16,018 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Străine, Visul e al meu! Și cântecul și zborul Și lumina! Le-am adunat în nopți Târzii, cu ger, În zile înnorate, Cu furtună! Am împletit cununi Din grâu Cu spicul copt Și maci râzând spre soare! Am presărat Din gândul meu, Un zâmbet cald, Prin picâturile de ploaie! Străine, Lacrima-i a mea! Și dorul și durerea Și revolta! Și nu le-mpart cu nimenea! Am să le
UN ZÂMBET PRINTRE PLOI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380366_a_381695]
-
pentru ale sale, cu toate că era iudeu - postea de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea zeciuiala cuvenită din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din noua recoltă, din care ar fi trebuit să dea zeciuială producătorului. Rugăciunea trufașă a fariseului din Evanghelia Sfântului Apostol Luca 18, 11 păstrează linia rugăciunilor talmudice. Trufia se omologhează cu mândria. Spre exemplificare, voi reda
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Gustul pâinii de la țară Autor Urfet Șachir Gustul pâinii de la țară, Din făină de pelin, Ne-a gonit pe toți afară, Ne-a lovit amaru-n plin. Din sătucul de-odinioară, Plin cu oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar’ ne-
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
zăpadă multă. Dânșii numeau astfel de ierni cu mană - dacă iarna este zăpadă, vara este și roadă. Iarna pune bazele bogăției sau sărăciei anului. Cu cât mai multă zăpadă, cu atât mai multe flori și mai verde natura primăvara, vara grânele sunt mai frumoase, iar toamna mai multă roadă. Deci, să nu ne supărăm pe iarnă și s-o criticăm. Ea trebuie cântată prin cântece de colinde, urături, poezii, căci este regina anotimpurilor! ----------------------------- Iacob C. ISTRATI Toronto, Canada iarna 2016-2017 Referință
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
să avere. Am trecut frontieră la Albita destul de repede, în vreo 15-20 minute și pornind spre Galați aveam senzația, că ne aflăm într-o poveste. O deosebire mare ni se perinda în fața ochilor: deosebirea dintre câmpurile îngrijite și frumoase, cu grâul până mai sus de genunchi și rabiță până la brâu față de ale noastre, cu grâul de 10-15 cm, multe terenuri agricole nearate și sute de ari de vie în pârloage... Trist. Am mers toată noaptea fără să ne fie somn cred
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
pornind spre Galați aveam senzația, că ne aflăm într-o poveste. O deosebire mare ni se perinda în fața ochilor: deosebirea dintre câmpurile îngrijite și frumoase, cu grâul până mai sus de genunchi și rabiță până la brâu față de ale noastre, cu grâul de 10-15 cm, multe terenuri agricole nearate și sute de ari de vie în pârloage... Trist. Am mers toată noaptea fără să ne fie somn cred, ca aflându-ne sub influiența impresiilor frumoase a celor văzute în timpul călătoriei: orașele Galați
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
în cadrul Universității Pedagogice “A.Russo” ori în Școala Profesională nr.1 din Bălti, Vasile Dobrogeanu, împreună cu soția Ludmila și-au adus marele aport la educarea tinerei generații în spiritual dragostei față de plaiul natal, de limbă maternă, de semenii lor, de grâi, de simțire și aspirații, purtând în sine sufletul, trăsăturile caracteristice, blândețea, mândria și dârzenia neamului român, fiind păstrători și factori activi ai tradițiilor și culturii române, luptând pentru reîntregirea Țării în granițele sale istorice, fiind recunoscuți că vădiți adversari al
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
la prisaca bunelului din ponoare, doar numai ca să-i ducă de mâncare...În rest, ținea gospodăria și îi ajuta pe cei “mai triști ca dânsa”. Toată ziua auzeam la poarta bunicului: - Țacă Anică, dă-mi te rog niște făină de grâu...; ...o cănuță de ulei; ...să fac niște bulgur la râșniță... Și ea nu refuza nici odată. Așa era bunica. Despre părinți am povestit șimai sus. Aș putea adăuga,că tatăl meu a supraviețuit foamea datorită unui evreu din Chișinău, care
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
2015 Toate Articolele Autorului Curățește-mi ochii să văd cu ei, Frumusețea verii, florile de tei, Curcubeu boltit colorat pe zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasa căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secara, Grâul copt în holde să-l văd aurit, Unduind că marea când e de cosit. Să văd pâinea bună în spicul de grâu Și sămânță vieții în apă din râu Pe Iisus să-l văd răstignit pe Cruce În prescura care
OCHIUL CURAT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380525_a_381854]
-
lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasa căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secara, Grâul copt în holde să-l văd aurit, Unduind că marea când e de cosit. Să văd pâinea bună în spicul de grâu Și sămânță vieții în apă din râu Pe Iisus să-l văd răstignit pe Cruce În prescura care la altar s-aduce. Curășește-mi gândul inima o spală, Să nu am în gură vorbe se ocara. Fă să piară Doamne râul
OCHIUL CURAT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380525_a_381854]
-
povești de viață și de suflet încărcate de simboluri. Deși este o carte de proză, uneori ne întâlnim cu poetul. Iată începutul schiței “Pe vremea cailor păgâni” ce poetic suna:” În vremea vechilor povești, copil pe nume Tudorel ieșea prin grâu duios de vară. Era un timp străluminat, un foc de aur zigurat și-apoi trecu pe măguri stins și prefirat în cețuri de cenușă.” Am citit cartea într-o noapte. Nu am putut s-o las din mână. Pe lângă rafinamentul
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea în același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată a tuturor vicisitudinilor, furtunilor, amenințărilor, prigonirilor, invaziilor, persecuțiilor, eresurilor, ereziilor, schismelor, trădărilor, lașităților, râvnirilor, vânzărilor, ideologiilor
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
aspirând spre veșnicie, după cum se poate observa în troparul la Sfintele mucenice: "Pe tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine, căutând să mă chinuiesc, ca să împărățesc întru Tine". Singurul care-i poate potoli setea este Iubitul veșnic. "Eu sunt grâul lui Dumnezeu, zicea Sfântul Ignatie Teoforul, și doresc să fiu măcinat de din¬ții fiarelor ca să fiu găsit pâine curată a lui Iisus Hristos." Numai pronunțând numele Mântuitorului, ca într-un ritual liturgic, mucenicul se umple de dragostea divină, implantând
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Blandina "pe cel ce s-a răstignit pentru ei". La rândul său, Sfântul Ignatie Teoforul trăiește starea mistică de unire cu Dumnezeu ca trăire maximală a hristificării sale: "Lăsați-mă să fiu, prin ceea ce pot ca să dobândesc pe Dumnezeu. Sunt grâul Lui și doresc să fiu măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curata a lui Iisus Hristos". Aspirația mar¬tirică a Sfântului se suprapune astfel peste concepția sa euharistică. De fapt Sfântul introduce în discursul său o confuzie voită
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
zboară, Îngerii se urcă - Domnul se pogoară ! (Gh.C.N.-Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină) Colindul tradițional la noi dovedește osmoza dintre om-natură și calea lui spre mântuire. Colindul vine ca un mesaj al plinătății vieții și al rodirii, nelipsind grâul, vinul, busuiocul, mărul, mirul, florile, sub apoteoza hierofanică între nostalgia Paradisului și Grădina Raiului. Mărul este un simbol al iertării depline. Tradiția spune că în zilele marilor noștrii sfinți Andrei și Nicolae se pune grâu la încolțit, tot un simbol
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
vieții și al rodirii, nelipsind grâul, vinul, busuiocul, mărul, mirul, florile, sub apoteoza hierofanică între nostalgia Paradisului și Grădina Raiului. Mărul este un simbol al iertării depline. Tradiția spune că în zilele marilor noștrii sfinți Andrei și Nicolae se pune grâu la încolțit, tot un simbol al iertării, al învierii, al mântuirii, dar și pentru ca viitorul an să fie plin de rod. Se mai pun și crengi de măr sau de liliac în apă, urmând să înmugurească sau să înflorească până la
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Acasă > Poeme > Devotament > REVERIA PRIMĂVERII Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Curcubeul își răsfira degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tuse, Picurând din stele roua pe sepale și tulpina. Florile de mușețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini
REVERIA PRIMĂVERII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379401_a_380730]
-
Strofe > Delicatețe > ULTIMUL OCHI DE DOR Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Floarea soarelui și-ascunde chip sub bor de pălărie, Unduindu-și mlădios trup prin maci și spic de grâu, Clipele se frâng pe coama răzvrătita, brumărie A căluțului ce-n goana spinteca al apei rău. Fluturi și-oglindesc în lacuri aripile obosite, Buburuza ațipește pe-o brândușa ca-n povești, Printre lacrimi care spală anotimpuri logodite Cu beții de
ULTIMUL OCHI DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379406_a_380735]
-
și proza scurtă MEMORIA SLOVELOR. La secțiunea poezie: Premiul I Georgeta Muscă-Oană din Galați cu poeziile “Aleargă timpul”, “ Nu uitați!” și “Curge-n fibre răsăritul”; Premiul ÎI Lăură Vega din Râmnicu Vâlcea cu poeziile “Semințele-s cuvinte...” , “Istoria crește din grâne...” și “Părinții”; Premiul III Daniela Popescu din Madrid cu poeziile “De-ai întreba”, “Între mii de ipoteze” și “Regenerare”. Tot Premiul III Ana Drăgoianu din Țânțăreni, Gorj, cu poeziile “Zidul din fața mea s-a prăbușit”, “El încă mai crede” și
REVISTA MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379413_a_380742]
-
să mă iubească Și cu fior să mă-nflorească! Toamnă - eu mă perpelesc Mă lipsesc de ce râvnesc, Iarna, când îmi este dor Tare-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă Slobodă-i durerea, si suava, Răstălmăcește gând și grâi Și-o vorba, doar: iubire, hai! Limpezi și albastre izvoare! Limpezi și albastre izvoare, spuneți: Voi purtați cerul senin care cântă? Sau viersul vostru aduce din adâncuri O tainica -amintire ce ne-ncântă? E-n voi un hohot către cer
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
2015 Toate Articolele Autorului Limba română e mama cea bună Care îmi cântă de jale și dor; Vorbele ei se adună-n cunună Și înfloresc pe al țării ponor. Limba română e floarea câmpiei Roșie ca focul ori galbenă-n grâu Sau albăstrie pe marginea iei... Limba e freamăt ori șopot de râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și
LIMBA ROMÂNĂ E MAMA CEA BUNĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379517_a_380846]
-
barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-odată în liniște-admirând Și clipocitul leneș al apei din pârâu Și galbenul de aur al spicelor de grâu Ce se-ondulau în valuri de-un farmec ireal Sub razele de soare pe coastă și pe deal. Eram așa de tineri și-așa naivi eram, Că pentru veșnicie credință ne juram. La șoapte de iubire, spuneai râzând: -Mă minți
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
De te doare plâns de fluturi,ești la fel ca primăvara,Dacă ploile amare strivesc frunza, ... XXVI. REVERIA PRIMĂVERII, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. Curcubeul își răsfiră degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe, Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Auzind că prin grădini forfota se întețește, Greierele trubadur, jovial, copilăros, Purtând frac de roz petale, furnicuțelor doinește, Netezindu-și papionul, parfumat de chiparos. Garofițele cochete, în rochițe de cașmir ... Citește mai mult Curcubeul își răsfiră degetele jucăușePrin mustățile de grâu, afânate de luminăși pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe,Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen,În pupila lor zglobie se-oglindește melancolicFir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
-s dureros de dulci, Ascultă depărtarea cum te cheamă La pieptul tău dorința să mi-o culci, M-aș pierde-n tine așa... ca într-o vară, Când timpul curge greu și obosit, Un greiere ce scârțâie-o vioară În grâul copt ce trebuie cosit. Ca ochii umezi, blânzi, de caprioară În adâncimea verde-a codrului, Că te doresc, la fel ca prima oară, Când mi-ai dat foc c-o șoaptă visului... E ora când ademenește noaptea Fantasmele ce-n
ORA CÂND... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379587_a_380916]