70,946 matches
-
invocat art. 43 din Legea nr. 302/2004 care dă posibilitatea pronunțării de către judecător a următoarelor două soluții: să respingă propunerea formulată de către parchet sau să o admită, neavând posibilitatea de a analiza proporționalitatea unei măsuri pe care Legea fundamentală o prevede la art. 23. Se arată că, deși dispozițiile Constituției nu fac vorbire despre arestul la domiciliu, deciziile Curții Constituționale asimilează această măsură arestului preventiv, raportând-o inclusiv la actele internaționale la care România este parte. ... 5. Referitor la
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
dau posibilitatea dispunerii altei măsuri preventive. ... 8. Se afirmă că dispozițiile art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 dau posibilitatea judecătorului să analizeze dacă se impune menținerea măsurii arestului preventiv, dar ulterior, după ce libertatea individuală și alte drepturi fundamentale ale inculpatului au fost restrânse, astfel că inculpatul nu poate fi repus în situația anterioară. ... 9. Se arată că prevederile art. 43 alin. (6) și (7) din Legea nr. 302/2004 dispun cu privire la predare, care poate fi făcută doar
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
preventive a arestului la domiciliu, a controlului judiciar sau chiar a controlului judiciar pe cauțiune. ... 12. Cu privire la susținerea Avocatului Poporului că judecătorul are posibilitatea de a aplica cu prioritate dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau ale altor tratate internaționale la care România este parte, se arată că aceasta constituie doar o opțiune a judecătorului. ... 13. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca neîntemeiată, apreciind că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
sensul art. 202 și următoarele din Codul de procedură penală, ci o măsură specială, specifică procedurii extrădării; se menționează că arestarea în vederea extrădării este permisă de art. 5 lit. f) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 27. Se susține că din cuprinsul normei legale criticate rezultă fără echivoc faptul că, la sesizarea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost prinsă persoana extrădabilă, curtea de apel competentă va
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
proces echitabil, dreptului la apărare ori principiului loialității probelor, acestea stabilind doar caracterul de mijloc de probă în procesul penal al declarațiilor suspectului ori inculpatului. ... 32. Cu privire la dispozițiile art. 20 alin. (1) din Constituție referitoare la interpretarea Legii fundamentale, se arată că acestea devin incidente în cazul în care se solicită constatarea neconstituționalității unor dispoziții legale pe motivul că ele ar fi contrare unei norme constituționale privitoare la drepturile și libertățile cetățenilor și că temeiul declarării ca neconstituțională a
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
de drept și la calitatea legii, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederilor art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la libertate și la siguranță. ... 38. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că o critică de neconstituționalitate similară a fost formulată cu privire la dispozițiile art. 101 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
sprijinul financiar se solicită pentru obiectul secundar de activitate. Prezentarea succintă a investiției pentru care este solicitat sprijinul financiar Denumirea proiectului: Obiectivul investiției: Încadrarea investiției în categoria: investiției inițiale □ demararea unei unități noi □ diversificarea producției unității □ extinderea capacităţii unităţii □ schimbarea fundamentală a procesului general de producţie al unităţii □ achiziția de active, în condițile prevăzute la art.3, pct.13, lit.b) din HG nr.959/2022 SAU investiţiei iniţiale pentru o nouă activitate economică □ demararea unei unități noi □ diversificarea activității unității Se va bifa o singură
GHIDUL SOLICITANTULUI din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259481]
-
denumire, număr de inventar din Registrul Mijloacelor Fixe - şi valoarii contabile, astfel cum au fost înregistrate în ultimul exerciţiul financiar. Valoarea activelor noi aferente proiectului de investiţii trebuie să depăşească cu cel puţin 200% valoarea contabilă a activelor reutilizate . □ schimbare fundamentală a procesului general de producţie al unei unităţi existente Atenție! Întreprinderea va prezenta valoarea amortizării activelor legate de activitatea care trebuie modernizată, calculată în cursul celor trei exerciții financiare precedente față de data depunerii cererii și valoarea activelor noi aferente
GHIDUL SOLICITANTULUI din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259481]
-
taxe; ... 13. investiție inițială: a) o investiție în active corporale și necorporale legată de demararea unei unități noi, extinderea capacității unei unități existente, diversificarea producției unei unități prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție al unei unități existente; sau ... b) o achiziție de active legate direct de o unitate, cu condiția ca unitatea să fie închisă sau să fi fost închisă dacă nu ar fi fost achiziționată și să
HOTĂRÂRE nr. 959 din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258260]
-
preia o întreprindere mică, condiția ca activele să fie cumpărate de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică. Achiziționarea de acțiuni nu constituie o investiție inițială. (8) În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari pentru o schimbare fundamentală a procesului de producție, în înțelesul art. 3 pct. 13 , costurile eligibile trebuie să depășească amortizarea efectuată în cursul ultimelor 3 exerciții financiare pentru activele legate de activitatea care trebuie modernizată, iar în cazul ajutoarelor acordate pentru diversificarea unei unități
HOTĂRÂRE nr. 959 din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258260]
-
în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. De altfel, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea, în fiecare cauză, a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
altfel, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea, în fiecare cauză, a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. 17. De asemenea, cu privire la numărul căilor de atac, Curtea Constituțională a reținut că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu consacră nici expres, dar nici implicit dreptul la dublul grad de jurisdicție, drept ce este recunoscut doar în materie penală, iar art. 13 din convenție, care se referă la dreptul la un „recurs efectiv“, nu are semnificația asigurării dublului
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
dreptul la un „recurs efectiv“, nu are semnificația asigurării dublului grad de jurisdicție, ci doar a posibilității de a se supune judecății unei instanțe naționale. Curtea a mai reținut că accesul la justiție, garantat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
nr. 69 din 16 martie 1994). ... 28. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, paragraful 34, în care a statuat că, „deși protejarea drepturilor salariatului, aflat în raporturi de subordonare față de angajator, reprezintă o formă de a asigura însăși protecția dreptului la muncă, ca drept fundamental, legiuitorul este ținut, în egală măsură, să asigure protecția drepturilor angajatorului, prin instituirea unor măsuri apte să realizeze în mod concret scopul propus. Prin urmare, protecția dreptului la muncă nu poate fi absolutizată cu consecința afectării dreptului angajatorului de a
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
15 referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție, precum și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție și prevederilor art. 30 din Declarația universală a drepturilor omului privind modalitatea de interpretare a acesteia. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
prin Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011. ... 7. Cu referire la încălcarea dreptului de proprietate privată, autoarea arată că drepturile salariale datorate pentru perioada lucrată sunt drepturi de creanță protejate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 859 din 16 iunie 2009. De asemenea, susține că exigențele prevăzute de art. 53 din Constituție, așa cum au fost elaborate și interpretate de Curtea Constituțională, nu sunt respectate de dispozițiile legale criticate. Dacă legiuitorul
DECIZIA nr. 225 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258460]
-
1 iulie 2021, paragraful 24). ... 20. În ceea ce privește art. 53 din Constituție, Curtea a precizat că, prin conținutul lor normativ, prevederile de lege criticate nu pun în discuție o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale și, prin urmare, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză (Decizia 458 din 1 iulie 2021, paragraful 25). ... 21. Având în vedere jurisprudența Curții anterior prezentată, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură
DECIZIA nr. 225 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258460]
-
sus-menționată (nr. 25.560/13) îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, care are dublă cetățenie, română și italiană, doamna Gabriela Cegolea („reclamanta“), a sesizat Curtea în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“) la 8 aprilie 2013; ... – observațiile părților; ... – faptul că guvernul italian nu și-a exercitat dreptul de a interveni în procedură (art. 36 § 1 din Convenție), ... observând că, la 8 februarie 2016, capătul de cerere privind pretinsa discriminare suferită de
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este elementul esențial care decide rezultatul scrutinului. ... 64. În practică, totuși, trebuie garantată nu atât stabilitatea principiilor fundamentale (fiind puțin probabilă contestarea lor în mod serios), cât stabilitatea unor reguli mai specifice ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor. Aceste trei elemente sunt frecvent - corect sau
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
Întinderea acestei marje variază în funcție de circumstanțe, domenii și context [Andrejeva împotriva Letoniei (MC), nr. 55.707/00, pct. 82, CEDO 2009]. ... 38. Pe de altă parte, Curtea reamintește că art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție consacră un principiu fundamental într-un regim politic veritabil democratic și are, prin urmare, o importanță capitală în sistemul Convenției (Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, 2 martie 1987, pct. 47, seria A nr. 113). Rolul statului, ca ultim garant al pluralismului, implică adoptarea de
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
vedea, de asemenea, mutatis mutandis, Özgürlük ve Dayanıșma Partisi (ÖDP), citată anterior, pct. 42]. ... ... (iii) Cu privire la justificarea diferenței de tratament 51. Curtea reamintește că aceste condiții de participare la alegeri impuse formațiunilor politice fac parte din normele electorale fundamentale. În sistemele electorale care condiționează participarea acestor formațiuni la alegeri de anumite cerințe specifice, introducerea de noi condiții cu puțin timp înainte de data alegerilor poate conduce, în cazuri extreme, la descalificarea din oficiu a partidelor și coalițiilor de opoziție
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
o asemenea practică este incompatibilă cu ordinea democratică și diminuează încrederea cetățenilor în puterile publice ale statului. Curtea reamintește, în această privință, că cerințele pentru candidaturile formațiunilor politice la alegeri trebuie să beneficieze de aceeași stabilitate temporală precum celelalte elemente fundamentale ale sistemului electoral (Ekoglasnost, citată anterior, pct. 69). ... 52. Curtea va examina justificarea diferenței de tratament suferite de reclamantă în lumina acestor principii. Din faptele speței rezultă - iar Guvernul nu a susținut contrariul - că organizațiile minorităților naționale participă la alegerile
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
de natură să conducă la o discriminare între salariați, pentru care dreptul la muncă nu este limitat prin lege, nesocotindu-se în felul acesta și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Mai mult, prezumția de nevinovăție este un drept fundamental al cetățenilor și o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, fie că este vorba de faza de urmărire penală, fie că este vorba de faza de judecată. Prezumția de nevinovăție subzistă și după finalizarea procesului penal, atunci când
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]