4,393 matches
-
Memoria mi-e plină de nume și cuvinte reziduale despre care n-am nimic de spus, țn afară de faptul că nu o să scap niciodată de ele și că fac un zgomot de fond misterios. Într-una dintre hoinărelile mele la hazard prin Paris, m-am trezit pe Rue de Grenelle. Tot ce știam despre Rue de Grenelle era că Georghes Simenon o pomenea mereu. Am simțit însă că n-aș mai fi eu, dacă n-aș lua strada Rue de Grenelle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
temporare”. Informații și date interesante despre epurarea acestei biblioteci și arderea cărților sale, în 1948, ne oferă profesorul Nicolai Pomohaci, fost elev al liceului rădăuțean, în lucrarea Din viața unui universitar, vol. 2, București, Editura Ceres, 2002. În proza memorialistică Hazard, p. 1315, autorul evocă salvarea unui tratat de vinificație, tipărit de dr. Josef Bersch, în 1889, la Viena, lucrare impozantă, cu 780 de pagini și ilustrații, o raritate astăzi în literatura europeană de specialitate. Volumul fusese legat în piele de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
îngrozește... Nu vreau să se creadă și nici să mă amăgesc pe mine însumi crezând că poate fi al meu un lucru sau o persoană care nu-mi aparține de fapt în nici un fel, care poate aparține cui vrei, întâmplării, hazardului, aventurii, amicilor, dar nu mie. Prefer să mă știu sărac, lipsit de orice speranță și de orice bucurie, dar nu vreau să suport această rană, totdeauna sângerândă, totdeauna prezentă... 29 martie 1953 În ciuda aparenței mele vesele și nepăsătoare, am suportat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
când la noi - la Ion și la mine -, când la Mihai, când la Mircic, mă făcu să visez la un soi de roman pe care mă gândeam să-l numesc Familia... Familia eram bineînțeles noi, dar reunită efectiv printr-un hazard: eu - Paul Werhovensky (faptul că numele meu se asemăna cu cel al unui erou al lui Dostoievski era o pură coincidență - eu nu-i citisem la vremea aceea Posedații -, ca și toate celelalte asemănări) - moștenisem o veche casă boierească, de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Craiovei. și încercă să recupereze timpul pierdut. Mereu în lipsă de timp, mereu preocupat de marea lui vocație - tălmăcirea muzicii -, cel mai dăruit muzicolog al acelui timp, Mihai, era nevoit să se mulțumească doar cu expe diente trecătoare, oferite de hazard și consumate în grabă, date fiind împrejurările, dar mai cu seamă precaritatea specimenelor în chestiune... Pentru că, printre nenumăratele lui calități, Mihai avea și un mare defect, foarte bărbătesc: o totală incapacitate de cunoaștere instinctuală a oamenilor cu care venea în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la asta. Ea reprezintă o zestrealcătuită pe neobservate, fiind apoi supusă judecății altei limbi, ajunse mai târziu la tine și având un alt fel de a fi. și iată că în de-sine-înțelesul unic de până acum, deodată din cuvinte sclipește hazardul. De aici înainte, limba maternă nu mai este acea gară unică a lucrurilor, iar cuvântul limbii materne nu mai este etalonul lor unic. Dar bineînțeles că limba maternă rămâne pe mai departe nestrămutat ceea ce este pentru tine. În general te
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
șpagatul acestortransformări. Nici în vorbire, nici în scris. În cărțile mele nu am scris până acum nici măcar o singură propoziție pe românește. Dar bineînțeles că româna se amestecă mereu în ceea ce scriu, fiindcă aprins rădăcini în privirea mea. Faptul că hazardurile unei limbi devin vizibile în uitătura altor limbi nu-i pricinuiește nici unei limbi materne vreun rău. Dimpotrivă, a-ți așeza graiul sub ochii altei limbi duce la o relație întru totul verificată, la o iubire destinsă. Nu mi-am iubit
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
galbeni de tutun: dă-l dracului de bețiv. Brusc simt că-mi dau lacrimile. De fapt, plâng de-a binelea. "Trebuie că Europa posedă totuși o oarecare forță indestructibilă, dat fiind că ea continuă să trăiască, în ciuda catastrofelor extraordinare." (Paul Hazard) Am primit viza elvețiană pentru studenți, mă întorc în Europa. Doctorand la Universitatea din Geneva 4 octombrie 2000 Întoarcere fără glorie, dar plină de speranță în Elveția. Sunt admis ca doctorand la Universitatea din Geneva. Punct și de la capăt, sentiment
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
focul. Zis și făcut. Și am continuat să trăiesc liniștită, de azi pe azi. Când Radu Pavel Gheo mi-a cerut să colaborez la cartea aceasta, chiar îmi ștersesem din minte „experiența personală“ făcută scrum și am ezitat. Numai că hazardul a potrivit lucrurile ca în convențiile romanești facile. Toamna trecută am purces la o nouă repriză de simplificare: după hârtii personale, haine și obiecte inutile, a venit rândul bibliotecii, cu rafturi curbate de încărcătură pe trei rânduri. Scoțând din spate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o îmbogăți. Acolo - spune tânărul care a dobândit cetățenia țării care l-a adoptat, nimic nu-i ca ACASĂ, în România adică. Răceala, suspiciunea și indiferența sunt trăsăturile definitorii ale relațiilor dintre băștinași și venetici. Norocoșii, acei emigranți pe care hazardul i-a aruncat în localități în care viețuiesc mai mulți români, au un cerc de conaționali cu care comunică, s au împrietenit, se vizitează unii pe alții, organizează împreună petreceri pentru care pregătesc bucate tradiționale ca la mama acasă, încercând
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
numai prin titlu dar și prin tot conținutul paginilor sale, a încetat demult de a mai avea atracția unui lucru nou, amenințând (în precipitațiunea cu care se succed acum evenimentele) să devie curând unul cu desăvârșire învechit și demodat. Fiindcă hazardul a vrut așa și fiindcă în reconstituirile aceste ale mele nu sunt numaidecât preocupat de succesiunea cronologică a faptelor, mă opresc fără nici o ezitare la lucrurile pe care mi le-a amintit lectura din veche publicație junimistă. Hazardul e un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
demodat. Fiindcă hazardul a vrut așa și fiindcă în reconstituirile aceste ale mele nu sunt numaidecât preocupat de succesiunea cronologică a faptelor, mă opresc fără nici o ezitare la lucrurile pe care mi le-a amintit lectura din veche publicație junimistă. Hazardul e un geniu binevoitor, căruia îi datorim atâtea surprinzătoare, delicioase și fantastice situații în viață, încât merită să-l tratăm, ori de câte ori avem ocaziunea, cu recunoscătoare și afectuoasă atențiune. Un sentiment de felul acesta trebuie să-i fi dictat scriitorului Arnoux
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Prin mișcarea naționalistă, înțeleg nu trecătoarele mișcări sociale și politice care adoptă uneori asemenea etichetă, ci întreg procesul diferențierei naționale, adică al formațiunei și dezvoltărei acelui sentiment colectiv, despre care, în remarcabila sa operă "La crise de la conscience européenne", Paul Hazard spune: "Il met en jeu de valeurs irréductibles; il procède de raisons que la raison connît, et d'autres, que la raison ne connaît pas"). * În starea aceasta de spirit, în atmosfera creată de generoasa mișcare pe care am evocat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ar fi amintit o serie de mese și de reuniuni de acest fel, pe care un grup de prieteni, un mic cenaclu, le organizasem într-un timp, la Iași. O, nu fac nici o comparație și nici o apropiere, de bună seamă. Hazardul a vrut să-mi amintesc de cele dintâi; aceasta a făcut ca spiritul meu să evoce pe celelalte. Pentru spiritul meu există desigur o legătură; dar ce importă? și la ce-ar servi dac-aș încerca s-o lămuresc? Cenaclul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Ca această ploaie de noapte descătușată acum, parcă din oboseala mea. Tragediile antice Îmi sugerează o idee aparent bizară: vorbind despre destin, grecii au evitat să se uite În abis. Destinul a fost, poate, țărmul zărit de omul disperat de hazard. Și, poate, prima piramidă cu care cei vechi au Încercat să umple prăpastia goală deasupra căreia și zeii căpătau amețeli. Din repulsia față de inform s-au născut limitele, iar din oroarea de hazard o voință care decide drumul lui Oedip
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
poate, țărmul zărit de omul disperat de hazard. Și, poate, prima piramidă cu care cei vechi au Încercat să umple prăpastia goală deasupra căreia și zeii căpătau amețeli. Din repulsia față de inform s-au născut limitele, iar din oroarea de hazard o voință care decide drumul lui Oedip. Revolta Împotriva neantului a fost atît de violentă, Încît ea a uitat de consecințe. Și nu e Întîia piramidă care a degenerat În carceră. Însă cînd Oedip trece În seama destinului ce nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
copiii să fie înzestrați cu o lumină mai puternică, o lumină care va mângâia bătrânețea mamei atumci când neputința anilor va veni pe nesimțite. Dacă nu vor fi nici una nici alta, de vină va fi lovitura destinului, un capriciu al hazardului, o fantezie a sorții care nu face decât să fii aruncat din rândul celor care merită. E ca și când ai iubi o stea deosebit de strălucitoare și te-ai gândi să te cununi cu ea, așa rămân pentru fiecare unele vise neîmplinite
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
oameni privesc și în jurul lor. Alții sunt mai realizați, se cred mai competenți, plini de succes. Dar nu sunt. S-au născut mai norocoși. Trebuie să acceptăm și alte variante de a supraviețui, nu trebuie să ne lăsăm în seama hazardului. Dacă te lași poți ajunge să-ți pierzi încrederea de sine sau să cazi într-o deznădejte totală și să ajungi la depresie. Uite de exemplu tu: Ai fost vreodată nevoită să înveți singură pe pielea ta să depășești sau
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Nici asta nu e adevărat, căci revenirile în prezent au loc totuși din când în când ; însă este imposibil de spus de ce în anumite momente, și nu în altele. Funcția dramatică a contrapunctului pare să fie mai degrabă efectul unui hazard de montaj. Imola (Ioana Moldovan, lăcrămoasă) trăiește așadar la Timișoara împreună cu colegele ei de fabrică, șvăboaica Hilde (Mihaela Rădulescu, mămoasă) și Nina (Daniela Nane, irosită), într una dintre acele case bănățene care seamănă cu versiunea locală a locuințelor neorealiste : o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pursânge, care vor să dea impresia că facerea unui film este așa, o inspirație de moment... Or, ei ar trebui să știe mai bine ! La modul ideal, nici un plan, nici un travelling, nici un plonjeu/contraplonjeu nu ar trebui să fie fructul hazardului, ci rezultatul unor decizii îndelung deliberate. Dar, pentru un Hitchcock destăinuindu-i lui Truffaut arcanele meseriei sale într-o carte (tot) de convorbiri o carte-monument, absolut esențială pentru înțelegerea nu doar a cinematografului hitchcockian, ci a Cinematografului pur și deloc
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
repede că ceea ce îi stimula cel mai mult imaginația cinematografică erau viziunile enigmatice de vise care se transformă, printr-un miracol de inocență, în realitate credibilă și concretă, animalele care au sentimente și care vorbesc, aventurile sexuale ce par furate hazardului și însoțite întotdeauna de o grație bufonă și copilărească. Cum să mai scriu, în aceste condiții așa cum mi-a cerut-o Jonny Costantino, simpaticul critic italian cunoscut la festivalul din Capalbio , despre Cinematograful italian recent, când este atât de evident
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
În epoca interbelică, scriitorul evreu F. Aderca susținea aceeași idee : „Fiii lui Israel, Întocmai tuturor popoarelor, sunt și inteligenți și netoți, și darnici și avari, și solidari și singuratici, și culți și ignari - Însușirile și metehnele fiind repartizate după legile hazardului care conduc Întreaga umanitate. Firește, anumite Împrejurări istorice și sociale au accentuat sau au diminuat unele caracteristici, Însă În esență evreii nu se deosebesc de ceilalți oameni” (510, p. 136). În fine, În aceeași epocă, publicistul evreu B. Brănișteanu Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acea familie, dar și pentru recolta și animalele lor. Pentru rutenii și huțulii din Maramureș și Bucovina (din localitatea Prislop, de pildă), polaznic-ul ideal era evreul, pentru că el prevestea noroc și bogăție de-a lungul Întregului an. De multe ori, hazardul - specific acțiunilor cu valoare augurală - era eludat ; evreii din zonă erau la mare căutare În astfel de zile, fiind invitați În mod special În foarte multe case <endnote id="(230, p. 57)"/>. Magia darului inaugural Se pare că această practică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
citation> (43) N.V. Turcu „Ia-mă așa cum mă știi” Așa își încheie N.V. Turcu (14 decembrie 1935, Pufești -Vrancea - 2 noiembrie 1987, Iași) una din scrisorile de mai jos. Trebuie să spun mai întîi că îl știam de la începerea facultății: hazardul repartiției ne plasase în aceeași cameră de cămin. înalt, drept, cu o cerbice puternică, păr șaten, creț, semăna cu Raf Valone, un actor italian la modă. Figura sa evoca dîrzenie. Alterna însă masca durității (maxilare strînse, privire întrebătoare) cu cea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și oprește chiar în fața pavilionului în care mă aflam, cu alți doi ofițeri rezerviști răniți. Abia atunci se recomandă „Dr. Stroie”, medicul care mă avea în grijă. Ce surpriză uimitoare! Oare cum s-a putut întâmpla asemenea aranjament? Pură întâmplare?, hazard ori că Cineva, acolo, Sus, dirija lumea! Apare soția în salon, cu dr. Stroie care, radiind de bucurie, spune: „Domnilor ofițeri, aveți o vizitatoare de inimă”. Rămân perplex în acest surprinzător moment; apoi bucuria de nedescris a celor ce ne
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]