5,324 matches
-
de gîndire filozofică sau pur culturală ce ar fi acceptat, fie și parțial, epitetul de "marxistă". Eram proaspăt licențiat în studii filologice studii înrădăcinate încă, pe atunci, în ideologia și mentalismul comunismului ceaușist -, presu punînd, de aceea, pe fondul unor frustrări majore (nu doar personale, ci, tind să cred, colective, legate de întreaga mea generație) că marea intelectualitate umanistă, de la noi și de aiurea, nu se putea articula decît într-un mediu neoliberal (scutit de "stîngismul" de debut al postmodernității) ori
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pe care ni le oferă tehnica. Ar părea că individul, cu tendințe agresive Înnăscute, nu-și manifestă această agresivitate prin violență decât În situațiile externe impuse de evenimente istorice și morale: „Astfel, agresivitatea a fi În funcție de istoria individului și, deoarece frustrările vin din represiunea socială (ar fi În funcțieă de Întreaga societate.” Mai exact, agresivitatea nu este distructivă prin natura ei; dimpotrivă, scopul agresivității este de a satisface o nevoie vitală, de la activitatea sexuală sau de a dobândi hrană până la
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
iar dacă individului i se refuză satisfacția, nevoia de a o obține nu Înseamnă că nu rămâne; mai mult, ea devine obsesivă, născând impulsul de a o dobândi prin orice mijloace. Astfel, agresivitatea care se face „purtătorul de cuvânt” al frustrărilor și refulărilor provoacă fenomene de violență. Nu puțini autori, Între care Noël Mailloux sau Wilhelm Reich, elev al lui Freud, susțin virtuțile pozitive ale agresivității, subliniind că, temperată, aceasta este constructivă conferind „intensitate” și motivând energetic activitățile umane, mai ales
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
vindecarea acestuia, „exorcizarea” violenței comunitare - domestice sau sportive - prin cuvânt are valențe terapeutice. Intuind valoarea terapeutică a cuvântului, unele găști de cartier au ales să Înlocuiască Cu toate că și violența domestică ca și violența ritualică sunt, În bună măsură, produse ale frustrărilor datorate excesului de „Înregimentare”de care se face vinovată construcția socială urbană. Peripatethice confruntarea fizică cu Înfruntarea verbală, transferând violența fizică În planul violenței verbale; cultura rapp-ului este un exemplu. O soluție de a stăpâni agresivitatea și a o canaliza
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
eclerajul scenei accentuînd această impresie. Intrăm în lumea lor pentru a descoperi că bărbatul, soțul fumătoarei, e director de școală, dezabuzat și alcoolic. Viața ei, a fumătoarei, care, fără îndoială, și-a iubit cîndva soțul, e un șir de mici frustrări și mari umilințe. Surprizele se înmulțesc. Chiar de la prima imagine ne simțim debusolați, pe altă lume. E cinema sau e teatru? Ne dăm seama după cîteva minute că toate rolurile feminine sunt jucate de una și aceeași actriță, că același
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ni se întîmplă e un posibil. Lumea în care ne descurcăm, lumea noastră e una posibilă. Ea este expresia posibilelor și imposibilelor noastre. Secvențele evocate prezintă două căi, două posibile. Prima e cea trasată mai ales de imposibilul soției: în pofida frustrărilor, a micilor și a marilor umilințe pe care le îndură, îi este imposibil să-și părăsească soțul, copiii, lumea. Dar ceea ce, moral și fizic, este imposibil pentru o ființă umană, nu poate deveni, într-o zi, posibil? A exista nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cum de nu caută să-și îmbunătățească traiul (să "progreseze"), cum de nu-și doresc să se dezvolte? Cum de oameni atît de lipsiți de atîtea lucruri pot fi mulțumiți, cum de nu au nevoi nesatisfăcute, cum de nu cunosc frustrarea? Acești oameni au inventat o lume în care nevoile materiale sunt limitate și, în plus, constante: în viziunea lor, este imposibil ca nevoile să se schimbe, să evolueze, să crească. Trîndăvia, nepăsarea, neprevederea, îndestularea unei astfel de lumi par de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
anume menține lumea noastră? Ce anume o ține în funcțiune? Ocolul antropologic ne sugerează o întrebare naivă: ce s-ar întîmpla dacă am fi satisfăcuți de condițiile materiale de viață, dacă n-am mai simți nici o nevoie, nici o lipsă, nici o frustrare în materie de locuință, mijloace de transport, alimentație, îmbrăcăminte, timp liber? Pentru ca lumea noastră să poată exista, pentru ca ea să dureze, nu trebuie să fie imposibil ca membrii ei să fie satisfăcuți de condițiile materiale de existență, oricare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
serviciu). Există etapa care precede și permite posesia sau consumul: clientul (personaj caracteristic lumii moderne) trebuie să simtă nevoia de a cumpăra, să simtă dorința de a consuma. Ce altceva este o nevoie dacă nu o insatisfacție, o lipsă, o frustrare? Pentru a fi vorba de satisfacție, prin posesie, prin consum, trebuie să fie mai întîi vorba de insatisfacție. După consumare satisfacție și plăcere trebuie să fie din nou vorba de insatisfacție. Întreprinderea este o formidabilă mașină de "insatisfacere". Politicile de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ruga instituția-destinatar, Epitropia, "a mijloci o recunoștință vrednică meritelor mele, prin o distincție onorabilă (subl. ns.), care adeseori se hotărăște pentru merite mai mici, ba uneori, încă numai prin o protecție"43. Gestul său, aparent inoportun, dar care sugera oarecare frustrare, îzvorâtă din lipsa reacției admirative din partea administrației politice ori a concitadinilor beneficiari, nu a rămas, totuși, fără efect; numai că acesta s-a produs, după încheierea misiunii asumate, trei ani mai târziu. Recepția lucrărilor, pe ansamblu, avea să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să stați mai mult de 30 de secunde pe unul. Seara dumneavoastră seamănă astfel cu un mozaic de scene neterminate și vă simțiți frustrați și nesatisfăcuți. De ce o gamă largă de canale între care puteți alege determină o reacție de frustrare? Și de ce nu ne putem împiedica să schimbăm canalele? Această problemă are legătură directă cu psihologia alegerii, studiată de specialiști de câteva zeci de ani. Se pare că alegerile variate determină o frustrare legată de conștientizarea faptului că sunt alte
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care puteți alege determină o reacție de frustrare? Și de ce nu ne putem împiedica să schimbăm canalele? Această problemă are legătură directă cu psihologia alegerii, studiată de specialiști de câteva zeci de ani. Se pare că alegerile variate determină o frustrare legată de conștientizarea faptului că sunt alte alegeri posibile pe care nu le-am făcut. Următorul experiment explică acest lucru: Psihologii Sheena Iyengar, de la Universitatea Columbia, și Mark Lepper, de la Universitatea Stanford, au evaluat gradele de satisfacție sau de frustrare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
frustrare legată de conștientizarea faptului că sunt alte alegeri posibile pe care nu le-am făcut. Următorul experiment explică acest lucru: Psihologii Sheena Iyengar, de la Universitatea Columbia, și Mark Lepper, de la Universitatea Stanford, au evaluat gradele de satisfacție sau de frustrare ale consumatorilor în fața unor alegeri dintr-un număr mai mult sau mai puțin numeros de opțiuni. Participanților la acest experiment li s-a propus să aleagă dintre șase cutii cu ciocolată doar una. Dacă nu doreau să ia cutia cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai ales o cutie cu bomboane cu lichior, o alta cu napolitane...). Opțiunile nerealizate se numesc costuri de oportunitate. Când opțiunile posibile nu sunt numeroase, costurile de oportunitate sunt mici (cinci, în primul caz) și determină un grad redus de frustrare. Însă, dacă alegerea este făcută dintre 30 de opțiuni posibile, nu mai sunt 5, ci 29 de pierderi acumulate, care constituie tot atâtea costuri de oportunitate și o încărcătură mare de frustrare. Situația devine dificilă, așa că persoana preferă să ia
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
primul caz) și determină un grad redus de frustrare. Însă, dacă alegerea este făcută dintre 30 de opțiuni posibile, nu mai sunt 5, ci 29 de pierderi acumulate, care constituie tot atâtea costuri de oportunitate și o încărcătură mare de frustrare. Situația devine dificilă, așa că persoana preferă să ia banii oferiți. Acest experiment arată impactul costurilor de oportunitate asupra gradului nostru de satisfacție: costurile de oportunitate reprezintă ansamblul pierderilor legate de oportunitățile pe care le eliminăm prin alegere. Cu cât aria
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
curs, care, pentru a aduce o oarecare satisfacție, cere minimum de atenție și implicare. La final nu rămânem nici o plăcere! Concluzie O gamă largă de alegeri nu implică neapărat satisfacția. Înmulțirea ofertelor TV ar constitui mai degrabă un factor de frustrare. Problema este că o alegere mai largă are, în general, un oarecare avantaj, dar în anumite limite. Nu ne întrebăm, însă, ce se întâmplă dincolo de aceste limite. Niciodată nu gândim: „A avea un pachet de 250 de canale este mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
provocate de idealul de siluetă feminină. Imaginea idealizată a femeii și emoțiile negative Un experiment realizat de psihologul Gayle Bessenoff a arătat că prezența siluetelor în presă și la televizor provoacă o scădere a bune dispoziții și sentimente latente de frustrare. În acest experiment Gayle Bessenoff a arătat unui număr de 112 tinere un teanc de reclame apărute în revistele pentru femei. Participantele au fost împărțite în două grupuri: cele din primul grup au văzut reclame pentru haine purtate de manechine
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
va încerca să-și ridice moralul mâncând după ce a constatat că nu este la fel de slab ca manechinele de la televizor. Problema este că alimentația compulsivă ne îndepărtează și mai mult de idealul care apare în mass-media. Idealul provoacă și mai multă frustrare și tot așa, ca într-un cerc vicios. Bărbații și idealurile de siluetă Un detaliu interesant este că nu numai femeile sunt victimele acestui fenomen. Un alt experiment a arătat că există un efect similar și asupra bărbaților. Psihologul Tantleff-Dunn
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a stimei de sine prin cumpărături diverse. Concluzie Mediul publicitar este vectorul unor norme extrem de constrângătoare. Una dintre acestea este silueta. Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător pentru consumerism, dar nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Mediul publicitar este vectorul unor norme extrem de constrângătoare. Una dintre acestea este silueta. Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător pentru consumerism, dar nu neapărat și pentru echilibrul psihic al cetățenilor. Pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dezagreabil? Se pare că creierului uman nu îi plac întreruperile într-un discurs, pentru că încearcă, în permanență, să anticipeze sfârșitul unei fraze, pornind de la începutul acesteia. Dacă acest sfârșit este întrerupt prematur, se întrerupe procesul de predicție cerebrală, care produce frustrare. Asta arată și următorul experiment. Psihologii Mark Beeman și Edward Bowden au dat unor voluntari să citească unor voluntari fragmente de fraze incomplete, în care apărea începutul frazei, dar era întreruptă în momentul cheie. D exemplu: „Paul a plecat de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
tuturor, asumînd sacrilegii și torsiuni în numele libertății de gîndire și expresie. Nimic mai rafinat și în același timp nimic mai greu accesibil decît franceza clasică, în schimb, nimic mai bogat și spumos ca această limbă creo lizată, născută din toate frustrările, umilințele, visele de frumusețe amestecate. Francezul nu este dezinvolt în propria limbă, pe care nu prea are dreptul s-o atingă, s-o miroase, s-o chinuiască, s-o iubească, s-o urască. A fost învățat să o respecte, să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
timpului, femeia se descurajează, devotamentul o apasă tot mai mult. Vocea ei, mai întîi timidă și ezitantă, se întărește treptat și începe să-i povestească bărbatului adormit îndoielile și spaimele ei, apoi rătăcirile, suferințele, suma ireductibilă a ranchiu nilor sale, frustrările, umilințele îndurate ca urmare a unor tradiții ce nu menajează deloc femeile. Finalul nu intră în tiparele romanești occidentale ; bărbatul se trezește subit din comă și "pocnește", ca o syngué sabour, înșfăcîndu-și nevasta și sucindu-i gîtul, în timp ce ea îi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sufletele și trupurile imaculate de vîrtejul patimilor ce începeau să înfierbînte spiritele din acel areal geografic. De fapt, seria de litote aparent liniștitoare loc izolat, mânăstire, tinere fete se dovedește a fi o construcție sartriană, un huis clos în care frustrările și invidiile vîrstei se îmbină periculos cu efluvii etnice maladive. Astfel, junele hutu, aparținînd grupului aflat pe atunci la putere, le țin cumva ostatice spiritual pe cele din etnia tutsi, nelăsîndu-le vreo clipă să uite că sunt cel mult tolerate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și practicilor exclusiviste. Peste toate acestea se evidențiază figura pitorească a domnului de Fontenaille, un alb bătrîn care locuiește în apropierea pensionatului și care se simte încredințat cu o misiune divină, aceea de a regăsi "memoria pierdută" a poporului Tutsi. Frustrările și neîmplinirile propriei vieți se proiectează în fantasme rocambolești și în tentativa de a trasa o legătură istorică între această etnie și Egiptul faraonilor negri, nobilă întreprindere care îl conduce la schițarea portretelor liceenelor tutsi, ale căror trăsături i le
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]