4,781 matches
-
Autorul înlătură aserțiunile care identifică pe Karavlahi cu țiganii și descrie profilul moral al acestora precum și felul ocupațiilor. În zona Tuzla din Bosnia unde se află cele mai multe sate la judecătoria de district ei sunt înregistrați ca populație sedentară. Pentru exemplificarea graiului este redat un fragment de vers popular cules în localitatea Moča: Ceastă casă afumată De cinci ani nemăturată Frunză verde de ovăz Că mi-i ciudă când o văz ... Etnonimul karavlah dispărut astăzi era atribuit acelora care ei înșiși se
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pentru credința creștină. Iată doar câteva dintre temeiurile pentru care, Sfântul Sinod a canonizat pe Martirii Brâncoveni stabilindu-se ca zi de pomenire 16 august. Un scurt fragment din Acatistul Sfinților Brâncoveni consider că este cea mai potrivită concluzie: ,,Ce graiuri vom Îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm mult râvnitoarea voastră viață...de adevărați eroi ai Ortodoxiei? Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea ca unii ce suntem Îngreuiați de multe, mari, grele și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
la un oraș apărut acum aproape cinci mii de ani. O găsim În „Cartea Facerii”, capitolul 11, cuprinsă În numai nouă versete. Să ne-o reamintim: “ 1. În vremea aceea era În tot pământul o singură limbă și un singur grai la toți. 2. Purcezând de la răsărit, oamenii au găsit În țara Senaar un șes și au descălecat acolo. 3. Apoi au zis unul către altul: «Haidem să facem cărămizi și să le ardem cu foc!» și au folosit cărămida
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
veche musichie“. Motivul pentru care aceste „alcătuiri“ sau „tălmăciri“ În românește nu se mai găsesc ni- l sugerează tot Macarie: „Însă una pentru greutatea, alta pentru zavistia celor ce nu pot să vază sporirea și să le auză În limba graiului nostru, dimpreună cu moartea lor au pierit și ostenelele lor“. Șărban, „Protopsaltul Țării Românești“, se numără și el printre cei mai de seamă psalți din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, distingându-se prin activitatea sa de traducător și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
conviețuit și s-a influențat reciproc de-a lungul Întregii perioade medievale. Muzica psaltică practicată În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu pe teritoriul țării noastre, reprezintă continuarea aceleiași muzici din secolele precedente, dar cu deosebirea că se adaptează la cerințele graiului românesc. Psalții pe care i-am amintit au „tălmăcit“ din greacă și slavonă sau au compus direct În românește, fără a se abate de la melosul muzicii tradiționale bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
-a, atât problemele ritmice cât și cele melodice vor fi reluate, continuate și adâncite, pe linia acumulărilor cantitative - dar mai ales calitative - ca elemente de scris - cititul muzical, cu care copiii trebuie să poată opera tot atât de firesc cum operează cu graiul și scris - cititul - vorbit. Lecțiile de scris - citit muzical ritmic sunt puncte indispensabile de plecare în rezolvarea problemelor de natură ritmică, prevăzute în programă, în planificarea orientativă și în manualul de muzică al clasei a III-a. Adăugirile și aprofundările
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
să i se taie capul. Robul creștin, după ce-și termină rugăciunile, ieși din Sfânta Biserică și plecă acolo unde fusese trimis. Cum ajunse, i se dădu un pachet, pe care-l aduse boierului său, care rămase uluit și fără grai, văzând pe acela pe care-l trimisese la moarte viu, iar pe pârâșul său mort. Cercetând amănunțit, boierul află de viața curată a robului creștin și înțelesese că mâna nevăzută și ocrotitoare a lui Dumnezeu a fost asupra lui; atunci
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la fel membrii ieșiți din popor, fie chiar dotați de o inteligență ideală, din cauză că nu înțeleg nimic din politică, nu pot pretinde s-o călăuzească fără să piardă toată națiunea. Numai un individ pregătit din copilărie pentru autocrație poate cunoaște graiul politic și realitatea politică. Un popor lăsat în voia lui, adică parveniților din mediul lui, se ruinează prin discordiile de partide, pe care le ațâță setea de putere, și prin dezordinile care nasc din ele. Le este cu putință maselor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de a fi manevrate (cf. manechine, marionete)." Alteori, dulgherul cioplește un chip de fată mândru, care este cumpărat de un împărat [Dimancea - Bucățică de Carne, Păun - Angelescu]. La o petrecere, "de-atâta lume ce-i zicea sara-bună, Dumnezeu îi dăduse grai și suflet." Cioplirea unui lemn, confecționarea unei păpuși, sculptarea unui chip de fată mândru sunt tot atâtea acțiuni imaginate de omul tradițional pentru crearea unui copil. Calea naturală este substituită printr-un set de acțiuni ce dovedesc măiestria doritorului de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Acest trop ontologic este strâns legat de mitologie și de simbolurile ce apar în diferite câmpuri culturale de natură mitologică. Personificările sunt folosite în pictură, sculptură, dar și în arta literară și poezie. În Alice în țara minunilor animalele posedă grai și au manire umane. În pictura Vântul de J. Battista Tiepolo, vântul este personificat sub forma unei ființe umane. Sculptura Centaurul Bătrân reprezintă un animal cu însușiri și chip omenești. Astfel, în cadrul operei de artă personificarea este prezentă prin intermediul simbolurilor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Marin Sorescu, cu un portret de Sabin Bălașa, București, 1981; Poezii, îngr. și pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1983; Taina care mă apără, Chișinău, 1983; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1984; Lumina toamnei - Svet oseni, ed. bilingvă, Chișinău, 1985; Mama, graiul, Chișinău, 1986; Poezii de sama voastră - Stihi dlea detei, ed. bilingvă, Chișinău, 1986; Cel care sunt, îngr. și pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; Poftim de intrați - Vidite pojaluista, ed. bilingvă, Chișinău, 1987; Să crești mare, Chișinău, 1987; Mama, Chișinău, 1988
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
îl primește în 1892 membru corespondent străin. W. publică o gramatică a limbii române (Rumänische Grammatik, 1903), primul atlas lingvistic român (Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, 1909), câte o monografie etnografico-filologică despre dialectele aromân, meglenoromân și istroromân, studii despre dacoromână (graiurile bănățean, crișan, moldovean și muntean), precum și numeroase alte studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A cercetat mai mult de șapte sute douăzeci de localități, textele de folclor culese din ținuturile locuite de români ridicându
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
în circuitul oral, cu corespondențele străine ale proverbelor românești. Este o întreprindere care impune, în comparație cu ceea ce se realizase până atunci, prin metoda riguroasă de lucru și de organizare a materialului, la fiecare tip și variantă consemnându-se atestarea proverbului în graiul popular sau prezența lui în scrierile literare. Proverbele sunt însoțite de scurte comentarii referitoare la datini, obiceiuri, tradiții, legende. Vastul material este grupat în douăzeci și trei de capitole tematice, reprezentând o idee generală: natura fizică (aștri, pământ, plante, anotimpuri
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
românesc nu îl poate ocoli. SCRIERI: Deschidere, îngr. și pref. Sașa Pană, cu un portret de S. Perahim, București, 1933. Repere bibliografice: Aurel Zaremba. Închidere, „unu”, 1930, 29 (semnează Sașa Pană, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Raul Iulian); Virgil Gheorghiu, „Deschidere”, „Grai moldovenesc”, 1933, 5-6; N. Cristinoiu, „Deschidere”, „Brazda literară”, 1933, 5-6; Călinescu, Cronici, II, 300-304; Sașa Pană, Comemorări, „Naționalul nou”, 1934, 99; Călinescu, Ist. lit. (1941), 806, Ist. lit. (1982), 890, 891; Aurel Zaremba, ALR, 532-536; Sașa Pană, Născut în ’02
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
Hotnog (Vrăbioiul alb, Vulcanul, Jertfa laudei, Prințul Aiepa), Lucia Mantu, Axente Frunză (cu povestiri și schițe, note de călătorie la Athos, dar îndeosebi cu tălmăciri din rusește, precum romanele Leon Drey de Semen Iușkevici, Oblomov de I. A. Goncearov, Fără grai de Vladimir Korolenko), Dragoș Protopopescu (Iarmarocul metehnelor, „Maid of Ceylon”). Cu versuri continuă să fie prezenți extrem de frecvent Mihai Codreanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, cărora li se alătură Al. A. Philippide, G. Bărgăuanu, Dragoș Protopopescu (iscălind și Dinu Lance) și
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
face cu ușurință, căci acest l se pronunță prin alunecare pe aceeași emitere deschisă de primul a, spre cel de-al doilea a. 4. Un fapt foarte des întâlnit în limba dacoromână este acela de a nu mai rosti, în grai curent și ultimul, sau ultimele sunete; în cazul nostru h; uneori, în funcție de urechea auditorului, acest sunet poate deveni fie un i scurt, (valai), ori consoana surdă c (valac). Valahii sunt, după cum am arătat cunoscuți în istorie cu acest nume
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
unei limbi, aceea a comodității în vorbire. Această lege se concretizează prin anume fenomene lingvistice: - căderea consoanei(lor) finale; pornim de la forma Kogaionus (Kogaionon are evident termiația grecească on); consoana finală s dispare = Kogaionu - consoana g în vorbire; în unele graiuri locale se confundă cu d (vezi în Banat și azi se spune bage, în loc de bade) = Kodaionu - în limba greacă diftongul ai se citește e (a nu se uita că e transcrierea greacă a cuvântului) = Kodeonu, (Kodeanu) -sunetele k și g
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
muzicalitate, sporită, e o formă de aliterație leroi, leur, leor având în vedere conștiința faptului că e vorba de un cântec sacru, perfectibil în timp ca melodicitate, fără însă a denatura până la anulare, cuvintele. Avem de-a face aici cu graiurile locale și cu perceperea subiectivă a sunetelor. Este evidentă exprimarea sintetică impusă de timp, dar și de necesitatea susținerii unui tempou cerut de o invocație ce implică o anume intensitate în acord cu sentimentele de bucurie, fiind vorba de asigurarea
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Ștefan cel Mare întâlnim ca elemente arhaice cu deosebit efect stilistic inversiunea asociată cu folosirea pluralui auxiliarului a avea la pers a III-a, pentru singular s-a păstrat până târziu. Îl găsim frecvent în operele sadoveniene, ce exprimă frumusețea graiului local, melodios, care nu este perceput ca o deranjantă vorbire a ignoranților din zona Munteniei în special, care fac acest dezacord, ci ca o formă de politețe a vorbirii, semn de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
care nu este perceput ca o deranjantă vorbire a ignoranților din zona Munteniei în special, care fac acest dezacord, ci ca o formă de politețe a vorbirii, semn de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna tradiție a graiului local popular folosit frecvent de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au acest Ștefan vodă, un om nu mare la stat
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
alterează sensul. Zice cronicarul: “nime’ din domni, nici mai nainte, nici după aceia, l-au ajuns”.Vom întâlni și construcții morfologice arhaice cu infinitivul înloc de conjunctiv, de asemenea exprimate sintetic, pe care așa cum am amintit le-am găsit în graiul unor populații ce trăiesc în zone izolate cum ar fi cei din zona Apusenilor despre care vom aminti în continuare, în care se folosește infinitivul în loc de conjunctiv impus și de prezența adverbului, cu formă prescurtată dar și cu sens arhaic
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
sens arhaic de gata să:’’Ștefan era mânios și degrab a vărsa sânge nevinovat, (Grigore Ureche - De neamul moldovenilor). Urmărind fenomenele lingvistice ce se datorează legii comodității și fluidității în comunicare în limba română, vom găsi câteva forme ce privesc graiurile locale care au aspect mai conservator datorită izolării vorbitorilor, trăitori în spații foarte îndepărtate, unde lumina electrică abia a pătruns, sau chiar nici nu se pune problema să se instaleze. Ne vom opri la un text semnificativ din acest punct
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
mai vechi scrieri, bine reprezentate la cronicari, lucru despre care am vorbit, dar care arată că orice limbă are legile ei în evoluție, timpul de sedimentare a formelor în comunicare, anularea sau impunerea unor forme în funcție de necesitățile de comunicare. În grai local se aud și acum expresii sintetice care exprimă o situație neobișnuită; atunci când îți trăsnește casa sau șura, poți să țâpi apă pe el (pe foc) cât îi lumea (există și formula mai completă - cât îi lumea și pomântul). Aici
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
interjecție cu formă arhaică și anume lexemul iacă(tă). Este vorba de o formă sintetică realizată prin compunerea prin abreviere în prima fază a două cuvine: iată, cu sensul verbal imperativ, sau nu, de uite - (te!); privește! + conjuncția că. În graiul din anume locuri din Bucovina (satul Poieni-Solca) acest iată, capătă alte forme, dar păstrează același sens: ia, sau ni: ia la el!, ni la el!, adică uite, privește la el! Alteori acest ia, repetat chiar, devine afirmația însăși, înlocuind adverbul
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]