3,450 matches
-
2007. Situația recesământului populației 2011. IV. VIAȚA ECONOMICĂ Ocupația principală a locuitorilor Comunei Grădiștea a constituit-o și o constituie cultura cerealelor, pomicultura, viticultura si creșterea animalelor. Pe văile apelor s-a practicat cultura cerealelor, iar pe dealuri cultura pomilor fructiferi și a viței - de - vie. În ultima perioadă se observă o preocupare pentru apicultură. Mulți tineri accesând fonduri europene în acest sens. În anul 1847, în Grădiștea funcționa o moară pe râul Olteț, moară proprietate a Obștei de moșneni grădișteni
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
azi cu sfințenie tradițiile, isi cinstesc trecutul, sunt implicate în presentul de astăzi și viitorul de mâine al patriei, comoara plămădita din jertfă strămoșilor. Din totdeauna îndeletnicirile buciumenilor au fost agricultură, creșterea vitelor, cultura vitei de vie și a pomilor fructiferi, precum și meșteșugurile casnice. Ogoarele cu grâne se întindeau în partea de nord a satului, de o parte și de alta a “drumului morii”, în locurile denumite de bătrâni: Ivan, Tamâș, Iuga etc. Accesul din sat spre ogoare era permis numai
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
locurile denumite de bătrâni: Ivan, Tamâș, Iuga etc. Accesul din sat spre ogoare era permis numai pe o singură cale închisă cu o poartă : “Poartă țărnii” denumire păstrată până astăzi. Pe malul stâng al pârâului erau numeroase plantații de pomi fructiferi, fapt pentru care și astăzi această zonă poatra numele de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului, Cireș, Părul lui Ilie și altele
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
romii (țigani și rudari). Ca religie, majoritatea sunt ortodocși la care se adaugă un număr mic de penticostali și baptiști. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura (reprezentată de culturi temporare-cereale, leguminoase și culturi permanente de vița-de-vie și pomi fructiferi), creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, caprine, păsări etc.) dar s-au adăugat extracția țițeiului, exploatarea cărbunelui, reparații auto ("SMAUC S.A.") prelucrarea argilei ("LUMCONS S.R.L."-Vladuleni). După perioada postdecembristă, s-a dezvoltat industria de panificație (5 brutării în prezent). Instituții importante
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru mămăligă, dar cu timpul a dispărut. Ca plante legumicole se cultivă mazărea, fasolea, varza, roșiile, prazul, ceapa, usturoiul, cartofii și morcovii. Dintre pomii fructiferi menționăm: zarzărul, prunul, nucul, mărul, părul, la care se adaugă arbustul vița-de-vie. Fauna zonei: Ca animale domestice oamenii cresc vaci, capre ,mai puține oi, deși în trecut ocupația de bază a fost oieritul, cai, măgari și tăurași. În trecut oamenii
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920,iar ceea ce a mai rămas a fost distrus în perioada 1946 - 1948. După 1700 , famiile nobiliare din Aruncuta sunt preponderent de origine germanica ceea ce explică apariția timpurie a
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
din totalul populației variind între 33 - 50% în perioada 1700-1848. Rolul pozitiv al familiior nobiliare din Aruncuta se regăsește în creșterea continuă a populației , ca rezultat al unei bune administrări a resurselor locale aflate la dispoziție. Marea varietate de pomi fructiferi aduse de familiile nobiliare { în special pruni }, care s-au adaptat bine condițiilor din sat au împodobit de-a lungul deceniilor cele două cimitire {circa 4 ha} până în anul 2012-2013 {conform tradiției,la fiecare mormânt era plantat câte-un pom
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
aduse de familiile nobiliare { în special pruni }, care s-au adaptat bine condițiilor din sat au împodobit de-a lungul deceniilor cele două cimitire {circa 4 ha} până în anul 2012-2013 {conform tradiției,la fiecare mormânt era plantat câte-un pom fructifer "pentru sufletul celui plecat"}, cănd "diriguitorii" bisericii din sat au decis tăierea acestora pentru a face loc betoanelor în creștere... Prin tăierea pomilor fructiferi din cimitire , sătenii au reușit să rupă și ultima legătură cu familiile nobiliare ... Despre familia nobiliara
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
circa 4 ha} până în anul 2012-2013 {conform tradiției,la fiecare mormânt era plantat câte-un pom fructifer "pentru sufletul celui plecat"}, cănd "diriguitorii" bisericii din sat au decis tăierea acestora pentru a face loc betoanelor în creștere... Prin tăierea pomilor fructiferi din cimitire , sătenii au reușit să rupă și ultima legătură cu familiile nobiliare ... Despre familia nobiliara Bogaty din Aruncuta mai știm că unul din membrii acesteia, nobilul Ianoș Bogaty, s-a căsătorit în 1540 cu Magdalna Losonți {născută în 1518
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920 } , respectiv în 1947. Fermă de pe Rupturi ,care avea și pescărie , a fost demolată și materialele utilizate pentru înființarea fermei de stat de la Berchieșu, com.Frata, insă mare parte
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
legume și fructe , la parter 4 camere decomandate și un hol , iar la etaj un hol și 4 dormitoare , toate decomandate. Grădină care înconjura castelul avea o suprafață de circa 5 hectare , mare parte fiind ocupată de legume și pomi fructiferi { nuci, meri, peri, gutîi, caiși, piersici și diverse soiuri de pruni }. Curtea era orientată spre sud - est și înconjurată de o mică pădurice de brazi, iar drumul de la castel spre sat era mărginit de o perdea de malin și salcâm
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
zonă castelului { zvonul care circulă și azi - dar care nu poate fi verificat, este că acesta și-a părăsit soția puțin înainte de sfîrșitul războiului și a fugit cu o nepoata în Ungaria, iar de aici în Canada }. Livadă cu pomi fructiferi a fost distrusă de colectiviști în 1962 pe motiv că aduc soiuri mai bune { pe care intradevar le-au adus , dar le-au distrus ulterior cu animalele CAP-ului lăsate să pasca în tânără livadă }. Doar nucii au rezistat până
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
proprietate cele două mari cimitire ale satului și peste 50 hectare de teren agricol de o calitate deosebită, în tarlaua "După biserică", la care se adaugă frumoasă biserică construită în 1928 și Casa parohiala cu grădină și livadă cu pomi fructiferi aflată în imediata apropiere de biserică. Decretul 358/1948 a fost abrogat prin Decretul- Lege al FSN (Frontul Salvării Naționale) nr. 9/31 decembrie 1989, astfel că la recensământul din 1992 statistică consemnează existența în sat a cel puțin 41
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
pentru a uda livezile . În plus, în timp ce Nilul aducea aluviuni care fertilizau in mod natural valea, grădinile trebuiau să fie fecundate cu îngrășământ . Aceste grădini și livezi erau în general, folosite pentru a cultiva legume, viță de vie și pomi fructiferi. Egiptenii utilizau sape,greble, plugul uneori înhămat de coarnele boilor pentru arat și secera din silex sau bronz pentru seceriș. Mai târziu, egiptenii au preluat cumpăna de la mesepotamieni folosită la scoaterea apei din fluviu. În perioada persană sau romană , egiptenii
Agricultura în Egiptul antic () [Corola-website/Science/330568_a_331897]
-
comună în infralitoralul nisipos sau, uneori, pe substrat algal. "Xiphinema americanum" (Cobb, 1913) cu o lungime de 3 mm este o specie parazită la un număr mare de plante (viță de vie, lucernă, cânepă, plante din familia "Rosaceae" - diferiți pomi fructiferi, s.a). Se disting de alte nematode prin mai multe caracteristici morfologice: Clasificare
Dorylaimida () [Corola-website/Science/328729_a_330058]
-
Neta Revayi nu puteau fi duse la Ierusalim, ele se puteau vinde, iar cu banii obținuți se puteau cumpăra alimente la Ierusalim. Dintre cerințele talmudice în legătură cu fructele și care utilizează Tu Bishvat ca dată de referință pentru socotirea vârstei pomilor fructiferi, Orlá a rămas până astăzi, în principiu așa cum era în epoca talmudică. Evreii ortodocși observă aceste precepte ca parte din Halahá, codul religios iudaic. Fructele care au copt ale unui pom de trei ani înainte de Tu Bishvat sunt considerate orlá
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
lucru cu totul nou în acea epocă). Deasemeni a înzestrat școala cu un aparat de radio, a pus bazele unei biblioteci, a creat o pepinieră de pomi și o prisacă pentru albine, a desfășurat o campanie pentru plantarea de pomi fructiferi; a inițiat creșterea iepurilor și a porumbeilor de casă și a înființat un cămin cultural. Cea mai de seamă realizare a sa aici a fost însă edificarea localului școlii, aceasta constituindu-se într-o adevărată saga. Sub patronajul ASTREI "Handrea
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
extinsă în anul 1310 sub patronajul lui Muhammad Khodabande, un lider mongol convertit la șiism. În anul 1333 marele explorator Ibn Battuta a vizitat orașul Mashhad și a scris în jurnalul său de călătorie că orașul este plin de pomi fructiferi iar deasupra sa se vede un dom uriaș cu ziduri colorate, referinduse la moschee. În anul 1601, șahul Abbas I cel Mare ordonă renovarea și înfrumusețarea sanctuarului. Atunci, pereții au fost decorați cu caligrafi coranice colorate iar domul și cele
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]
-
de preparare a colecțiilor entomologice și a sistemelor de vase sangvine a animalelor vertebrate, care aveau o mare valoare didactico-științifică. În anul 1894 a participat la Expoziția internațională de pomicultură și legumicultură din Sankt Petersburg cu o colecție a pomilor fructiferi și ai viței-de-vie fiind apreciată de specialiști din Rusia și alte țări europene. A fost distins cu o "Diplomă de onoare" și cu o "Medalie de aur", fiind recunoscut astfel ca unul din cei mai buni preparatori din Europa. În
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului. - În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De Bună Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazda.
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
natură. Numeroasele reforme în domeniul educației, asistență medicală, servicii sociale, drumuri, agricultură, silvicultură și industrie au făcut din Anhalt-Dessau unul dintre cele mai moderne și prospere mici state germane. Cea mai evidentă dintre îmbunătățirile sale au inclus plantarea de pomi fructiferi de-a lungul digurilor și construcția de clădiri frumoase. Reformele sale au incluse programe de lucrări publice, reparații ale digurilor distruse de inundații, oferte de locuințe sociale, educație, salubritate, primele parcuri publice, terenuri de înmormântare indiferent de ranguri sociale, precum și
Leopold al III-lea, Duce de Anhalt-Dessau () [Corola-website/Science/334407_a_335736]
-
Se spune, că „sezonul de ciuperci” începe cu luna august, durând până la sfârșitul lui octombrie, cea ce nu este corect. Nu numai că diferite specii nu cresc în aceste luni (ca de exemplu genul "Morchella"), mai mult formarea de corpuri fructifere depinde de un climat convenabil pentru apariția lor, ca de exemplu umiditate prin ploi calde și căldură suficientă. În caz de căldură uscată persistentă sau condiții de umezeală rece nu pot fi așteptate recolte. Se indică adesea, ciupercile să fie
Ciuperci comestibile () [Corola-website/Science/335061_a_336390]
-
descris-o, menționat în "Index fungorum", ca "Helvella ramosa". În sfârșit, în anul 1821, Elias Magnus Fries a redenumit-o sub numele actual de "Sparassis crispa". Aceste ciuperci nu se găsesc foarte des, dar apar mereu în același loc. Corpul fructifer: El are un diametru de 15-30 cm, format dintr-o mulțime de fâșiii subțiri și ondulate, răsucite și amestecate care dau acestei ciuperci aspectul unei căpățâni uriașe a Salatei de Batavia. Culoarea este la tinerețe albuie, schimbând la maturitate spre
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
la unele specii de "Leuctra". Ca adulți, unele specii nu se hrănesc de loc, alte specii se hrănesc cu alge unicelulare sau chiar cu frunze tinere de plante fanerogame. Se cunosc chiar specii care au atacat mugurii florilor de la arbori fructiferi din America. Larvele și nimfele sunt acvatice, bentonice, fiind întâlnite mai ales în apele curate și bine oxigenate din zona montană. Adulții depun ouăle în ape curate. După 6-8 săptămâni de la depunerea ouălor apar larvele, totdeauna acvatice. Larvele sunt la
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
foaie sau în mod ardelean (seu de porc, ceapă, ciuperci tăiate, morcov, păstârnac, boia ardei, smântână). De asemenea, buretele poate fi panat și prăjit ca un șnițel. Atunci însă, un ușor miros de anason ar putea să rămână. Doar organisme fructifere tinere sunt gustoase. Ciuperci bătrâne (vezi dreapta) pot provoca un disconfort gastric. Acest burete este cultivat pe bălegar de cal compostat, dar domeniul de aplicare al acestor culturi este comercial scăzută.
Șampinion văratic () [Corola-website/Science/335740_a_337069]