4,292 matches
-
, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș datează din anul 1771 . Are hramul „Sfântul Dumitru”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Larga este atestată la 1593 ca domeniu al Cetății Gherla. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” se pare că a fost ridicată pe la 1604, întrucât incizia de deasupra ușii
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș datează din anul 1771 . Are hramul „Sfântul Dumitru”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Larga este atestată la 1593 ca domeniu al Cetății Gherla. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” se pare că a fost ridicată pe la 1604, întrucât incizia de deasupra ușii, confirmă pe la 1802 o reparație și nu o construcție nouă, cum înclină unii să creadă. Cert este că această construcție de mici dimensiuni are caracteristici
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
, comuna Gârda de Sus, județul Alba, datează din secolul XIX (1825). Are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica a fost construită în anul 1825 de către Gligor Todor, ajutat de restul satului. Din zestrea bisericii fac parte și două icoane de la 1780 și
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
stare de degradare avansată a fost adusă în cimitirul Mănăstirii Curtea de Argeș, unde a fost restaurată. Inscripția din dosul ușii de intrare amintește numele meșterilor care au ostenit pentru ridicarea acestei bisericuțe, menționând totodată și anul edificării ei - 1788. Biserica are hramul ""Adormirea Maicii Domnului"". Alături de bisericile de lemn din Palanga, județul Vâlcea și din Drăganu-Olteni, județul Argeș, acestă biserică formează "Rezervația de arhitectură și artă bisericească" înființată în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș.
Biserica de lemn din Podu Broșteni () [Corola-website/Science/319339_a_320668]
-
, localizată în satul Bărbălătești, comuna Valea Iașului, județul Argeș, a fost construită în anul 1801. Hramul bisericii este "Nașterea Sfâmtului Ioan Botezătorul" și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice LMI 2004 sub codul: . Comuna Valea Iașului este integrată în Regiunea Sud-Muntenia și se găsește în partea de nord - vest a județului Argeș, fiind formată
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
, localizată în satul Valea Faurului, comuna Mușătești, județul Argeș, a fost construită în anul 1727. Hramul bisericii este "Sfinții Voievozi" și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice LMI 2004 sub codul: . Biserica Sfinții Îngeri este încă în cult, fapt căruia i se datorează nu numai dăinuirea, ci și șantierul de reparații, din 1997. Din
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
și Radu Mușatescu, dar și Radu și Pârvu. Din catagrafia începutului de veac XIX, aflăm că biserica Sfinții Îngeri a fost făcută pe moșia căminarului Rasti, de către Petru Mușătescu. Același ctitor este atestat, pe frumosul clopot, cu chipurile sfinților de hram, Mihail și Gavril făcut, după slova inscripției, în 1797: "cu toată cheltuiala satului Valea Faurului, ctitori Jupânul Pătru Mușaț, David Dorin". Îl numește, fără îndoială, prin cel din urmă nume, pe ctitorul lucrărilor de renovare, de la finele acelui veac, clopotul
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
biserica a fost supusă, pe parcursul timpului, și altor reparații și adausuri. Pereții au fost tencuiți, pe afară și pe dinăuntru, în câteva rânduri și în tot atâtea rânduri au fost executate picturi. Deasupra ușii (de intrare) se păstrează, fragmentar, reprezentarea hramului: Soborul Îngerilor, databilă la mijlocul secolului al XIX-lea. În urma renovării bisericii, efectuată în 1997, la interior a fost retencuită și pictată. La exterior, lucrarea a fost oprită, bârnele rămânând aparente. Și astfel planul pereților, de străveche formă românească, cu altar
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în pronaos: Soborul arhanghelilor (icoana hramului); Maria Platitera, cu arhanghelii de o parte și alta a tronului; Sfântul Nicolae, cu Iisus și Maria; Deisis, cu Maria și Ioan, alături tronului. În fruntea acestora, vom așeza însă panoul circular cu Maria Platitera și arhanghelii, cu frumusețea originară
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
, comuna Vad, județul Cluj, a fost construită în anul 1671 și are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost recent renovată și prin strădaniile părintelui Iustin Marchiș, originar din satul Calna. Prima mențiune documentară a satului: 1325, cu numele
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
donat-o bisericii); Minei pe 12 luni, Blaj, 1838 (cumpărat în 1 august 1884 de Ioan Mureșan prin Gavril Chindriș din Ieud); Triod, Blaj, 1890; Molitvelnic, Blaj, 1893 (cumpărat prin Grigore Mureșan pe seama bisericii). Biserica actuală de zid, cu același hram, a fost construită în anii 1930-1933. În timp biserica a fost reparată (1956-1957), electrificată (1972), retencuită și stropită cu terasit (1996), padimentată, împodobită cu pictură de Ioan Ivăncuș (1997). A fost sfințită de Ep. Dr. Iuliu Hossu și resfințită în
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
, aflată în localitatea cu același nume din județul Alba, a fost realizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, anul însemnat pe grinda susținătoare a tavanului cafasului fiind 1798. Biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul AB-II-m-A-00314 . Are 14,50 m lungime și 5,40 m lățime și prezintă stilul simplu hunedorean al bisericilor de lemn: navă, pronaos cu o
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului, de plan deptunghiular, cu absida, decroșată, poligonală cu cinci laturi, au fost tencuiți la interior și nu știm în ce măsură ei păstrează decor pictat, realizat după reconstruirea acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
mozaici (1,31%) și baptiști (0,33%). Coniatin era în perioada interbelică o stațiune climaterică de interes local, situată în regiunea muntoasă, pe valea Ceremușului-Alb, la 48 km de stația CFR Seletin. Aici se află o biserică de lemn cu hramul "Sf. Vasile", construită în anul 1790 .
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
, cu hramul „"Cuvioasa Paraschiva"” din parohia Pianu de Sus, comuna Pianu, județul Alba, datează din anul 1761, menționat în inscripția cu litere chirilice pe grinda care desparte altarul de naos. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice, . Se presupune, după informațiile oamenilor bătrâni
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
În orașul Putila se află Muzeul memorial al scriitorului ucrainean Iuri Fedkovici (1834-1888). Casa a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. La aproximativ 60 de metri de muzeu se află un monument de arhitectură (Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae", construită în 1885 pe un teren donat de Iuri Fedkovici) . În această localitate s-a desfășurat în anii 1995 și 2004 Festivalul de folclor huțul.
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
, sat Mănăstire, comuna Lupșa, județul Alba, datează din secolul al XV-lea, refăcută în anul 1694, greco-catolică până în 1948, an când Biserica Română Unită a fost interzisă de către autoritățile comuniste, iar patrimoniul acesteia dat Bisericii Ortodoxe. Biserica are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI . A nu se confunda cu biserica de zid din Lupșa, cu hramul Nașterea Fecioarei, monument istoric care datează din 1421, aflat
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
comuniste, iar patrimoniul acesteia dat Bisericii Ortodoxe. Biserica are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI . A nu se confunda cu biserica de zid din Lupșa, cu hramul Nașterea Fecioarei, monument istoric care datează din 1421, aflat sub codul LMI . are o mare importanță istorică datorită vechimii, 1429 și implicării în ridicarea sa a familiei cneziale Cândea de Lupșa. Izvoarele documentare au reținut intenția de a o dărâma
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
cu hramul „Sf. Nicolae”, comuna Berghin, județul Alba, este un lăcaș ridicat în anul 1688. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Strămoșescul lăcaș de lemn al acestei așezări a fost ridicat în secolul al XVII-lea, în spiritul tradițiilor străvechi, constructive și decorative
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
, comuna Noșlac, județul Alba, datează din anul 1776 . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . a fost inițial ridicată în satul Gheja, înglobat astăzi în orașul Luduș. Astfel, pe un Strastnic, aflat în patrimoniul său, este următoarea însemnare
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
, comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, datează din anul 1774 . Are hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”." Deși biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: atât autoritățile competente cât și comunitatea locală par total dezinteresate de salvarea acestei biserici. Prima mențiune documentară a satului: 1225 - terra Nema
Biserica de lemn din Nima () [Corola-website/Science/315706_a_317035]
-
Gavriil”." Deși biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: atât autoritățile competente cât și comunitatea locală par total dezinteresate de salvarea acestei biserici. Prima mențiune documentară a satului: 1225 - terra Nema. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, acum monument istoric, a fost construită în anul 1774, cu ajutorul baronului Taraskay Gabor, pe locul alteia mai vechi, menționată în conscripția de la 1733. Icoanele de pe iconostas au fost pictate în 1864. După tradiție, a fost
Biserica de lemn din Nima () [Corola-website/Science/315706_a_317035]
-
, municipiul Dej, județul Cluj,datează aproximativ din perioada 1822-1825.Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Pintic a fost construită între anii 1822-1825. Lăcașul este format din pronaos, naos și un altar poligonal
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
Biserica ortodoxă din Boian se află în satul Boian din județul Sibiu, Transilvania, România. Biserica ortodoxă cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" a fost construită între anii 1904-1908 pe locul unei alte biserici ortodoxe, care a fost demolată. Vechea biserică avea hramul "Buna Vestire" și era una dintre cele mai vechi biserici românești din zidărie din ținutul
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
din Boian se află în satul Boian din județul Sibiu, Transilvania, România. Biserica ortodoxă cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" a fost construită între anii 1904-1908 pe locul unei alte biserici ortodoxe, care a fost demolată. Vechea biserică avea hramul "Buna Vestire" și era una dintre cele mai vechi biserici românești din zidărie din ținutul dintre Târnave, pictată atât în interior,cât și în exterior. Biserica exista la sfârșitul sec.al XVIII-lea, fiind amintită intr-un Antimis din anul
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]