3,683 matches
-
sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna, pieile. Ocupații conexe agriculturii erau pomicultura, viticultura, grădinăritul, apoi cultura inului și a cânepii, creșterea păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț, cosoare, undițe, harpoane. Ocupațiile menționate atestă caracterul stabil, sedentar, al gospodătriei țărănești, economia agrară variată. Terminologia legată de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
două, între casa regală și cavaleri, în afară de "Cumania", concedată exclusiv acestora, dar numai pe durata a 25 de ani. În document (textul Diplomei) se fac referiri la biserici și clădiri, existente sau viitoare, mori, semănături, pășuni și fânețe, pescării și iazuri, precum cele de la Dunăre și de la Celei, la circulația monetară, exploatarea și transportul sării. Drepturile bisericii rămân neatinse, la fel cele ale episcopilor și arhiepiscopilor.33 Dar semnificația principală a documentului constă în faptul că dezvăluie realitățile existente în vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
le au". Veniturile de la mori, existente sau viitoare, exceptându-le pe cele din "țara Litua" (voievodatul lui Litovoi), ca și alte clădiri, semănături, fânețe și pășuni pentru vite și oi rămân cavalerilor. Se împart în două veniturile din pescării și iazuri, cavalerii având "în plus, permisiunea să strângă, pentru ei, jumătate din veniturile și foloasele regale percepute de la românii din "țara Litua", exceptându-se Țara Hațegului cu cele ce țin de dânsa". Românilor din "țara Litua" li se impuneau obligații militare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în perioada aceasta, prin gunoiere. Creșterea animalelor a înregistrat și ea progrese-vitele mari erau folosite la munci agricole și transporturi. Pescuitul era o ocupație răspândită-bogăția în pește a apelor Dunării era renumită (cf. Diploma ioaniților), în plus, erau pescării amenajate, iazuri și heleșteie. Mineritul a cunoscut, în secolele XIII și XIV, o extindere apreciabilă, mai ales în Transilvania. Pe lângă fier și aramă și metale prețioase, în Transilvania, înregistrează o dezvoltare sensibilă și exploatarea altor metale, iar numărul minelor în uz a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
impus cu greu �n fă?a boierimii atunci c�nd a venit cu idei despre �lupta social?�, despre �lupta na?ional?� (�mpotriva �ordinii feudale� sau a puterii discre?ionare a imperiilor: turcesc, rusesc ?i habsburgic ). S�nt istorici care eviden?iaz? contribu?ia c�torva familii ?i a c�torva personalit??i marcante �n lupta contra feudalit??îi ?i pentru instaurarea unor rela?îi capitaliste. O altă ar fi existen?a �claselor superpuse� (cum spune Eminescu), o altă existen?a �ob
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
organiza, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea � �n Fran?a ?i Germania mai ales � dezbaterea modern? asupra construc?iei obiectului �n sociologie. 3. Limitele unei ?tiin?e a societ??îi �n anii 1880 Expunerea doctrinelor �n vigoare eviden?iaz? fream?tul cert al punctelor de vedere �n leg?tur? cu faptele sociale. Dar de �sociologie� �nc? nu poate fi vorba, fiindc? sub aceast? etichet? s�nt propuse produse heteroclite, sensibil dep?rtate de ceea ce �n?elegem acum prin acest
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
toat? admira?ia intelectual? pe care a suscitat-o, operă lui Max Weber a r?mas f?r? o adev?raț? posteritate. Nimic mai str?în magistrului din Heidelberg dec�ț acele mari sinteze teoretice �n care savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog! �n fapt ra?ionalismul a fost respins �n mod deschis �n profitul unei sesiz?ri imediate a tr?ițului, c?reia fenomenologia husserlian? a venit s?-i confere o legitimitate ?tiin?ific? [10
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
evalua efectele mării depresiuni, concluziile lor vor fi ?i mai pesimiste (1937), la fel cu acelea ale unui mare num?r de cercet?tori din ce �n ce mai critici fă?? de organizarea socio-economic? ?i cultură nord-american? ?i care eviden?iaz? contradic?ia existent? �ntre valorile American Creed-ului ?i realitatea social? (Horney, 1937; Lynd, 1939; Warner, 1941; Laski, 1948). Harvard ?i reac?ia teoretician? �nainte s? se fi fondat aici un departament de sociologie, �n 1930, Universitatea Harvard s-a f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Elementele dreptului civil, București, Editura Cartea Românească S.A., 1921, p. 44. 149 Art. 468 din vechiul Cod civil arăta care sunt în concret aceste bunuri și anume: animalele afectate culturii, instrumentele arătoare, teascurile, vasele, semințele pentru însămânțare, stupii, peștele din iaz, obiectele destinate exploatării industriale (mese, tejghele, mobilier), orice alt bun destinat pentru serviciul unui imobil ca accesoriu. 150 În concepția noului Cod civil dreptul de ipotecă se poate constitui atât pentru bunuri mobile cât și pentru bunurile imobile. Deosebirile dintre
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn cu mânile de torțile ceriului, cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184) „Și tot așa mergând ei încă un an de zile, cu mare greutate și zdruncin, au trecut peste nenumărate țări și mări
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
varietate ludică aparte, de un livresc voit ,,copilăros”, și mărturisiri niciodată lăsate să se rostească deplin, repede și voit curmate, acoperite prin întoarceri-reflex la impersonale, protectoare tipare: ,,obcina” și ninsorile din munți, apa Moldovei, ,,țara înaltă”, „vama sfioasă a toamnei”, iazul „cu năluci”, ,,o veșnică pădure ursitoare” nu închipuie atât trăsături ale unui ,,decor”, cât însemne ale unei timpurii înclinări spre o mitologizare a viețuirii, a trecerii eului prin lumea pe care încearcă s-o facă, pe o astfel de cale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
mare de 8% curg cu viteză spre căile apropiate, antrenând mari cantității de pământ din stratul fertil de la suprafață. Turbiditatea apelor este foarte ridicată, peste 300 mg/l în perioadele de viitură, iar mineralizarea, între 100 și 150 mg/l. Iazul Ezăreni are o lungime de aproximativ 3 km și o adâncime ce variază între 0,5 și 3 m, fiind folosit pentru piscicultură și ca sursă de irigație. Apele freatice se găsesc la adâncimi variate în strânsă legătură cu condițiile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
existența lui. O mare sensibilitate și o concentrare a emoției a avut un rol important în procesul evolutiv al poeziei de după 1944: "Înapoiază-te chiar numai pentru o zi/ de sărbători, când toată lumea se duce acasă,/ când masa e un iaz foșnind de lumini,/ când paharele sunt păsări cântătoare./ Suflând în palma ta încremenită,/ să ți-o încălzesc cu sărutări,/ lumini de lebede să-și ia zborul/ din singuraticele lumânări" (Sărbătoare") Poetul ține făclia unei creații de substanță de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ales cînd e vorba de Eminescu. A treia greșeală o observăm în legătură cu lacul cîntat de poet. Augustin Z. N. Pop susține că a văzut la Ipotești "patru lacuri, intrate în peisagistica eminesciană"51. În realitate, d-sa a văzut cîteva iazuri și mai multe bălți, dar lacul cel adevărat, și pe care l-a cîntat poetul, nu l-a văzut! D-sa a fotografiat o baltă, pe care o numește lac. Confuzia dintre aceste trei noțiuni elementare a apărut recent și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cel adevărat, și pe care l-a cîntat poetul, nu l-a văzut! D-sa a fotografiat o baltă, pe care o numește lac. Confuzia dintre aceste trei noțiuni elementare a apărut recent și într-un dicționar, în care balta, iazul și lacul sunt considerate sinonime, ceea ce este greșit 52. Balta e o apă stătătoare, adunată după ploaie, într-o adîncitură, cu o bogată vegetație acvatică. Balta poate fi sinonimă cu băltoaca, mlaștina, mocirla, sau cu un bulhac, ghiol, smîrc, tău
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acvatică. Balta poate fi sinonimă cu băltoaca, mlaștina, mocirla, sau cu un bulhac, ghiol, smîrc, tău, iezer deși nici pe acestea nu le putem considera sinonime perfecte. Dar nici într-un caz ele mu pot fi sinonime cu noțiunea de iaz, care este făcut de om. Pentru a face un iaz, trebuie întrerupt cursul unei ape, cu o iezetură sau zăgaz, iar dacă în apa oprită la iezetură punem pește, iazul poate fi sinonim cu rîmnicul și cu heleșteul. Lacul este
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu un bulhac, ghiol, smîrc, tău, iezer deși nici pe acestea nu le putem considera sinonime perfecte. Dar nici într-un caz ele mu pot fi sinonime cu noțiunea de iaz, care este făcut de om. Pentru a face un iaz, trebuie întrerupt cursul unei ape, cu o iezetură sau zăgaz, iar dacă în apa oprită la iezetură punem pește, iazul poate fi sinonim cu rîmnicul și cu heleșteul. Lacul este mai mare decît balta, este închis între maluri naturale, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un caz ele mu pot fi sinonime cu noțiunea de iaz, care este făcut de om. Pentru a face un iaz, trebuie întrerupt cursul unei ape, cu o iezetură sau zăgaz, iar dacă în apa oprită la iezetură punem pește, iazul poate fi sinonim cu rîmnicul și cu heleșteul. Lacul este mai mare decît balta, este închis între maluri naturale, deci n-are iezetură, este mai adînc și este alimentat cu izvoare proprii din interior, așa că lacul nu poate fi sinonim
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și cu heleșteul. Lacul este mai mare decît balta, este închis între maluri naturale, deci n-are iezetură, este mai adînc și este alimentat cu izvoare proprii din interior, așa că lacul nu poate fi sinonim cu balta și nici cu iazul. Și apoi precizarea o face însuși Eminescu, pentru că în versurile sale el cîntă un lac din codru, încărcat cu nuferi, prin urmare în codru, nu pe cîmp, trebuie căutat acel loc. Augustin Z. N. Pop a fotografiat o baltă de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cîmp, trebuie căutat acel loc. Augustin Z. N. Pop a fotografiat o baltă de pe cîmp, deși bătrînul Chirilă Groholschi i-a spus că ipoteștenii îi zic acelei bălți mai adesea "Balta de sub pădure", iar în ultima vreme îi zic greșit Iazul lui Leon. Sub acea fotografie citim "Lacul lui Leon, dominînd culmea Ipoteștiului, evocată în Sara pe deal" (foto Augustin Z. N. Pop)53. Aici mai este o greșeală, pentru că în Sara pe deal e vorba de Dealul Crucii, pe coasta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu Balta de sub pădure. Pentru a deosebi această baltă de alte bălți de pe cîmp, ipoteștenii i-au zis Balta lui Leon. Acum în gospodăria lui se află fiul său, Pavel Bunu. Așa că în peisagistica eminesciană, în afară de multe bălți și cîteva iazuri, se află un singur lac veritabil, în codrul Cătămăreștilor, la 2.200 m depărtare de marginea satului Ipotești. În scriptele Ocolului Silvic, acest lac apare cu suprafața de un hectar și 30 de ari. În sfîrșit, cîteva observații cu privire la valabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
am înțeles îndelung, în ciuda anilor săi grei, și care nu pregeta să-ți povestească întîmplări din copilăria cuconașului Mihăiță un băiet tare năzdrăvan cum spune el într-o frumoasă vorbire moldovenească care "hălăduia pi coclauri, prindea păsări și broaște, din iazul de lîngă sat, prevestea vremea, suna din bucium în pădure", "umbla cu șerchii în sîn, dar mai cu seamă făcea cîntece și băsnea tare cu dor... pînă ce a venit vremea de s-a înstrăinat de aste meleaguri... Atunci rareori
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a muzeografei Viorica Iordăchel 60, care în treacăt fie spus nici măcar nu s-au gîndit să facă așa ceva la Ipotești! Dar Fănică N. Gheorghe continuă: "Localnicii țărani din cele două sate au săpat pe deal, la răspîntia unor cărări, un iaz lung de cîțiva zeci de metri"60, în jurul căruia dînsul, ajutat de Fata Morgana, descrie copacii plantați în Parcul Poetului de la Cucorăni, așa cum îi văzuse acolo Geo Dumitrescu, în 1949, iar apoi, ca să-l creadă și cititorii că spune adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fata Morgana, descrie copacii plantați în Parcul Poetului de la Cucorăni, așa cum îi văzuse acolo Geo Dumitrescu, în 1949, iar apoi, ca să-l creadă și cititorii că spune adevărat, mai adaugă: Am contemplat multă vreme acest original "monument" metaforic"59. Dar iazul de pe dealul Ipoteștiului, de unde apucă drumul la Cucorăni, n-a fost săpat de oamenii de azi. El are o vechime mare. Acum două secole, lîngă acel iaz își avea casa și gospodăria postelnicul Gh. Arapu, răzeș la Ipotești. Acolo și-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
adevărat, mai adaugă: Am contemplat multă vreme acest original "monument" metaforic"59. Dar iazul de pe dealul Ipoteștiului, de unde apucă drumul la Cucorăni, n-a fost săpat de oamenii de azi. El are o vechime mare. Acum două secole, lîngă acel iaz își avea casa și gospodăria postelnicul Gh. Arapu, răzeș la Ipotești. Acolo și-au avut gospodăriile urmașii soției sale, Balașa Arăpoaia, printre care și Neculai Albotă. Acum un secol trăia, tot acolo, Eliza Moritz, cu toată gospodăria, avînd iazul împrej
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]