3,525 matches
-
mai mult, o Biblie, mergând de la Geneză până la apocalips. Dacă e posibilă o comparație cu Comedia, atunci poezia eliadescă este aceea din Paradis, extatică, ideală, fără descripție, din esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre ceruri ca tămâie. Formați sublime-acorduri, Armonie d-arome. Natura este-n nuntă, serbare-universală... De la Lamartine vine groaza de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu acțiunea într-un ev cețos sau fabulos, în genul cavaleresc, conținând un amestec de macabru, fantastic și supranatural, cântând geniile nopții, strigoii, silfii (aici ielele), tot ce se mistuie după ora douăspre-zece. Un om suie locuri abrupte, înconjurat de hore de iele, în niște peisagii zugrăvite cu remarcabil simț al sălbăticiei și al zonelor alpine pierdute în cețuri: Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire, Iar fantasme lunatice Râdeau p-o mânăstire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie hieroglifică a luptei dintre liberali și conservatori. D. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), autor de piese de teatru uitate, a tradus pe Horațiu în tempo de horă: În această zi ferice, Massicul, scumpa-ți comoară Vrednic este-a ne-ndrăgi. Vezi Corvinus poruncește, vin de-i toarnă-o cupă plină De-al tău sînge-mbătrînit. Lui I. Caragiani (1841-1921), care era un om de haz oral, i se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei - Și frunza ce-o călcară ei Țărână s-a făcut! Marile disperări sunt absente și poetul, departe de a ocoli lumea, gustă melancolia la hora duminicală: M-am dus și eu. La vesela serbare Priveam așa pierdut, și-ntîia oară În sufletu-mi simții cum se strecoară Fiorul tău de dulce întristare. Într-un fel, Iosif contribuia astfel, pe urmele lui N. Beldiceanu, la poezia plictisului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
început în poezia rășinăreanului Octavian Goga (1881-1938). Poetul înalță "cîntarea pătimirii noastre" și cade în genunchi în fața lui Dumnezeu. Ideea politică e absorbită într-un text obscur de oracol cutremurător: Din casa voastră, unde-n umbră Plâng doinele și râde hora, Va străluci odată vremii Norocul nostru-al tuturora... Ci-n pacea obidirii voastre, Ca-ntr-un întins adânc de mare, Trăiește-nfricoșatul vifor Al vremilor răzbunătoare... Poetul e dreptvestitorul apostol "al unei vremi ce va să vie", care se prosternă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere ocultă, cu sentimentul unei catastrofe universale: La noi nevestele plângând Sporesc pe fus fuiorul. Și-mbrățișîndu-și jalea plîng: Și tata și feciorul. Sub cerul nostru-nduioșat E mai domoală hora, Căci cântecele noastre plâng - În ochii tuturora. Afară de asta Goga a reluat "nenorocul" din lirica eminesciană, ideea unui destin ascuns ce conduce firele vieții, interpretîndu-le în sensul unui regret de a se fi dezlipit de satul său: De ce m-ați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare într-o mișcare exuberantă, într-o horă. Danțul e sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare într-o mișcare exuberantă, într-o horă. Danțul e sau infantil, animist, întemeiat pe ceremonia enigmelor, sau persiflator, bufon: Ce e cercul? - Un pătrat. Sunt acum încredințat, Cum e unghiul? - Crăcănat. Tînăru-i om învățat, Zice Președintele, Un cățel? - E un purcel. Potrivindu-și dintele. Ce-i altfel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rugăciunilor tale, va veni o oră mai propice; Nu-ți face griji pentru întârziere; timpul pe care-l dorim este pe cale să sosească; triumful răspândește fericire peste toate" (v. 83-86). Pone metus igitur; mitescet Caesaris ira, Et veniet votis mollior hora tuis. Neve moram timeas, tempus, quod quaerimus, instat; Cunctaque laetitiae plena triumphus habet. Așa cum am făcut și în cazul scrisorii citate, către Sextus Pompeius, trebuie să subliniem aici că din expresia lui Ovidiu transcende semnificația propriu-zisă a triumfului lui Tiberiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a numit Iorga, muză „mult pestriță și fîșneață”, născocitoare de expresii pitorești, sarcastică, dezlănțuită asupra obiectului: „Îngălato, Dezmățato, Uscățivo, Costelivo, Exclusivo”, căzînd, uneori, În savoarea vulgarității: „Se cățălesc ielele; Ielele, șoimanele, FÎțîie crăcanele, Fleici azvîrle țîțele, Miorlăie ca mîțele, Danță hora boalelor În mocirla balelor... Zmeii Își bat coadele Și-și scutură noadele...” Hrăpirea antrenează, la acest nivel, o imaginație materială mai puternică, Îndepărtînd din poem imaginea sublimului. Elementele din lumea realului pătrund mai liber și Într-un număr infinit mai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alexandrescu o promisiune de Împăcare, o ultimă promisiune bazată pe o substituire de sentimente. Tinerețea trece, nebuniile dragostei rămîn În amintire, amorul se salvează (ce poate salva) În prieteșug: „Apoi cînd vremea va trece Peste-a inimii căldură, CÎnd din hora Încîntată, Ce viața ta coprinde, Cu o față Întristată Grațiile s-ar desprinde, CÎnd odată și-ar lua zborul Tinerețe, bucurie, De-i pofti atunci amorul, L-om numi o nebunie: Îți voi fi prieten, frate, Îți voi fi orce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de vînturi, Toți strigoii s-au lăsat. Așezați Într-un rond mare, Adînciți În Întristare, Pe secriu-și fiecare Oasele-și a rezemat.” Strigoii sînt foștii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor din vii. Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Iar când cu flori și fan
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor din vii. Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Iar când cu flori și fan cosit Va trece vară pe câmpii, În aur lanurile-or fi Și hora-n sat ne-o veseli. 95 ¾ IARNĂ Iarnă după Moș Grigore Sfătosul Peste casă și pe stradă, Legănați ușor, Au pornit de ieri să cadă Fulgi de proaspătă zăpadă. Câte-un fulg de geam s-anină Și copacii în grădina
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Dar când lupul din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a noastră Vin de la munte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a noastră Vin de la munte miresme de brazi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un veritabil "nucleu de tradiție" ce se perpetuează istoric asemenea mitemelor. Un alt subiect extrem de interesat pe care-l studiază convingător Adrian Poruciuc în această carte aduce în atenție simbolistica arhitecturii bisericilor românești neo-bizantine. Trimiterile sunt la inedite analogii între hora și sânurile Bisericii, respectiv sanctuarele-trup din preistoria neolitică-eneolitică. Sunt frecvente trimiteri și la simbolismul ombilical prezent în mai multe tradiții străvechi. Apoi sunt examinate minuțios structurile arhaice trilobulare ce au supraviețuit în arhitectura bisericilor creștine. Absolut remarcabile sunt paginile profesorului
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cu gesturile largi și simple, ale semănătorului În mijlocul câmpiei și să-mprumut pentru măsura versurilor mele ritmul și frânt și rotund al ciocanelor grele. O, nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu-nsoritul vremii rugă O mare stea sclipește În răsărit, să ne Îndrume visările spre faptă și foamea spre belșug”. (Marcel BRESLAȘU. - Punctaj pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să-mprumut pentru măsura versurilor mele ritmul și frânt și rotund al ciocanelor grele. O, nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu-nsoritul vremii rugă O mare stea sclipește În răsărit, să ne Îndrume visările spre faptă și foamea spre belșug”. (Marcel BRESLAȘU. - Punctaj pentru un poem. În: Scânteia, nr. 1420, 8 mai, 1949) * „Ce larg
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
colectivă: Satul meu, Tractoristul Sanda, Fostul mijlocaș, Zestrea, Recolta, Ședința (Mihu Dragomir, În nr. 6) etc. Să mai răsfoim și Flacăra. De vorbă cu strungul (Nicolae Nasta, În nr. 7)• Laminatoristul Tudor e astăzi student (Theodor Vârgolici, În nr. 10) Horă pentru Gospodăria Agricolă Colectivă, Un text În căutarea melodiei sale (Eugen Frunză, ibidem)• Să ia aminte domnii (Costin Ștefănescu, În nr. 16)• Răvașul tractoristului (A. Năfrămiță, nr. 17)• Lisandru (Ion Șerban, ibidem)• Primul rod (Corneliu Leu, ibidem)• Mai sus de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Trebuie s-apară și-aurora -/(viața naște pururi temelii!) După orice noapte vine-o zi,/care-nfrânge rugu, ’nalță ora. (Ă) Vom apare-n era viitoare/cum ne-apar copacii tineri nouă, când Încep să urce către soare/ Într-o horă stranie și nouă (Ă). Peste trupul vremii rupt În două,/De la Cernavodă-n Poarta Albă osământul fostelor ulcioare,/tresărindu-și hârbul, veche nalbă. (Ă) Și-or muri, cu lacrima alături,/sărăcia, rănile, oftatulă Doina cui va spune, când o-mpături,/c-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vântu-n spate Blând cum e zefirulă Acolo sub munte Muncește Cugirul - Sania În mersu-i Lin de căprioară, Spre tine ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte! Murgule, poetul Nu are cuvinte! (Ă). Peste tot se-ntinde Pătură de nea - Mândră ești Tu, țară, Republica mea! Scăldată-n lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nerăbdare bat Sângele prin vine Îl simțim fierbinte. Iată și castelul de demult rămas Ne așteaptă lumea de la Colectivă Câtă bucurie le răsună-n glas Și bătrâni și tineri veseli de-opotrivă. Trag căruțe-n curte - caii-s deshămați Lăutarii cântă hora-n bătătură doar bătrânii-n zâmbet par Îngândurați Spre trecutul negru amintirea-i fură. (Ă). Ce hambare pline cum n-am pomenit Ce nutrețuri bune - ce belșug de grâne Vitele hrănite stau În grajd podit Parcă vezi priveliști din povești
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tipare vechi. El cere o formă nouă. Pentru a fi mai clari, vom recurge din nou la exemple. Eugen Frunză are trei poezii În care este vorba de gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vechi. El cere o formă nouă. Pentru a fi mai clari, vom recurge din nou la exemple. Eugen Frunză are trei poezii În care este vorba de gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]