4,465 matches
-
În fașă pendulează În jurul lor. Intră pe o parte și ies pe altă parte. Totu-i cu dus-Întors. Nu, zise el, n-am de gând să gravitez veșnic neputincios În jurul fustei ei, chiar dacă-i atât de colorată...“ La drept vorbind, fusta Mașei nu avea nimic vulgar În ea. Croiala era simplă, chiar elegantă, lungimea potrivită, iar culoarea era un gri Închis, bătând spre negru. Extraterestrul Însă, după ce luase la bord ceva, câteva păhărele, căuta, se pare, nod În papură la toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nimic vulgar În ea. Croiala era simplă, chiar elegantă, lungimea potrivită, iar culoarea era un gri Închis, bătând spre negru. Extraterestrul Însă, după ce luase la bord ceva, câteva păhărele, căuta, se pare, nod În papură la toată lumea. Ce avea cu fusta Mașei? De ce o denigra? Îi era cumva o teamă ancestrală de elementul feminin, că peste tot vedea găuri negre Înconjurate de cordon ombilical!? Când Mașa reveni de la bucătărie, Extraterestrul Îi spuse: - De credință ne-am putut vindeca, dar de alcool
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
spuse el, conține mai mult suflet decît cea organică. Organicul e ultimul stadiu al decăderii pe care o cunoaște spiritul. Și ceea ce mă exasperează e că voi vă agățați cu dinții de acest organic. Vă țineți ca un scai de fusta lui. Extraterestrul dădea semne de oboseală. Se pare că alcoolul dat pe gât păhărel după păhărel Începea ușor-ușor să-și facă efectul. Ochii Îi sticleau din ce În ce mai rigizi În cap, vocea Începu să-i tremure ușor, iar barba sa de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe Mașa, ca În glumă, spre genunchii săi. - Ia te uită ce obiceiuri! făcu gazda. - Nici un fel de obiceiuri, ce rost are să ne prefacem. Instinctele sunt instincte. Și apoi, dumneata, dragă Meșenca, faci ce faci și tot te freci cu fusta asta de genunchii mei, iar eu, ca orice entitate de sex opus, oricât de rece și indiferent aș fi, nu rămân cu totul insensibil la farmecele entității opuse mie. Te asigur că instinctele mele sunt cât se poate de curate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Căci la noi, Mașenca, femeile sunt așa cum sunt. De mult visam să strâng la pieptul meu o femeie adevărată. La noi femeile sunt, cum să-ți spun, nici una, nici alta. Și bărbații, la fel. De multe ori nu poți deosebi fusta de pantaloni și pantalonul de fustă. Cred că Înțelegi ce vreau să spun... Mașa se trase Însă cu un pas Înapoi și repetă: - Bărbații ăștia știu una și bună: Îți umblă cu mâinile pe sub fustă, apoi te Întind pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
așa cum sunt. De mult visam să strâng la pieptul meu o femeie adevărată. La noi femeile sunt, cum să-ți spun, nici una, nici alta. Și bărbații, la fel. De multe ori nu poți deosebi fusta de pantaloni și pantalonul de fustă. Cred că Înțelegi ce vreau să spun... Mașa se trase Însă cu un pas Înapoi și repetă: - Bărbații ăștia știu una și bună: Îți umblă cu mâinile pe sub fustă, apoi te Întind pe podea. Și asta indiferent dacă sunt de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
multe ori nu poți deosebi fusta de pantaloni și pantalonul de fustă. Cred că Înțelegi ce vreau să spun... Mașa se trase Însă cu un pas Înapoi și repetă: - Bărbații ăștia știu una și bună: Îți umblă cu mâinile pe sub fustă, apoi te Întind pe podea. Și asta indiferent dacă sunt de pe pământ sau de la capătul celălalt al Universului. - Nu ai dreptate, Mașenca, spuse Extraterestrul. Când am vorbit de acel amestec dintre pantaloni și fuste, am folosit o metaforă, am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bună: Îți umblă cu mâinile pe sub fustă, apoi te Întind pe podea. Și asta indiferent dacă sunt de pe pământ sau de la capătul celălalt al Universului. - Nu ai dreptate, Mașenca, spuse Extraterestrul. Când am vorbit de acel amestec dintre pantaloni și fuste, am folosit o metaforă, am vrut să te fac să Înțelegi anumite lucruri pe care mi-e oarecum jenă să ți le explic În amănunt. Dragă Mașenca, se hotărî Extraterestrul să ia În sfârșit taurul de coarne și să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
unele de altele, rotindu-se amenințător deasupra coapselor sale Întredeschise Într-o neobișnuit de tandră și melancolică așteptare. În timp ce Extraterestrul se străduia să curețe de pieliță o feliuță de salam rămasă În farfurie, pe Mașa o apucă din nou transpirația. Fusta ei foșni pe lângă scaun, cu intenția aproape vădită de-a fi luată de mijloc și trasă pe genunchi. De data asta, mâna verde a vizitatorului din alte lumi nu făcu o Încercare de a o apropia pe Mașa de trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a fi luată de mijloc și trasă pe genunchi. De data asta, mâna verde a vizitatorului din alte lumi nu făcu o Încercare de a o apropia pe Mașa de trupul său, ci, dimpotrivă, ea se Încleștă pe farfurie, lăsând fusta și mijlocul plinuț În pace. A doua tentativă din partea Extraterestrului nu mai veni și Mașei Începu să-i pară rău că nu i se așezase pe genunchi atunci când el o prinsese prima dată de mijloc și o trăsese spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
plac motanii. Seamănă cu diavolii și au un caracter pervers. - Visarion, se răsti Mașa la motan, lasă oaspetele În pace. Ia treci la locul tău pe canapea! Motanul Își desprinse ghearele din genunchii Extraterestrului și, mieunând mieros, se lipi de fusta Mașei. - Dacă ar fi după mine, aș spânzura toți motanii din lume de câte un bec și i-aș lăsa să atârne acolo până la Judecata de Apoi. Nu trebuie să avem milă de aceste lighioane malefice, spuse Extraterestrul. Dar uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
său bărbatul și-l petrece la cârciumă. Restul timpului și-l ocupă cu alte porcării: războaie, politică, desfrâu etc. Mașa Îl asculta Încruntată. Vizitatorul avea dreptate. Toți bărbații erau niște descreierați. Dacă nu-și pierdeau timpul pe la cârciumă, umblau după fuste sau se apucau de politică. Ceea ce era și mai rău. Dacă până și un pârlit ca fostul ei soț Își luase lumea-n cap... - Noi ne-am gândit la aberațiile vieții pe Pământ - Își continuă Extraterestrul perorația - și am Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ce curg pe dânsul!? Sau unul care să bea horilcă pahar după pahar și să vorbească În dodii, despre credință, despre stat, despre sex sau despre alte bazaconii; și, În afară de aceasta, să mai Înceapă să te și te pipăie pe sub fustă, profitând de Întuneric...“ Conversația cu Extraterestrul avusese darul s-o tulbure din cale-afară pe Mașa. „Poate că a vrut să mă pună la Încercare, Își spuse ea. Și eu ce-am făcut? L-am luat peste picior. Oare Mântuitorul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ei Îmbrăcată Într-un palton lung, cu pliuri largi, purtând pe umeri șalul de cașmir, tatăl ei, În costum maro cu dungi și pălărie de fetru, stând În cerdac, cu ochii ațintiți În gol, babulea Tatiana, Înveșmântată În cele douăsprezece fuste ale ei, zăcând pomădată și rujată În celebra sa cutie de violoncel, cu mâinile Încleștate pe mătănii, bătrânul Darmedont, cu barba colilie revărsată peste piept; apoi chipuri de prieteni, de vecini și nenumărate rubedenii ce se perindaseră cândva prin casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
adunau atâtea lucruri, că abia reușeai să te mai miști printre ele. Dacă la Început bătrâna confunda scaunul cu masa, cuțitele cu furculițele sau lingurile cu făina, acum confuzia fusese Împinsă dincolo de granițele oricărei rațiuni. Împleticindu-se În cele douăsprezece fuste ale sale, Tatiana confunda poarta cu grajdul și grajdul cu fântâna și fântâna cu batoza, iar batoza cu mesteacănul, pe care tot Încerca să-l scoată la păscut. Mașei Îi spunea, „săru’ mâna, bunicuță“ și căuta s-o ajute să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
se rostogolească, luând-o peste câmp, grămezi de mărăcini, care după ce săltau pachetele În cârcă, mânați parcă de un vânt năprasnic, refăceau, rostogolindu-se de-a dura, drumul Îndărăt. Babulea revenea acasă abia spre dimineață, Împiedicându-se În cele douăsprezece fuste, mânjite de iarbă și de rouă, cu fața radiind de fericire că reușise să-i ajute pe ai ei. Din doi În doi ani, sosea de dincolo și sfrijitul unchi Pancratie (mai jos, pe p. urm., e numit Policarp...), Însoțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
face intrarea În casa lor. Ippolit râse și pe loc bancnotele se transformară În zăpadă, iar zăpada se acoperi de cărți de joc. Cărțile acoperiră podeaua, se ridicară până la masă și apoi până la cuptorul pe care ședea babulea tot sumețindu-și fustele și trăgându-se Îndărăt În fața acestor Însemne ale diavolului ce-i invadară casa... Ippolit vru să-i moaie degetul În călimară, dar babulea Își pusese mănuși de fier pe mâini. Atunci tovarășii o descălțară și, mânjindu-i degetul mare de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cum să nu găsesc, se Însufleți oaspetele, și gura Începu să-i turuie ca o morișcă: vacă, bou, cap de călugăr, pană de cauciuc, lebădă, lătrat de câine, ceas de buzunar, dinte de hienă, as de treflă, damă de pică, fustă, evantai, genunchi, ciorapi, pantofi, cizmă, pinten, copită de cal, ochi de viezure, șold, sân, gleznă, țigară de foi, oliță de noapte, lighean de bărbierit, cremă de ghete, biberon, foarfece de tablă, sfârc de madonă, fereastră, scaun, ușă de biserică, cioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
e aia Crăciun și ce e aia nașterea lui Hristos. Fiindcă Hristos se născu la Crăciun, de-aia îi cântă colinde toți mârlanii care umblă chiori după bani. Hristos a fost un fel de popă, băi, fiindcă el umbla cu fustă așa cum umblă popii pă la noi, numai că Hristos avea fustele roșii, albastre, portocalii sau dracu știe cum erau vopsite, dar numa cu negru nu. Pe măsa o chema Maria iar pe taso nu știu cum că era bătrân dă tot și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Hristos se născu la Crăciun, de-aia îi cântă colinde toți mârlanii care umblă chiori după bani. Hristos a fost un fel de popă, băi, fiindcă el umbla cu fustă așa cum umblă popii pă la noi, numai că Hristos avea fustele roșii, albastre, portocalii sau dracu știe cum erau vopsite, dar numa cu negru nu. Pe măsa o chema Maria iar pe taso nu știu cum că era bătrân dă tot și ramolit și se ținea cu mâna de dârlogul măgarului pe care
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
e aia Crăciun și ce e aia nașterea lui Hristos. Fiindcă Hristos se născu la Crăciun, de-aia îi cântă colinde toți mârlanii care umblă chiori după bani. Hristos a fost un fel de popă, băi, fiindcă el umbla cu fustă așa cum umblă popii pă la noi, numai că Hristos avea fustele roșii, albastre, portocalii sau dracu știe cum erau vopsite, dar numa cu negru nu. Pe măsa o chema Maria iar pe taso nu știu cum că era bătrân dă tot și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Hristos se născu la Crăciun, de-aia îi cântă colinde toți mârlanii care umblă chiori după bani. Hristos a fost un fel de popă, băi, fiindcă el umbla cu fustă așa cum umblă popii pă la noi, numai că Hristos avea fustele roșii, albastre, portocalii sau dracu știe cum erau vopsite, dar numa cu negru nu. Pe măsa o chema Maria iar pe taso nu știu cum că era bătrân dă tot și ramolit și se ținea cu mâna de dârlogul măgarului pe care
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
alt tren către Cetate. Calvar. Aici alte întrebări. Mai ales privind gazda. În centru nu, lângă centru nu, așa că hai la mai mahala pe malul Limanului Nistrului, poartă cu poartă. În sfârșit, o femeie cu doi copii agățați ciorchine de fustă ne-a primit. Avea liberă o cameră cu un pat și o masă. Ne gândeam că, în momentul cînd va vedea năvala a trei copii ne va trimite mai departe dar nu. Se vede că doar săracii știu cu adevărat
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pe la Vadul lui Vodă în Ucraina, am ajuns în comuna Criuleni, locuită de moldoveni în mare parte. Trecuseră alte trupe pe acolo și se vede că făcuseră prădăciuni fiindcă o moldoveancă cu un copil în brațe și atârnați de poalele fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița de gura copchiilor. Ce mă fac eu acum? Unde să caut pâinea? V-am așteptat cum așteaptă orbul lumina, să veniți cât mai repede că sîntem români
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
alte împrejurări, dintre care merită a fi menționată figura conducătorului. Importantă în aceste sens îmi pare a fi și Școala, ca instituție, care trebuie să aducă acele elemente de identitate și unitate necesare unei națiuni, formând baza de cunoștințe comune. Fusta scurtă evidențiază criza unor valori morale. Pare de neimaginat intimitatea în aceste condiții: totul este arătat, nemairămânând nimic de descoperit; nimic cel puțin sub aspectul imaginii. În mod paradoxal fusta scurtă poate trimite la căutarea personalității: între atâtea fuste scurte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]