreptul de proprietate literară al unui scriitor român). Toate acestea în vreme ce, într-o suită de omnisciente articole de direcție, sunt indicate „cu claritate” prioritățile „adevăratului” creator de ficțiune (Pan M. Vizirescu, Scriitorul în Statul Național, I.P. Prundeni, Rostul scriitorilor). Caracterul imperativ al unor formulări, alături de permanentul apel la intransigență față de dușmanul „de rasă” ajung să caracterizeze pagina a doua a jurnalului, care găzduiește rubrici precum „Litere-Știință-Arte”, „Teatru-Revistă-Cinema”, „Lampa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
a teoriilor motivației. 1.1. Perspective evaluative privind studiului motivației în muncă Cercetările privind motivația în muncă cuprind abordări ce se întind de la extrema considerării acestui proces psihosocial un punct nodal al comportamentului organizațional, până la extrema aprecierii motivației drept o ficțiune managerială. În mod cert, bogăția studiilor nu poate fi ignorată. Cu atât mai mult cu cât conexiunea motivației cu satisfacția în muncă și performanța a deschis zone de cercetare prolifice. Debutul studiului sistematic al motivației poate fi localizat la începutul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
un set de "reguli de bună practică" pentru șefii direcți, multe dintre ele cu un caracter accentuat intuitiv. În cest context este adecvată întrebarea cu privire la direcția de dezvoltare a cercetării întemeiată pe conceptul de motivație. Ideea că motivația este o ficțiune managerială ori că motivația a "murit" sub aspect conceptual, urmând să dispară din literatura de specialitate este afirmată de o serie de cercetători. Pe de altă parte nivelul motivației forței de muncă este considerat principalul avantaj competitiv care face diferența
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn Închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a Învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un fel de ficțiune, dar este semnificativ faptul că o nouă imagine asupra destinului Își face aici loc, chiar dacă sub forma imaginației literare. Constatăm că, În literatura română veche, există o viziune mai degrabă unitară asupra ideii de destin și că această idee rămâne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
desemnată perechea maritală, materializează În gradul cel mai Înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există În aceste condiții și o funcție de corijare, de raționalizare a realității, așa cum se Întâmplă, În alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! Iată o sintagmă adesea Întâlnită În narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe care românii o au în servicii secrete, politică și mass-media. În acest scop, am făcut recurs la monitorizări ale media clasice și ale new media, precum și la cercetări sociologice elaborate de companii și institute de profil. Determinarea graniței dintre ficțiune și adevăr în dezbaterile care au avut loc pe această temă nu face obiectul cercetărilor pe care le-am întreprins. Înfiltrarea presei cu agenți ai serviciilor secrete - Auto-deconspirarea lui Turcescu O temă subsecventa metatemei controlului exercitat de serviciile secrete asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
demersul critic din Structura poetică a basmului, renunțând la exclusivismul vechilor metode de interpretare (genetică, geografică, etnografică) și la preocupările limitative, formale, ale biografismului și documentarismului, optează pentru interpretarea morfologico-funcțională, mai aptă de a surprinde semnificațiile artistice și sistemul de ficțiuni cu regulile lui. Preocupat îndeosebi de valențele artistice, cercetează - făcând apel și la metoda structuralistă - discursul poetic, diferitele grupuri de personaje și relațiile dintre ele, tematica, problemele fantasticului, stilul și limbajul, tehnica narării. Basmul apare, potrivit acestei viziuni, ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
structura și ținta morală a comentariilor, rememorările duc inevitabil spre anii de detenție și spre perioada de dominație a regimului comunist ateu. Ca și în celelalte studii cultural-religioase, și în aceste dezbateri dialogate se simte „smerenia prelatului”. În literatura de ficțiune P. rămâne cu romanul Trei ceasuri în iad. Este o carte a cărei narațiune se desfășoară pe mai multe planuri, cu toate că prima impresie este de roman SF. Imediat după terminarea războiului, unui german, Peter Gast, i se transplantează memoria altuia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
prin intermediul utopiei, și funcția de dublare a realului decât prin canalul ideologiei"258. Trebuie subliniat însă că, deși denumirea de "utopianism" trimite spre un curent de tip ideologic, manifestat în filosofie și literatură, prezent de la Platon și până la scrierile de ficțiune ale contemporaneității, "utopismul (...) nu este o ideologie (în ciuda terminației "ism"). Pentru că au fost imaginate numeroase feluri de utopie, la stânga și la dreapta spectrului politic, dar și în afara acestor categorii. El este o metodă aparte de reflecție asupra politicii și a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o generație la alta, asigurându-le integrarea și sensul continuității. O astfel de perspectivă întărește în mod serios conjectura potrivit căreia individul este, în mod fundamental, un produs social: Putem justifica orice ne imaginăm cu privire la transformarea instituțiilor sociale; dar nu ficțiunea incoerentă care susține că intrarea psihicului în societate poate avea loc în mod grațios. Individul nu este fructul naturii, nici măcar unul tropical, ci o creație și o instituție socială"331. Perspectiva expusă mai sus poate fi sesizată și atunci când privim
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atacurilor Împotriva logicii (ca expresie a impersonalității discursului conceptual) și gramaticii (ca sistem de reguli consfințind caracterul convențional al comunicării) atrage atenția asupra conștientizării specificului poeziei În raport cu limbajul conceptual. „Fraza - putem citi În articolul intitulat Gramatică - nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarația de dragoste sub lună a plăcintarului devenit brusc poet”. Iar trimiterea la Mallarmé („conștienta Împotrivire față de fraza gramaticală și plată Începe cu Mallarmé”) e edificatoare tocmai În acest sens. Alte enunțuri, precum: „Artistul nou aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
drumuri, strigăte tresărind violent ca În furtună acoperișuri. Cuvintele obțin astfel propriul lor sens, boxînd sau Îmbrățișîndu-se Între ele. Linia nu mai are rostul fotografic de a Împrumuta spectatorului o reprezentare cu corespondențe În afară. Fraza nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarație de dragoste sub lună a plăcintarului devenit brusc poet” (s.n.). Avem aici un repertoriu cvasi-complet al reperelor În funcție de care Ilarie Voronca Înțelege radicala schimbare a interpretării poeziei. Căci În ochii săi o astfel de schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fel, un postmodernism pynchonian prin convergență spontană. Sunt depistabile, în Vestitorul, elemente, strategii și ingrediente socotite a fi caracteristice: heterotopia, jocurile de limbaj, dispersarea și deconstrucția, pastișa și eclectismul, dar mai ales faptul că „adevărul” nu mai poate fi deosebit de ficțiune. Prezentul narațiunii s-ar situa în principiu pe la 1835, iar locul acțiunii ar fi Scăieni, unde a funcționat o încercare de falanster socialist-utopic, animată de Theodor Diamant. Cronologia romanului - care e asezonat și cu consistente fragmente autoreflexive, mărturisiri auctoriale din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
noastre despre personajele din lumea reală. Dacă e greșit să presupunem că mimesisul sau redarea fidelă a elementelor esențiale ale oamenilor reali este scopul ultim al caracterizării, ar fi tot atît de greșit să presupunem o ruptură mai radicală între "ficțiunea” din romane și "facticitatea” din lumea reală. Nu pentru că literatura, în mobilitatea ei, nu poate să construiască pe o realitate stabilă și solidă din pricina unui abuz de "tehnică” și a unei înclinații spre indeterminare, ci pentru că simțul realității este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unei înclinații spre indeterminare, ci pentru că simțul realității este o construcție fluidă, înclinată spre schimbarea formei, așa că redarea sa "definitivă” în literatură este imposibilă. În schimb, dacă ne gîndim la alcătuirea semiotică a oamenilor, lucrurilor și a textelor de non- ficțiune ca aparținînd aceluiași ordin ca alcătuirea semiotică a romanelor, atunci e posibil să găsim o cale de mijloc. Din această perspectivă, arta nu este un supliment al vieții, și deci nu poate fi o reprezentare mimetică slabă: în general, atît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]