3,538 matches
-
și înconjurată de pruni, se află o biserică de lemn care, la ora actuală, se prezintă într-o stare de conservare foarte bună. Documentele de arhivă ne spun că la 24 mai 1720 locuitorilor satului Botean li se aprobă 15 florini renani drept ajutor pentru construirea bisericii. În cererea lor, sătenii au subliniat că erau de mult timp fără biserică, așa încât erau nevoiți să țină slujbele în case, pe rând. Asta înseamnă că înainte ei avuseseră biserica lor, dar pe care
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
este un film românesc din 1985, regizat de Gheorghe Vitanidis. El este cel de-al patrulea film din seria Mărgelatu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Szabolcs Cseh, Alexandru Repan, Ion Besoiu, George Motoi și Ovidiu Iuliu Moldovan. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Agatha Slătineanu, împreună cu pretinsul bancher Troianoff, îl jefuiesc pe boierul Vâlcu de o
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
1698, menționează adesea iobagi care purtau numele de Moraru, nume care ar putea trimite la meșteșugul morăritului. Conscripția din 1721 - 1722 aduce însă precizarea că lângă sat exista o moară cu o singură piatră, cu un venit anual de 31 florini cuveniți judelui regesc. Conscripția din 1766 vine cu o completare cu privire la loc și la numele morarului: morarul Mihăilă de la moara de pe „Părău' Morii”. Această moară era deja deteriorată la momentul menționării sale, fapt care i-a determinat pe racoviceni să
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
a fost pensionat. La început au fost doi preoți, apoi trei, pentru ca mai apoi, după 21 de ani, la încheierea misiunii lor în Bucovina, să fie cinci preoți iezuiți. Plata preoților iezuiți se făcea din fondul religionar, câte 200 de florini anual pentru fiecare preot. În 1837 a fost construită o nouă casă parohială. În 1838, preotul iezuit Adam Kossahowschi a comandat două clopote noi meșterului Gheorghe Fogarasch din Pătrăuți. Totuși, aceste clopote noi aveau un sunet diferit de sunetul celor
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
ușa preotului cerșind de mâncare. El i-a vândut lui Iraclie o vioară veche, la care nu mai putea să cânte. Preotul a trimis vioara înnegrită și stricată la lutierul Martin Richter din Lemberg. Acesta i-a oferit 100 de florini pe ea, dar Iraclie a refuzat s-o vândă. Vioara a fost reparată, iar pe eticheta din interior se putea citi că instrumentul muzical a fost confecționat de lutierul Nicolò Amati în 1626. În 1876, preotul a rămas văduv, după
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
ușa preotului cerșind de mâncare. El i-a vândut părintelui Iraclie o vioară veche, la care nu mai putea să cânte. Preotul a trimis vioara înnegrită și stricată la lutierul Martin Richter din Lemberg. Acesta i-a oferit 100 de florini pe ea, dar Iraclie a refuzat s-o vândă. Vioara a fost reparată, iar pe eticheta din interior se putea citi că instrumentul muzical a fost confecționat de lutierul Nicolò Amati în 1626. În 1876, preotul a rămas văduv, după
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
curățenia și ventilația în spitale. În ciuda ușurării rezultate din terminarea războiului, Alice a fost șocată de purtarea trupelor prusace în Hesse. Berlinul a luat marelui ducat calea ferată și sistemele de telegraf și a îndatorat Hesse cu 3 milioane de florini. Alice a scris mamei sale care a scris Victoriei, care era prințesă moștenitoare a Prusiei și care a răspuns că ea nu poate să facă nimic "pentru a o scuti pe Alice de poziția dureroasă și stresantă". Influența a venit
Prințesa Alice a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315328_a_316657]
-
de Iustinian I (527 - 565). "" era succesoarea monedei solidus. A fost emisă în Imperiul Bizantin până la reformele întreprinse de împăratul Alexios I Comnenul, în 1092. "Nomisma" a fost principalul mijloc de schimb internațional pentru șapte sau opt secole, până la apariția florinului și a ducatului, care vor fi puse în circulație abia în secolul al XIII-lea. De la denumirea acestei monede provin termenii "numismat" și numismatică. Prima reformă monetară care a atins "nomisma" a avut loc sub Nicefor al II-lea Focas
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
care Franța fusese angajată în Războiul de O Sută de Ani. Carol nu a pierdut nici o ocazie de a-și extinde puterea. În mai 1469, prin Tratatul de la Saint-Omer, Arhiducele de Austria, Sigismund i-a vândut pentru 50 000 de florini olandezi comitatul Ferrette, o parte din Alsacia și alte câteva orașe, rezervând pentru sine dreptul de răscumpărare. Cea mai mare dorință a lui Carol este să unească într-un singur regat cele două teritorii burgunde. Pentru a realiza acest lucru
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
însă acum întreagă să nu se strice"". Autoritățile austriece au poruncit demolarea edificiului. Biserica a fost salvată de la distrugere de maiorul de arnăuți pensionar Iane (Ioan) Florea, care a cumpărat locul și clădirea la licitație contra sumei de 220 de florini , donând-o la 28 noiembrie 1799 comunității ortodoxe românești căreia i-a pus ca singură clauză restaurarea atunci când condițiile o vor permite. La 8 februarie 1801 mai mulți târgoveți suceveni au cerut ajutorul mitropolitului Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803) pentru
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
iulie 1825 această cerere, motivând unele vicii de procedură. Cu ocazia Războiului Crimeei, comandantul militar al Sucevei a închiriat biserica pentru o perioadă de cinci ani, spre a fi folosită drept magazie. Chiria a fost stabilită la suma de 422 florini și 30 kreuzeri anual, iar comunitatea ortodoxă a acoperit clădirea din banii de chirie. După expirarea perioadei contractuale în iulie 1859, Biserica Mirăuți a fost închiriată unor negustori evrei pentru a fi folosită ca magazie de produse agricole sau depozit
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
acoperit clădirea din banii de chirie. După expirarea perioadei contractuale în iulie 1859, Biserica Mirăuți a fost închiriată unor negustori evrei pentru a fi folosită ca magazie de produse agricole sau depozit de piei de animale , pentru sume de 30-40 florini anual. Negustorii evrei nu s-au îngrijit de soarta fostului lăcaș de cult, starea acestuia degradându-se tot mai mult. Mai mult, cimitirul bisericii a fost transformat în imaș public pentru vitele locuitorilor, iar pridvorul a fost închis cu scânduri
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
care s-au efectuat cercetări. Expertiza tehnică a bisericii și devizul de cheltuieli au fost realizate de Joseph Laitzner, directorul Școlii industriale din Cernăuți, acesta din urmă estimând că suma necesară pentru refacerea bisericii ar fi de aproximativ 20.000 florini. În acest timp, reprezentanții celor două parohii proprietare ale bisericii și a terenului aferent ("Sf. Dumitru" și "Sf. Nicolae") și-au dat acordul de cedare a bisericii către Fondului religionar, cu condiția ca acesta din urmă să suporte cheltuielile legate
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-un raport din septembrie 1891, el a comunicat Consistoriului ortodox că pentru executarea lucrărilor de restaurare ar fi necesară o sumă de 25.000 florini. Începerea lucrărilor a fost amânată de încetineala birocratică austriacă a avizării diferitelor rapoarte și proiecte. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii a aprobat la 28 februarie 1893 proiectul de execuție, iar Consistoriul ortodox a luat legătura cu arhitectul Karl A. Romstorfer, conservatorul
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Surinam. După trei ani de muncă intensă, Maria Sibylla Merian a publicat cea mai importantă carte a ei: "Metamorphosis insectorum Surinamensium", apărută la Amsterdam în 1705. Cartea nu i-a adus niciun câștig financiar, datorită probabil și prețului ridicat (55 florini exemplarul), dar a adus-o pe Maria Sibylla Merian în centrul atenției comunității științifice europene din acea perioadă. Maria Sibylla Merian a murit la 13 ianuarie 1717, la Amsterdam, după ce în urmă cu doi ani suferise un atac de apoplexie
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
ianuarie - la sărbătoarea „Botezul Domnului”. Actuala biserică, cu hramul „Buna Vestire”, a fost zidită în anul 1795. Cheltuielile au fost suportate de credincioși, alături de care a contribuit și regimentul l de graniță, cu sediul la Orlat, cu suma de 1040 florini. Jina era comună grănicerească, deși toți locuitorii erau de religie ortodoxă, religie interzisă pentru o comună grănicerească. Biserica este construită din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă, iar turnul este acoperit cu tablă. Nu se cunoaște meșterul care a zidit
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
și de pe Fraueninsel. Timp de secole, până la Secularizarea din Bavaria din perioada 1803 - 1835, insula a fost deținută de către Mănăstirea . Insula a fost achiziționată în 1873 de către regele Ludovic al II-lea al Bavariei pentru suma de 350.000 de florini de la un consorțiu de speculatori de lemn din Württemberg, după care el a dispus construirea aici a Castelului Herrenchiemsee. Acest lucru a dterminat renunțarea la defrișarea planificată a insulei. În jur de două treimi din insulă (cu excepția locului unde se
Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327451_a_328780]
-
în luptele împotriva pretendentului la coroană Michail Boleslaw, fiul lui Sigismund (Zygimantas) Kęstutaitis, care se bucura de sprijinul hanului Said Ahmed I. Hadji Ghirai a oferit regelui Cazimir al IV-lea servicii militare în schimbul unei plăți anuale de 10,000 florini.. În schimb, când plățile respective au întârziat să vină, și oamenii săi au inițiat expediții de pradă în voievodatele polone ale Podoliei și Ruteniei. În anii 1448 și 1449 tătarii din Marea Hoardă au atacat Polonia și Lituania, iar ca
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
alocuțiunea Sandei Ladoși a fost melodia „Mon amour chou-chou”, melodie care se găsește pe ultimul CD al autorului „Dan Iagnov Cântece de alcov, (Nostalgii pariziene)”. Sanda Ladoși a cântat „O noapte cu tine” compozitor Dan Iagnov, textieră Andreea Andrei iar Florin Piersic a cântat „O poveste de o zi” compozitor Dan Iagnov, textieră Andreea Andrei. Cu această ocazie Ovidiu Komornyik i-a înmânat Sandei Ladoși Trofeul „GALA OVO MUSIC”, Ediția a II-a, SEARA VOCILOR DE AUR 2012, IN MEMORIAM DAN
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
a vizitat Câmpulungul, el a găsit aici ""o biserică bine construită și o casă parohială"", precum și o clădire pentru școală. Biserica nu avea clopote, utilizându-se o tobă pentru a-i chema pe credincioși la liturghie. Comunitatea strânsese însă 1200 florini pentru dotarea bisericii cu obiecte de cult și peste 300 de florini pentru cumpărarea clopotelor. Biserica a fost consacrată la 18 iunie 1826 de arhiepiscopul de Lemberg, Andreas Alois Ankwicz von Skarbek-Poslawice, primind hramul "Înălțarea la cer a Domnului Cristos
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
o casă parohială"", precum și o clădire pentru școală. Biserica nu avea clopote, utilizându-se o tobă pentru a-i chema pe credincioși la liturghie. Comunitatea strânsese însă 1200 florini pentru dotarea bisericii cu obiecte de cult și peste 300 de florini pentru cumpărarea clopotelor. Biserica a fost consacrată la 18 iunie 1826 de arhiepiscopul de Lemberg, Andreas Alois Ankwicz von Skarbek-Poslawice, primind hramul "Înălțarea la cer a Domnului Cristos". În perioada 1815-1918, Parohia romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost vizitată de
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
din Poiana Micului a fost ridicată la rangul de parohie abia în anul 1880. Preotul Josef Szabo a cerut aprobarea pentru construirea unei biserici de piatră. Ca răspuns la această periție, împăratul Franz Joseph al Austriei a donat 500 de florini pentru construirea bisericii. În perioada 1887-1894 coloniștii germani și polonezi au construit o biserică din piatră, sub coordonarea preotului Andrei Zoles. Aceasta se afla în mijlocul satului, în cimitirul localității. Ea a fost sfințită în anul 1894. În apropierea bisericii s-
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
REGIS IȘTE DVCA, adică SIT TIBI, CHRISTE, DATUS QUEM TU REGIS, IȘTE DUCATUS, în română: „Ție, Hristoase, îți este dat să stăpânești acest ducat.” Țechinul s-a numit, mai întâi, ducat (în ). Din 1283, era bătut în aur, după modelul florinilor din Florența: 3,60 g, din care 3,495 aur fin, având circa 20 mm diametru. La Marsilia, s-a cerut aprobarea regelui Franței să se bată moneda, în aur, prin imitarea unor monede arabe și bizantine. Politică prea îndrăzneață
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
bată moneda, în aur, prin imitarea unor monede arabe și bizantine. Politică prea îndrăzneață, fără îndoială! Ludovic al VIII-lea nu și-a dat consimțământul. Orașele din Toscana vor relua ștafeta, Pisa în 1252, apoi Florența în anul următor, cu florinul sau. Moneda florentina era destinată comerțului pe termen lung. Este atat de bine echilibrată și de adaptată în funcția să încât va fi imitata peste tot! La Veneția, baterea monedelor de aur este relativ târzie, probabil deoarece, mulțumită comerțului sau
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
este relativ târzie, probabil deoarece, mulțumită comerțului sau exterior, societății venețiene nu-i lipsea numerarul și dispunea de instrumente de plată având curs în Orientul Mijlociu. "Țechinul" a fost o monedă de aur având aceeași greutate și același titlu că și "florinul florentin". A fost emis de Republică Veneția începând din anul 1284. Ducatul din aur venețian își va schimba numele în "țechin" - fără să-și schimbe formă - în mod oficial începând din timpul dogelui "Francesco Venier" (1554 - 1556). În acea perioadă
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]