6,001 matches
-
valabilă pentru Algeria, Iran, Indochina etc.). Ca și confrații săi, iacobinismul a transformat genealogia sa mediatică în ordin moral și cult civic. Republica este o idee a literelor, masculină adică, urbană, intelectualistă, elitistă, egocentristă, învrăjbită cu corpul și cu Erosul, gustînd ceremoniile și solemnitățile publice, dar respingînd din instinct teatrul și dansul. O idee de biblioman, concepută de cititori pentru cititori. "Comuniunea republicană" imaginată sub Directorat de un iacobin, Leclerc, nu are oare drept cămin "cartea de familie", în același timp
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
profunzi și mai universali ai secolului al XIX-lea." Eu nu fac judecăți de valoare. Ar fi fost de dorit poate ca proudhonismul să supraviețuiască mai bine gloriei sale și marxismul mai puțin obscurității, însă nu aici este problema. Chiar dacă gustăm acest gen de glume. Într-o bună zi din 1870, Lafargue, aflat împreună cu soția, se întîlnește cu Benoît Malon, o figură de seamă a socialismului francez: "Știi, îi șoptește la ureche înroșindu-se de mîndrie, ea e fiica lui Karl
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care s’a desprins cândva. Motivarea primei etape a acestui proces diferă net, dovadă a lipsei de fundament a procesului global amintit. Un exemplu este oferit de: “La origine, ființa vie este o entitate spirituală, dar dorința sa de a gusta plăcerile acestei lumi materiale o face să-și piardă poziția (aici am pune întrebarea firească: ce tentație putea oferi lumea materială inexistentă încă în momentul pretinsei condensări a Universului inițial spiritual?). Putem înțelege că ființa vie îmbracă mai întâi o
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Arhim. Ioanichie Bălan, Ne vorbește părintele Cleopa, vol. II, Edit. Episc. Roman și Huși, 1995, p. 20,21 footnote>”. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și „lipsa de Dumnezeu”, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor. Focul dragostei de Dumnezeu va opri rugina păcatului pe care vrea diavolul să o introducă în inima noastră. Prin păcat noi ne înstrăinăm de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Arhim. Ioanichie Bălan, Ne vorbește părintele Cleopa, vol. II, Edit. Episc. Roman și Huși, 1995, p. 20,21 footnote>”. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și „lipsa de Dumnezeu”, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor. Focul dragostei de Dumnezeu va opri rugina păcatului pe care vrea diavolul să o introducă în inima noastră. Prin păcat noi ne înstrăinăm de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
forma povestirii sau a basmului, este o metodă de mare succes, deoarece ea răspunde unei Înclinații firești și puternic resimțită la copii, aceea spre imaginar, miraculos, fantastic și istorisire. Cu ajutorul povestirii, copiii pătrund cu ușurință În lumea basmelor și fabulelor, gustă farmecul legendelor și miturilor, trăiesc episoade sau fapte istorice petrecute demult, iau cunoștință de Întâmplări spectaculoase și de mare semnificație din viața unor personaje, eroi etc. Prin materialul faptic și logica ei de desfășurare, prin simplitatea și claritatea ideilor exprimate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se poate de vădit. Care este începutul schimbării din președinte în tiran? E clar că aceasta se întâmplă după ce președintele începe să facă precum omul din povestea despre templul lui Zeus Lykaios din Arcadia. Care anume? Că cel ce a gustat din măruntaie de om, fie și tăiate laolaltă cu ale altor jertfe, e neapărat să devină lup. Sau nu ai auzit povestea? Ba da. La fel și cu cel care, exercitând o magistratură peste popor, ținând tare în ascultare gloata
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tare în ascultare gloata, care îl urmează, nu se va înfrâna să verse sângele celor de un neam; căci el, aruncând învinuiri nedrepte - cele care se obișnuiesc - aducând oamenii pe la tribunale, el se pătează cu sânge, făcând moarte de om. Gustă cu limba și cu o gură spurcată din moartea celor de același neam, exilează, ucide, promite oamenilor ca datoriile să fie șterse și ca pământul să fie reîmpărțit. Oare nu este necesar și ursit ca, după aceasta, un astfel de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și „oligarhic”. Din acesta din urmă se va naște omul democratic. Începutul degradării omului oligarhic în cel democratic este datorat felului în care acesta își va crește fiul, fără educație și în spiritul economiei. Acesta, deloc atenționat în privința pericolelor, „va gusta din mierea bondarilor” și, însoțindu-se cu aceștia, nu va putea să se abțină de la dorințe dăunătoare. Din nou avem de-a face cu posibilitatea ratată de a lupta împotriva unei părți rele din suflet. Astfel, „cetățuia sufletului tânărului”, golită
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o lipsă, un defect inițial în preocuparea pentru muncă. Acest elev este apatic din fire, ceea ce se constată din insensibilitatea sa chiar față de stimulii obișnuiți; în consecință, el este indiferent la orice; este aton, indolent, nedecis și incapabil de a „gusta” plăcerea care este inspirată de perspectiva scopului de atins. Dacă profesorul va lega însă, în mod invariabil, această lene a elevului numai de dezinteresul acestuia față de școală, explicație cu care elevul nu va fi de acord în forul său interior
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ibrăileanu) Cu cît filosofezi mai mult pe marginea vieții, cu atît te bucuri mai puțin de ea, deoarece ești tentat să-i găsești mai mult lipsuri, decît prilejuri de Împliniri sufletești. De aici, și recomandarea lui Horațiu: „Carpe diem” = să gustăm bucuriile fiecărei zile. * „Nimeni nu prosperă deodată, decît prin greșeala celorlalți.” (Fr. Bacon) Să nu ne iluzionăm, prin urmare, că succesul obținut la un moment dat este unul strict personal... * „Ia-ți o singură regulă odată pentru totdeauna, după care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu miere, cu condimente, cu piper și cu uleiuri parfumate pentru a face astfel un fel de pateu. Evident, în cursul ceremoniilor în care sperma și sângele menstrual curg în valuri, dacă e să-l credem pe sfântul Epifanie, credincioșii gustă din acest preparat culinar ontologic. Pentru cel mai mare bine al ascezei lor, bineînțeles... 3 Gnosticismul intră într-un con de umbră. Odată ajuns împărat, Constantin îi cere lui Eusebiu din Cezareea, cărturar în serviciul monarhului prin excelență, să transcrie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu fi atât un scop cât un mijloc - apropiat de cel al transei șamanice - capabil să reveleze o stază, eventual un extaz... Apoi, în funcție de treapta coborâtă în asceză, fiecare dintre begardele Spiritului Liber va urca cu cât mai tare au gustat ura de sine, cu atât va fi mai aproape de cunoașterea bucuriei de sine. Pentru că această pregătire ascetică transformă carnea în ceară pură pe care vor putea fi scrise desfătările posibile și imaginabile. Le-a fost foame, sete, frig? Libertatea de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de Biserică pentru a fabrica niște canoane aproape coerente, subzistă totuși niște contradicții. Exegeză, evident Bisericii nu-i plac asemenea speculații... Geneza precizează că supunerea față de preceptele credinței valorează de o mie de ori mai mult decât dorința de a gusta din fructul pomului cunoașterii. Ceea ce libertinii refuză, ei fiind hotărâți să afle și nu să se supună orbește prescripțiilor Bisericii. Spiritul Liber își trăiește ultimii ani ai săi în secolul al XVI-lea. Eloi le Couvreur îmeșter în acoperișurile de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oamenilor. Or, a ignora motivațiile lui Dumnezeu nu împiedică pe nimeni să-l iubească și să-l servească. Credința în Isus Hristos, practicarea umilinței și a carității par de departe preferabile voinței de a ști. Permanența creștină a interdicției de a gusta din fructul pomului cunoașterii, acest păcat de moarte care se află la originea îndepărtării de Dumnezeu și de oameni! 7. Un hedonism creștin... După lectura acestui scurt dialog, nu prea vedem cum am putea face din Lorenzo un epicurian, un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Hristos. întărit de speranța unei voluptăți eterne dobândite prin strădania de a-l imita, creștinul se bucură de privilegiul unei vieți terestre, condiție pentru a o obține. Recursul la plăcerile vieții terestre presupune moderație. Odată îndepărtate voluptățile triviale, celelalte trebuie gustate cu măsură. Abuzul de plăceri, fie ele și licite, nu este recomandabil... Este și cazul sexualității: Erasmus nu consimte la ura față de trup, oficială la creștini, nici la condamnarea relațiilor sexuale practicate în afara procreației, dar consideră castitatea ca fiind de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu neglijează nici plăcerile trupului nici cele ale spiritului, dar nu privilegiază niciuna din acestea două; mai mult, ei consideră că orice satisfacere pe această lume induce o plăcere în cealaltă. A degusta mâncăruri fine, a conversa cu prietenii, a gusta plăcerile unei plimbări în Grădină, cu condiția ca această bucurie să nu contravină principiilor evanghelice, înseamnă a te bucura de viață și deci a fi pe placul lui Dumnezeu care a făcut-o pentru ca tu să profiți de ea. Banchetul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o sărbătoare a trupului cu tot cu partea lui spirituală - și ne amintim acum și de intima legătură între cele două instanțe. Voluptatea se referă la toate cele cinci simțuri: a bea și a mânca, a vedea, a privi, a simți, a gusta, a pipăi lumea, a experimenta pe deplin totalitatea acestor posibilități - iată viața. Cum să renunți la plăcerea carnală? Oare Dumnezeu le-a dat bărbaților și femeilor trup, carne, organe sexuale, libido, pentru ca ei să renunțe la toate acestea? Și după
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Căutarea acestor false valori nu poate duce decât la decepție, deziluzie și regrete. Ficțiuni, praf în ochi, frivolități, fleacuri și vanități... în schimb, plăcerile bune, cele ale filosofului, întrețin o relație directă cu a fi. De altfel, numiții filosofi pot gusta aceleași plăceri ca și ceilalți - de exemplu, prostituatele trecute ale lui Aristene, dar și prăjiturile și mesele bune asociate uneori cu Diogene din Sinope - doar că altfel, într-o altă stare de spirit decât omul obișnuit. Celor care-i reproșează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
deduce realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o referință inexistentă în corpusul epicurian descoperit, dar prezentă în corpusul lui Philodemos - făcând apel doar la ceea ce se poate vedea, mirosi, gusta, pipăi? Pornind de la retorică și ajungând să-și pună problema sensului semnelor, Philodemos pune bazele unei metode empirice. -10- Comuniunea cu cetatea. Epicurismul campanian se emancipează așadar de sub tutela doctrinei lui Epicur. în privința poeziei, a retoricii, a funcției culturii, a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acest cuvânt... - austeritatea celui care alege să moară înainte să-i vină ceasul morții, pentru a rezolva problema dispariției lui anunțate; Epicur, având alături animalul său emblematic, așteaptă ultimul ceas - și aici, iarăși un fel de a zice... - preferând să guste din bucuriile și plăcerile existenței. Dacă tot trebuie să moară, măcar să fie viu când va trebui să se ducă! Lucrețiu și-a ales tabăra, iar Cicero pe a sa. Despre natura lucrurilor ne îndeamnă clar să preferăm divina plăcere îII
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
plină de amenitate, opțiunile lui politice, apetențele lui cognitive și, dincolo de o „fiziologie”, o filosofie a gustului. Gustul e trăsătura definitorie a personalității lui Mihai Ralea, dar gustul „raisonné”, în accepția franceză așa cum a explicat-o fără rest Sainte-Beuve. Ralea gusta, degusta, cu o siguranță și o competență de amator consumat, idei, artă, peisaje, caractere, chipuri. Apoi le recomanda și altora, ca un „tuyau” verificat sau ca o „promesse de bonheur”. Scurtul lui eseu, Invitație la călătorie, e poate nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
întrezăriți vreo soluție? — Firește, nu trebuie să generalizăm. Contemplația și reculegerea prea de multe ori se pot confunda cu lenea și neglijența. Prin temperament și educație, eu unul (și cred că mai sunt mulți alții, nu-i așa?), nu prea gust nici promiscuitatea și nici refuzul săpunului. Afară de aceasta, oricât aș înțelege și chiar simpatiza diferite manifestări iconoclaste, există un soi de radicalism simplist al negației care ține și el de barbarie. Trebuie să fim solidari cu toate valorile de totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dintre o manieră atât de măsurată și stilurile strălucitoare sau extrem de complexe elaborate din toate direcțiile. Părea că ușurința, claritatea, simplitatea s-au Întors printre noi. Sunt zeițe care plăceau majorității. Era de Îndată Îndrăgit un limbaj ce putea fi gustat fără a reflecta prea mult la el, care seducea printr-o aparență atât de naturală și a cărui limpezime, fără Îndoială, lăsa să se Întrezărească uneori un gând ascuns, dar nu misterios; ba dimpotrivă, unul Întotdeauna ușor de descifrat, dacă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ofensatoare În atât de puține rânduri, căci opera lui France este succesiv caracterizată ca „blândă”, „agreabilă”, „Înviorătoare”, „măsurată” și „simplă”, ceea ce nu prea poate trece drept compliment În critica literară. Pe deasupra - ultimă lovitură - e susceptibilă să placă tuturor. O putem gusta fără să reflectăm la ea, Întrucât ideile sunt atinse numai „În treacăt”, apreciere pe care Valéry o lămurește imediat: Ce e mai prețios decât delicioasa iluzie a clarității care ne dă senzația că ne Îmbogățim fără efort, că gustăm plăcerea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]