12,418 matches
-
sovietic, a colaboraționiștilor și a intelectualilor români care au trădat, făcând pactul cu diavolul, modificând, în substanță, spiritual și mentalitatea unui popor. Aceștia fiind vinovați de tot ce ni se întâmplă astăzi. Autorul acestui roman este printre puținii scriitori din galeria prozatorilor contemporani care, prin romanele lui, a oglindit tragedia prin care a trecut societatea românească în secolul XX”. Mai evidențiem și cele scrise de prefațatorul romanului, cunoscuta scriitoare târgumureșeană Mariana Cristescu care subliniază că prezentul roman al lui Al.Florin
ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE UN REMARCABIL SAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365105_a_366434]
-
secol al experiențelor umane triste, dureroase și ucigașe ... “- după cumn însuși autorul afirmă în paginile noii apariții editoriale.” Acest roman având ca titlu un oximorom, prin care se exprimă un adevăr sub forma asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii, completează “galeria“ de romane semnate de Al.Florin Țene, cum ar fi:”Chipul din oglindă“, “Insula viscolulu “, “Orbul din Muzeul satului “, “Geamănul din oglindă “, “Inelul de iarbă “, toate constituindu-se într-o amplă frescă a societății românești. Autorul este printre puținii cretori
ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE UN REMARCABIL SAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365105_a_366434]
-
de Copii, prin părțile Clujului, este dramatică, așa cum este întreg romanul lui Al.Florin Țene. Talentul autorului de a creiona profilul moral al unor cunoscuți intelectuali, recreând istoria, cum a făcut-o Sadoveanu, îl așează pe Al.Florin Țene în galeria scriitorilor ce au îndrăznit să demaște complicitatea unor intelectuali în detrimentul neamului românesc.” Este un roman puternic, emoționant, mărturie și document- fie și sub drapaj literar- ale unor vremuri dramatice trăite de oamenii acestui pământ românesc. “(Mariana Cristescu ). Prin capacitatea excepțională
ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE UN REMARCABIL SAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365105_a_366434]
-
nu aveau, astfel că fiecare se descurca cum putea. Nici localnicii nu o duceau prea bine, căci și ei depindeau de acele cartelele pentru pâine. Pentru ajunge la mina Muncăceasca Vest trebuia să parcurgem o distanță de peste 3 kilometri de galerie prin minele Almașul Mare și Muncăceasca Est. La fiecare intrare existau santinele înarmate, căci în respectivele mine lucrau deținuți, așa numitele forțe speciale. Intrarea se făcea pe baza unei legitimații emise de colonia de muncă. La fiecare intrare sau ieșire
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
un tren subteran și deplasarea se făcea pe jos. Pentru a ajunge în timp la apel, trebuia să plecăm cu mult înainte de la dormitor. Apelul începea cu circa o jumătate de oră înainte, căci și mina Muncăceasca Vest avea o galerie de intrare de peste un kilometru, iar abatajele și fronturile de lucru erau amplasate pe cinci orizonturi fiecare cu înălțimea de 30 metri. Cei care lucrau la orizonturile superioare li se acceptau intrarea pe la o intrare de la suprafață, existentă la nivelul
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
Pentru a ajunge la gura superioară a minei, mergeam pe un fel de drum prin pădure, care dura pe puțin o jumătate de oră. Aici se afla intrarea unei vechi mine romane numită Acra și avea un afloriment la suprafață. Galeria de intrare avea o porțiune săpată în roca dură a muntelui cu dalta și ciocanul, urmele se vedeau și acum după circa 2000 ani. Tot în roca dură exista și o încăpere unde se mai păstrau în pereți acele belciuge
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
că erau legați sclavii. Peste tot exista paza militarizată și controlori de producție, care controlau pe fiecare muncitor individual. Cu toate acestea vechii mineri intrau în zonele unde se mai găsea aur nativ. Era foarte periculos să intri în acele galerii vechi căci monoxidul de carbon mai greu decât aerul obișnuit, era așezat pe vatra galeriei și atunci când cineva îl tulbura se ridica și putea să intoxice pe cel care intra pe acolo în interese neștiute de alții. Erau unele galerii
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
pe fiecare muncitor individual. Cu toate acestea vechii mineri intrau în zonele unde se mai găsea aur nativ. Era foarte periculos să intri în acele galerii vechi căci monoxidul de carbon mai greu decât aerul obișnuit, era așezat pe vatra galeriei și atunci când cineva îl tulbura se ridica și putea să intoxice pe cel care intra pe acolo în interese neștiute de alții. Erau unele galerii părăsite însemnate cu o cruce de avertisment pentru ca muncitorii să știe că pe acolo este
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
galerii vechi căci monoxidul de carbon mai greu decât aerul obișnuit, era așezat pe vatra galeriei și atunci când cineva îl tulbura se ridica și putea să intoxice pe cel care intra pe acolo în interese neștiute de alții. Erau unele galerii părăsite însemnate cu o cruce de avertisment pentru ca muncitorii să știe că pe acolo este INTERZIS. Referință Bibliografică: 1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 940, Anul III, 28 iulie 2013. Drepturi
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
câteva minute într-o conversație lâncezită și apoi am plecat cu pliantele sub braț. Am coborât la fosta administrație a minei, Societatea „Roșiamin 2, unde, împreună cu un grup venit din Ungaria am coborât în istoria de acum optsprezece secole, în galeriile săpate de minerii și sclavii romani. Am coborât 150 de trepte și fiorii reci ai istoriei trecute, atât de bine povestită de ghid, inginerul miner Valentin Rus, ne-a însoțit în cei câțiva kilometri de galerii trapezoidale, electrificate acum, dar
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
acum optsprezece secole, în galeriile săpate de minerii și sclavii romani. Am coborât 150 de trepte și fiorii reci ai istoriei trecute, atât de bine povestită de ghid, inginerul miner Valentin Rus, ne-a însoțit în cei câțiva kilometri de galerii trapezoidale, electrificate acum, dar pe vremea aceia luminate doar de niște opaițe slabe ce aveau nișe speciale în pereții minei. Grupul din Ungaria era unul feminin ce avea două translatoare din Cluj și m-a impresionat prin seriozitatea cu care
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
aveau nișe speciale în pereții minei. Grupul din Ungaria era unul feminin ce avea două translatoare din Cluj și m-a impresionat prin seriozitatea cu care ascultau și prin întrebările puse. Erau inteligente și rafinate în același timp. După vizitarea galeriilor am urcat la suprafață și am vizitat muzeul în aer liber cu vestigii romane și mașini unelte folosite în mină din evul mediu până în epoca modernă, apoi am vizitat muzeul interior încărcat de fotografii, planșe și minereuri aurifere. Aici, inginerul
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
a privit pătrunzător un moment și zâmbind blând a spus: „Știu ce se întâmplă, pentru că este la vederea oamenilor cu vedere, dar eu nu vreau să fiu avocatul unei părți. Adevărul trebuie înțeles și judecat la lumină, nu ascuns în galeriile propagandelor avocățești! Pentru mine, miner fiind, susțin că se mai poate mineri aici, pentru încă multe generații, dar să minerim așa puțin și pe îndelete ca înainte. Cred însă că trebuie să mai facem și altceva aici în Munții Apuseni
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
m-am ocupat de istoria mineritului, spun că Roșia Montană, înainte de toate, trebuie să devină în ochii lumii ceea este de fapt... cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului și argintului din lume, pentru că însumează 150 de kilometri de galerii, în toate formele de la începuturile făcute de daci și romani trecând continuu prin toate epocile societăți până astăzi...” Muzeu al douăzeci de secole prin el însuși este o mină de aur continuă pentru generații și generații de localnici dar și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
sufletească a acestuia încercând toată viața să nu se îndepărteze de aceasta imagine dar cât i-a fost de greu... A avut nevoie de alte repere, de alte puncte de sprijin. În mintea și sufletul lui și-a creat o “galerie” de oameni care meritau tot respectul, reușind să-și păstreze echilibrul sufletesc. A înțeles că acest fapt merită orice efort atunci când într-una din discuțiile avute cu Leonte, un prieten din copilărie, acesta i-a spus: "“legat de tine și
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
ale muzicii simțea sânii moi lipindu-i-se de trup. Ofranda însă nu îi era destinată; gândurile partenerelor păreau să fie îndreptate către iubirile trecute ori vii încă dar îndepărtate făcându-l pe Albert să se simtă ca într-o galerie cu opere de artă, copleșindu-l. Un ciudat sentiment de culpabilitate îi completa starea sufletească. A încercat apoi un nostalgic sentiment de regret. Ce face să sece aceste izvoare de iubire și dăruire? Oricum, ceva tot dinlăuntrul nostru. Ceva ce
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
acestei mișcări a atras astfel și o serie de personalități din lumea culturii spaniole care în prezent sunt angrenate în acest proces extraordinar de promovare culturală: Miguel Angel Galan Segovia - directorul Edituri Niram Art; Antonio Calderon de Jesus, fondator al Galeriei Artejescal, Hector Martinez Sanz, scriitor și director al Revistei culturale Madrid en Marco, Ignacio Pajon Leyra, dramaturg, director al Edituri Antigona, Tales Jaloretto, jurnalist cultural și actor ș.a. Pornind de la premisa promovării culturii românești în metropola spaniolă, artistul plastic român
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
Spaniei, Portugaliei, Moldovei, Israelului și altor nații care s-au bucurat în aceeași măsură de atenția și dăruirea acestei oaze de cultură, al cărui oxigen s-a răspândit cu un iureș nebun în rândul publicului madrilen. Numeroase expoziții realizate în Galeria de Artă Nicole Blanco, din incinta Cafenelei literare Espacio Niram, fondată de două mari personalițăți ale culturii: Prof. Dr. Dan Caragea și Dr. Begona Fernandez Cabalerio, au promovat o serie de artiști contemporani: pictori, graficieni, fotografi. Pragul acestui lăcaș de
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
Noe, Oameni și aspecte din istoria aromânilor, Contribuția aromânilor în literatura neogreacă ș.a.). Cărțile lui din domeniul politologiei au avut, chiar de la bun început, un succes extraordinar la public. Ele au rămas până astăzi indispensabile opere de referință, Printre ele, GALERIA OAMENILOR POLITICI (1935) - o dioramă sui-generis, cu mari personalități, cu inedite evocări despre Cuza, Take Ionescu, I.I.C. Brătianu, C-tin Stere, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Regele Ferdinand ș.a. - a fost elogiată în mod deosebit de marele critic George Călinescu la apariția
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
asemenea, cât se poate de obiective și pecise, chiar pregnante și emblematice, precum în lucrarea EROII REVOLUȚIEU RUSE DIN 1917 (Lenin, Trotski, Stalin), tipăritură apărută la București în 1937 (ed. a doua în 1938), dar mai cu seamă excepționala carte GALERIA DICTATORILOR (Pilsudki, Ataturk, Mussolini, Salazar, Hitler), tipărită tot în 1938, la București. Desprea aceasta din urmă există informații că era cartea preferată a lui Nicolae Ceaușescu, pe care o studia zilnic, căci voia să se compare cu ei. Ca depozitar
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
ploieștenii cu care I. Slavici a avut legături destul de strânse amintim și pe prof. Al. Stamatiad, care mai târziu cerea excluderea lui I. Slavici din Societatea Scriitorilor români pe motiv că se făcuse vinovat de trădare. Un loc aparte în galeria personalităților cu care I. Slavici s-a aflat în legătură îl ocupă Ion Kalinderu (1840-1913), administrator al Domeniilor Coroanei, care la vremea respectivă cuprindeau și Bușteniul. Acesta era un politician apropiat de Carol I, membru al Academiei Române și autor al
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
Autor a peste 21 de expoziții de artă fotografică la saloane naționale. Autor de filme documentare de scurt metraj. Ex-foto-reporter, ex-reporter, ex-redactor, ex-redactor șef la diferite publicații. Colaborări cu artă fotografică la reviste și almanahuri literare. Realizator în 1981 a Galeriei de portretistica a celebrităților medicinii românești - în inima Muzeului de Istorie a Medicinei „Victor Gomoiu”, la propunerea rectorului Universității Craiova, prof. dr. Tiberiu Nicola. Ex-profesor de artă fotografică la Casa Studenților din Craiova. Actual director de imagine al publicației de
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCȘANI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 690 din 20 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Într-o frumoasă zi de toamnă, la Focșani, la GALERIILE DE ARTĂ, joi - 15 noiembrie 2012, începând cu ora 11.00
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCȘANI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 690 din 20 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Într-o frumoasă zi de toamnă, la Focșani, la GALERIILE DE ARTĂ, joi - 15 noiembrie 2012, începând cu ora 11.00, sub patronajul inimosului și generosului poet vrâncean IONEL MARIN - președintele Asociației Cultural-Umanitară BOGDANIA și redactorul-șef adjunct al revistei ARMONII CULTURALE, s-au desfășurat o serie de instantanee cultural-artistice
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
subliniat multiplele valențe ale acestei cărți, care poate fi privită ca o carte românească de învățătură, utilă atât celor mai în vârstă, cât mai ales tinerilor doritori să descopere aspecte ale unor perioade din istoria României, mai puțin cunoscute. În galeriile de artă a fost organizată ad-hoc o miniexpoziție a profesorului cândeștean formată din câteva tablouri, expoziție în centrul căreia trona CHIPUL VRANCEI, un inedit proiect de monument, reprezentativ pentru județul Vrancea - propus tot de multivalentul profesor vrâncean. Ca reprezentantă a
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]