5,715 matches
-
poți descifra marile linii și recunoaște imaginea și schița stărilor mistice”. Aceeași apropiere o face în prețioasele sale studii de psihologie mistică Joseph Marechal. Scriitorii aceștia însă recurg la analogia fenomenului artistic pentru a explica cu ajutorul lui pe cel religios. Henri Bremond se deosebește de ei prin faptul că, pornind de la aceeași recunoaștere a notelor comune, inaugurează metoda, ce s-a discutat atât de mult în Franța ultimului deceniu, de a lămuri nu mistica prin poesie, ci poesia prin mistică. Considerând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
legătură între cele două ordine de fenomene, prin care Bremond își justifică metoda mistică aplicată la poesie? Această punte o constituie aceleași note comune, pe care le-au găsit deopotrivă în psihologia mistică și în cea artistică autori profani ca Henri Delacroix și James H. Leuba. Dar această asemănare sau aceste note comune, observă cu prudență Bremond, nu privesc decât „resorturile sau mecanismul complicat, al vieții psihologice. Fie că e pus în mișcare de o putere naturală, fie de una supranaturală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau apostolică, fie că e vorba de înrâurirea unui scriitor sacru sau de o viziune mistică, inspirația are neapărat un caracter dualist: e Dumnezeu care o provoacă și omul care o primește. Să vedem acum o definiție a inspirației artistice. Henri Delacroix ne-o dă în felul următor: „Inspirația e jocul unui dinamism mintal, pe care nu-l identificăm dintr-o dată cu eul nostru. E ceva ce se petrece în noi, fără noi și câteodată împotriva noastră. E un mod particular de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care nu-l identificăm dintr-o dată cu eul nostru. E ceva ce se petrece în noi, fără noi și câteodată împotriva noastră. E un mod particular de a se introduce în conștiință idei, impresii, mișcări, a căror elaborare îi scapă (conștiinței)”(Henri Delacroix: Psychologie de Van, p. 198.) Același autor adaugă că inspirația e un șoc, ca emoția, ca atenția fascinată în mod brusc. Ritmul vechi se întrerupe și altul nou se ivește. O stare afectivă adesea violentă, un entuziasm, o beție
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Charly Clerc studiază minuțios această manie a inspirației antice la scriitori contemporani: Ernest Renan, H. Taine, Louis Menard, Leconte de Lisle, Heredia, Anatole France, Pierre Mille, Jules Lemaître, Juliette Adam, Pierre Louys, Maurice Barres, Charles Maurras, Albert Samain, Emile Verhaeren, Henri de Regnier, Jean Moreas, Contesa de Noailles, Jean Bertheroy, Marcelle Tinayre, Edouard Schure, Maurice Magre, Henri de Montherlant, Maurice Genevoix, Louis Bouilhet, Elemir Bourges, Sully Prudhomme, Paul Verlaine, Jules Laforgue, Paul Valery, Jean Richepin, Huysmans, Suares, etc. Sunt poeți, romancieri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Louis Menard, Leconte de Lisle, Heredia, Anatole France, Pierre Mille, Jules Lemaître, Juliette Adam, Pierre Louys, Maurice Barres, Charles Maurras, Albert Samain, Emile Verhaeren, Henri de Regnier, Jean Moreas, Contesa de Noailles, Jean Bertheroy, Marcelle Tinayre, Edouard Schure, Maurice Magre, Henri de Montherlant, Maurice Genevoix, Louis Bouilhet, Elemir Bourges, Sully Prudhomme, Paul Verlaine, Jules Laforgue, Paul Valery, Jean Richepin, Huysmans, Suares, etc. Sunt poeți, romancieri, cugetători, teosofi, ocultiști, care își fac din Elada patria imaginară a pasiunilor lor. Elada nici unuia nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie: „în extaz se înfruntă sentimentul că ești în inima lucrurilor, că ești totul, cu evidența că nu ești nimic. De unde, urmând dozajul acestor elemente, groaza de sublim sau calmul seninătății. Astfel, nimicirea conștiinței personale și conștiința că intri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
superioară și după grad și după individ, o răpire mai repede și mai violentă, momente de paroxism, o destindere mai bruscă sau mai dulce înainte de a reveni la tine însuți. Aceasta e substanța comună din care sunt făcute diferitele extaze(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p. 338 ). Aceasta nu înseamnă totuși că cele două feluri de trăiri, estetică și religioasă, sunt identice. Dar tocmai în stabilirea acestei neidentități stă enorma dificultate, pe care o întâmpină atât teoreticienii misticii religioase cât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în culminația ei sublimă e identică cu religia în culminația ei mistică. Lucru care nu e adevărat, fiindcă știm cu toții că arta e ceva și religia altceva. Dar atunci, în ce stă deosebirea de esență dintre o experiență și cealaltă? Henri Delacroix, punându-și această întrebare, răspunde că „e aceeași deosebire, care desparte lumea religiei de lumea artei”. Lumea religiei e aceea a realității absolute; lumea artei e aceea a aparențelor frumoase. Prin urmare, prima deosebire constă în felul cum judecă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fără urmare. Diferența aceasta incontestabilă ne duce mai în adânc, la cauza ei. Care poate fi această cauză? Misticul intuiește direct și nemijlocit însăși prezența lui Dumnezeu în străfundul sufletului, în sinea lui substanțială, dincolo de eul de la suprafață, în spirit. Henri Bremond, care își punea această subtilă chestiune, numește locul lăuntric, în care se descoperă lumina dumnezeiască, eul profund, ceea ce e totuna cu Grund-ul din mistica germană. Acest Grund, acest eu profund, această sine substanțială nu trebuie confundată cu inconștientul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
suprafață, cunoașterea poetică atinge realități, unește pe poet cu aceste realități. Nu direct cu realitatea suverană, care e însuși Dumnezeu, căci acesta e privilegiul exclusiv al cunoașterii mistice, dar cu tot realul creat și sub realul creat, indirect cu Dumnezeu”(Henri Bremond: Priere etpoesie, p. 148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon, Francis, Oeuvres, vol. I și II, L'Hachette, Paris, 1834. Bacon, Francis, Works, (I-X) Baynes and Son, Londra, 1824. Bacon, Roger, Opus Majus, editor John Henri Briges, Minerva G.b.m.H Frankfurt / Main, 1963, https://archive.org/stream/opusmajusrogerb04bridgoog#page/n26/ mode/1up Bailly, A., Dictionaire grec - francaise, Paris, Hâchette, 1985. Bănșoiu, Ion, "Clasificare științelor la Aristotel", în Cornel Damian, Ilie Pârvu (coord.), Momente ale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ortodoxe Române, București, 1993. Pârvu, Ilie, Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Peters, Francis E., Termenii filosofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1997. Pico della Mirandola, Giovanni, Despre demnitatea omului, Editura Științifică, București, 1991 Pirenne, Henri, A history of Europe, George Allen & Unwin Ltd., Londra. Platon, "Republica", în Opere, Vol. V., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Platon, "Hippias Minor", în Opere, Vol. II, Editura Științifică, București, 1976. Platon, "Symposion", în Banchetul și alte dialoguri, Editura
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la ființele ce se află într-o stare de simbioză. Cele două ființe sunt entități separate, dar nici una dintre ele nu poate trăi fără cealaltă. Orice modificare la nivelul uneia va determina o modificare și la nivelul celeilalte ființe. 1 Henri Pirenne, A history of Europe, George Allen & Unwin Ltd., Londra, p. 30. 2 Averil Cameron, Bryan Ward-Perkins, Michael Whitby (eds.), The Cambridge Ancient History, volume XIV, Cambridge University Press, 2008, p. 27. 3 Hubert Huedin, John Dolan (eds.), History of
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bailly, Dictionnaire grec-francaise, Hachet, Paris, 1997. 44 Francis Bacon, Noul Organon, I, XXXVII, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, p. 41. 45 Bonaventura, Itinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 11. 46 Roger Bacon, Opus Majus, editor John Henri Briges, Minerva G.b.m.H Frankfurt / Main, 1963, p. 2, https://archive.org/stream/opusmajusrogerb04bridgoog#page/n26/ mode/1up, pentru traducere s-a folosit fragmentul publicat în Filosofia Evului Mediu, Editura Minerva, București, 1984, pp. 197-198; "Quatuor vero sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
2007. Sesboüé, Bernard, Jésus-Christ à l'image des homes, Paris, DDB, 1977. Sesboüé, Bernard, Pédagogie du Christ: éléments de christologie fondamentale, Paris, Cerf, 1994. Soloviev, Vladimir, La Sophia et les autres écrits français, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1981. Strohl, Henri, Études sur Oberlin, Paris, F. Alcan, 1926. Strohl, Henri, De Marguerite de Navarre à Louise Scheppler: quelques étapes de l'évolution de la piété protestante en France, Strasbourg, Librairie évangélique, 1926. Strohl, Henri, Luther : esquisse de sa vie et de sa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paris, DDB, 1977. Sesboüé, Bernard, Pédagogie du Christ: éléments de christologie fondamentale, Paris, Cerf, 1994. Soloviev, Vladimir, La Sophia et les autres écrits français, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1981. Strohl, Henri, Études sur Oberlin, Paris, F. Alcan, 1926. Strohl, Henri, De Marguerite de Navarre à Louise Scheppler: quelques étapes de l'évolution de la piété protestante en France, Strasbourg, Librairie évangélique, 1926. Strohl, Henri, Luther : esquisse de sa vie et de sa pensée, Neuilly, La Cause, 1933. Strohl, Henri, La pensée
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
français, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1981. Strohl, Henri, Études sur Oberlin, Paris, F. Alcan, 1926. Strohl, Henri, De Marguerite de Navarre à Louise Scheppler: quelques étapes de l'évolution de la piété protestante en France, Strasbourg, Librairie évangélique, 1926. Strohl, Henri, Luther : esquisse de sa vie et de sa pensée, Neuilly, La Cause, 1933. Strohl, Henri, La pensée de la Réforme, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé, 1951. Strohl, Henri, Luther jusqu'en 1520. L'évolution religieuse de Luther jusqu'en 1515. L'épanouissement
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1926. Strohl, Henri, De Marguerite de Navarre à Louise Scheppler: quelques étapes de l'évolution de la piété protestante en France, Strasbourg, Librairie évangélique, 1926. Strohl, Henri, Luther : esquisse de sa vie et de sa pensée, Neuilly, La Cause, 1933. Strohl, Henri, La pensée de la Réforme, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé, 1951. Strohl, Henri, Luther jusqu'en 1520. L'évolution religieuse de Luther jusqu'en 1515. L'épanouissement de la pensée religieuse de Luther de 1515 à 1520, Paris, PUF (Études d'Histoire et
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
étapes de l'évolution de la piété protestante en France, Strasbourg, Librairie évangélique, 1926. Strohl, Henri, Luther : esquisse de sa vie et de sa pensée, Neuilly, La Cause, 1933. Strohl, Henri, La pensée de la Réforme, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé, 1951. Strohl, Henri, Luther jusqu'en 1520. L'évolution religieuse de Luther jusqu'en 1515. L'épanouissement de la pensée religieuse de Luther de 1515 à 1520, Paris, PUF (Études d'Histoire et de Philosophie religieuses publiées sous les auspices de la Faculté de Théologie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Leonte, Valentin Talpalaru, Nicolae Sava, Adrian Tudorache... Sînt prezenți, nu cu aceeași frecvență, Solomon Marcus, Daniel Cristea Enache, Svetlana Paleologu-Matta, Mircea A. Diaconu, Radu Voinescu, Adrian Jicu, Doris Mironescu, Clara Mărgineanu, Ion Buzași, Andrei Brezianu, Nicolae Crețu, Adrian Alui Gheorghe, Henri Zalis, Daniel Corbu, Iulian Boldea, Dumitru Irimia, Constantin Pricop, Mihai Cimpoi, Nicolae Balotă, Ioan Pintea, Lucian Vasiliu, Radu Tătărucă, Ioan Zubașcu, George Popa, Nicolae Mecu, Victor Marian Buciu, Livia Cotorcea, Elena Băltuță, Doina Ruști, Mircea Coloșenco, Dana Diaconu, Adrian Palcu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cameră, acolo unde cei 12 jurați dintr-un proces oarecare, trebuie să găsească toți același verdict: ori ,,vinovat” ori ,,nevinovat” ! Se face un vot în primă fază, în care 11 jurați dau verdictul ,,vinovat” , iar al -12-lea (rol interpretat de Henri Fonda) vine cu un ,,sec” - nevinovat ! Ceilalți nervoși că ,,iar trebuie să se găsească unul mai căpos” care să-i încurce, să le strice ziua (mai aveau și altceva de făcut) cînd chestiunea aproape era deja rezolvată foarte simplu. începe
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
le strice ziua (mai aveau și altceva de făcut) cînd chestiunea aproape era deja rezolvată foarte simplu. începe un lung șir de discuții argumentate , cu care prilej ies la iveală tot felul de nereguli din viața fiecăruia, iar în final Henri Fonda are cîștig de cauză și reușește să-i convingă pe ceilalți că nu te poți juca cu viața unui om, că nu-l poți băga la închisoare fără argumente valabile ! ,,Titanic Vals” de Tudor Mușatescu. Acțiunea se petrece într-
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
ri generale MONNIER, G�rard, Histoire de l�architecture, Paris, Presses Universitaires de France, 1994. ***, Le Grad atlas Universalis de l�architecture, Paris, Encyclopaedia Universalis, 1988. ***, Vocabulaire de l�architecture, Paris, Imprimerie natio-nale, 1972. 2. Lucr?ri despre arhitectur? FOCILLON, Henri, Vie des formes, Paris, Presses Universitaires de France, 1981. NORBERG-SCHULZ, Christian, Syst�me logique de l�architec-ture, Li�ge, Pierre Mardaga, 1972. NORBERG-SCHULZ, Christian, La Signification dans l�architec-ture occidentale, Li�ge, Pierre Mardaga, 1979. 3. Lucr?ri despre urbanism
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de l�architecture et de l�urbanisme modernes, 1. Id�ologies et pionniers: 1800-1910, Paris-Tournai, Casterman, 1985. TSCHUDI, Madsen Stephan, L�Art nouveau, Paris, Hachette, 1967. VIOLLET-LE-DUC, Eug�ne, Entretiens sur l�architecture, Li�ge, Mardaga, 1977. Teorii ?i monografii ***, �Henri Labrouste�, în Leș Monuments historiques de France, juin, 1975. ***, Viollet-le-Duc, Paris, 1980. Secolul al XX-lea BENEVOLO, Leonardo, Histoire de l�architecture moderne: 2.�Avant-garde et mouvement moderne (1890-1930); 4.�L�În�vitable �clectisme, 1960-1980, Paris, Dunod, 1979-1980. FRAMPTON, Kenneth
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]