3,770 matches
-
România, formată din satele Gâldău, Iezeru și Jegălia (reședința). Comuna se află la aproximativ jumătatea drumului dintre Călărași și Fetești și este străbătută de șoseaua națională DN3B, care leagă cele două orașe. Satele Jegălia și Iezeru sunt despărțite de un iaz (de aici și numele unuia) peste care e construit un pod. Satul Gâldău este despărțit de Jegălia de o luncă, pe o distanță de circa 1 km. Spre sud de comuna Jegălia, la aproape un kilometru depărtare curge Brațul Borcea
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă în loc de căciulă sau turban
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află o fântână cu cumpănă de unde trecătorii pot să-și potolească setea. La răsărit de satul Șcheia, un baraj de pământ formează un iaz folosit pentru piscicultura. Pe drumul de la șoseaua Roman-Iași, spre Șcheia, la mică distanță de la intrare, pe dreapta poate fi văzută o fântână joasă care captează un mic izvor de suprafață. În satul Șcheia, la câteva sute de metri mai sus
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului 1980, o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există. În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile Ciric și Șorogari. Având o suprafață de 70 ha, acesta comunică cu iazurile Ciric și Dorobanț și este folosit pentru piscicultură. În ultimii ani s-a realizat în sat un sistem de alimentare cu apă potabilă
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
În afara satului a fost amenajată în jurul anului 1980, o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există. În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile Ciric și Șorogari. Având o suprafață de 70 ha, acesta comunică cu iazurile Ciric și Dorobanț și este folosit pentru piscicultură. În ultimii ani s-a realizat în sat un sistem de alimentare cu apă potabilă, ceea ce a făcut ca majoritatea gospodăriilor să aibă apă curentă. Pe lângă aceasta încă se mai folosesc și
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
minime toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localității Budăi o reprezintă lacul artificial construit în anul 1965 pe cursul pârâului Bahluieț, la 2,5 Km în amonte de confluența cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi.("” Budăiu - iezișor lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
termină cu "câmpul", o platformă goală, unde sătenii înșiși mai duc caii la păscut. Tot aici, în pantă abruptă care face legătura dintre câmp și pădure este groapă de gunoi. Pădurea (în pantă mai lină) face legătura dintre sat și iazul Ezăreni. În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
în satele din jur. De menționat, că sunetul clopotelor mănăstirii se mai aud, deoarece astăzi cheamă la rugăciune pe urmașii slujbașilor mănăstirești de la biserica din satul Pârcovaci. De asemenea, spre pădurea din apropiere, s-a păstrat denumirea veche a unui iaz „ Martina”, după numele soției domnitorului Iuga. Totuși, studiind izvoarele arheologice și documentele recente, vatra satului Sticlăria datează din epoca preistorică, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Într-o hotarnică din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde formează lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită. Conform evidenței cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Economia satului este predominant agricolă. Are suprafețe importante cultivate cu grâu. Se mai cultivă plante protejate și cartofi timpurii. În mod deosebit, la Diniaș se recoltează cantități mari de plante medicinale, în special mușețelul. Se mai practică și piscicultura în iazuri special amenajate.
Diniaș, Timiș () [Corola-website/Science/301356_a_302685]
-
de pildă unirea Siretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Ca urmare a tăierii pădurilor aflate pe malurile sale, dar și a zăgăzuirii apelor de către proprietarii de moșii care au amenajat iazuri, debitul Bahluiul a scăzut, astfel încât ""dispuet și cu ape turbure, trist ajunge în fața cetățenilor capitalei, în o stare vrednică a reclama a lor compătimire"" (Gazeta de Moldavia, 13 august 1851 - "Bahluiul") În anul 1862, ca urmare a mutării capitalei Principatelor
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pământul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - „Rugina” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri. Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit „Osoi”, de unde
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
construi o reședința luxoasa pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. De asemenea, grădinarul german Mehler avea scopul de a amenaja în jurul palatului un parc cu ălei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeață și chiar un iaz înconjurat de salcii. Palatul de la Ruginoasa a fost construit de către Freiwald în stil neogotic, propriu arhitecturii civile din Moldova acelor vremuri. În primul deceniu din secolul XIX, proprietarul moșiei Ruginoasa, marele vistiernic Săndulache Sturza, a construit un palat în stil
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „ și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special dupa ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pamântul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - „Rugină” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Stefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri. Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit "Osoi", de unde
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pamântul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - „Rugină” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri. Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit „Osoi”, de unde
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
proprietarul Ruginoasei a adus în Moldova, pe cheltuiala sa, un grădinar german, pe nume Mehler, care a primit însărcinarea de a amenaja în jurul palatului un parc cu alei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeață și chiar un iaz înconjurat de sălcii. Palatul de la Ruginoasa a fost construit de către Freiwald în stil neoclasic, propriu arhitecturii civile din Moldova acelor vremuri. În anul 1811, Săndulache Sturdza a ridicat în spatele palatului, o biserică de conac, pe locul unde a fost anterior
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, prin cianurare, din Europa care va cuprinde, în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare. Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic asemănător celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de decantare
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare. Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic asemănător celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei și a Dunării, moartea a 1200 tone de pește și contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni. Totuși, experții de la Norwegian Geotechnical Institute (NGI), care au studiat proiectul
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
magazin mixt, magazin sătesc, locuințe colective, locuințe unifamiliale, zonă târg, acces parcare subterană, piață și alei pietonale, sală de sport, teren de fotbal, loc de joacă, patinoar, pârtie de sanie, parc, han, stație de transport în comun, benzinărie, parcare supraterană, iaz artificial, drum de acces pentru zona rezidențială centrală, drum de acces pentru școală și grădiniță. Toate aceste construcții promise, parte specifice activităților de turism montan, dacă vor fi realizate, vor majora costurile de exploatare ale companiei, existând posibilitatea legală de
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
timpul de navetă: muncitorii trebuiau să locuiască în zona rezidențială cea mai apropiată de secția combinatului în care lucrau. Totuși, când May și-a terminat planurile pentru Magnitogorsk, construcția zonelor rezidentiale și ale combinatului au început deja. Fabrica imensă și iazul de decantare enorm au lăsat puțin loc pentru dezvoltare iar May a fost nevoit să își modifice proiectul pentru a se potrivi cu situația reală. Modificarea a însemnat ca orașul să aibă organizare mai mult de tip "frânghie" decât liniar
Magnitogorsk () [Corola-website/Science/301508_a_302837]
-
doilea drum care duce către Boldești-Scăeni a avut în trecut statut de drum județean, fiind declasat și transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere. Din punct de vedere hidrologic, Bucovul este străbătut de trei ape curgătoare: Teleajenul, Iazul Morilor și Bucovelul. Clima este de tip temperat continental, cu ierni de durată, reci, cu veri secetoase. Media anuală a precipitațiilor este de . Precipitațiile sunt frecvente, în general, primăvara și la începutul verii. Temperatura medie anuală, pe raza comunei, este
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Teișani era formată doar din satul de reședință, făcea parte din plaiul Teleajen din județul Prahova și avea 1355 de locuitori. În comună funcționa o școală deschisă în 1894, o moară pe un iaz de lângă râul Teleajen și două biserici ortodoxe — una fondată de locuitori în 1878 și una mai veche, al cărui clopot purta o inscripție ce arată că a fost turnat la 1786. Pe teritoriul actual al comunei era organizată și comuna
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
document al Scaunului de la Cincu, din anul 1389. Cei doi nobili: conții Tylo și fratele acestuia Ladislau, cărora le aparținea satul Retiș, au făcut o înțelegere cu comună învecinată Selistadt, referitoare la o jumătate de moară și o jumatate de iaz, ale căror celelalte jumătăți aparținea celor din Selistadt. Comunitatea retișeana trebuia să amenajeze pe domeniul nobililor un alt iaz, primind în schimb întreaga moară și vechiul iaz. Acest iaz trebuia să aibă o sută de pași, iar adîncimea în mijloc
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]