3,486 matches
-
acesta nu mai are nici un motiv să rămână în ignoranță. Pentru că ne întrebăm cum poate acesta să se lupte, să se opună unui inamic care îl asaltează cu fața mascată și din umbră? Lupta este inegală și pierdută din start. Ignoranța produce teamă, inactivitate sau apariția unei atitudini agravante. A comunica pacientului un diagnostic de tulburare schizofrenă, de tulburare bipolară sau de tulburare fobică nu agravează nici boala nici condițiile de viață, dar amplifică șansele de a accepta, de a gestiona
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cunoscute de către medici, de către psihologi. Este vorba despre tulburări prezente în clasificările internaționale validate. Pentru a fi mai concret, suferiți de...”. A denumi tulburarea înseamnă a o desacraliza, a o dedramatiza. Acest lucru permite părăsirea sferei iraționalului, fatalității, neputinței, disperării, ignoranței, fricii pentru a face față unei probleme concrete, care poate fi combătută. Inseamnă a pune capăt tabu-ului, tăcerii, înseamnă organizarea dialogului și revenirea în universul posibilului și al existenței. Incetarea izolării „Nu sunteți singurul(a) care suferiți de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o fuzionare artificială - și greșită - a celor patru consoane scrise în manuscrisele biblice „Yhwh” (ketîv) și vocalele folosite de masoreți pentru a indica lectura ’Adōnăy (kerê). Această ultimă presupusă pronunție nu are nici fundament filologic și nici istoric, și denotă ignoranța cu privire la istoria practicii scribale masoretice a celor care o adoptă. Etimologia numelui Yhwh a fost dintotdeauna discutabilă și nu s-a ajuns la un consens în mediul științific. Explicația cea mai simplă justifică originea printr-o formă verbală (un imperfect
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Vestului față de zemurile acre este relevată atât de stupoarea (identică aceleia de pe chipul abatelui de Marennes, descrisă de Mihail Sadoveanu în Zodia Cancerului) manifestată de majoritatea occidentalilor la prima înghițitură luată dintr-un borș de-al nostru, cât și de ignoranța totală pe care o dovedesc, asupra acestui subiect, lucrări serioase în domeniul artei culinare, cum ar fi Larousse Gastronomique; astfel, cuvântul borchtch (borșci)este definit acolo ca desemnând o „supă din Europa orientală [...]; ceea ce o caracterizează și îi dă culoarea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care păstrase în mare măsură gastronomia romană antică. Pretutindeni în afara acestei zone domnea ceea ce M.F.K. Fisher numește, în Fantoma lui Brillat-Savarin, „era tenebrelor“: „Gastronomia, ca toate celelalte arte, a slăbit, s-a clătinat, s-a rarefiat până la a cădea în ignoranță. Bineînțeles că în aceste regiuni oamenii mâncau: fiertură de cereale pentru cei săraci, carne friptă pentru bogați. Dar, din câte se știe, nu le păsa de ceea ce mâncau. Să te hrănești nu mai era decât o necesitate, cum ar fi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
extindă continuu baza de cunoștințe prin stimularea proceselor de învățare și inovare organizațională și prin capitalizarea rezultatelor acestora; să-și dezvolte capacitatea de a transforma inteligent și oportun cunoașterea disponibilă, în acțiuni de succes; să conștientizeze și să gestioneze propria ignoranță. Procesului de capitalizare a activelor intelectuale i se asociază conceptul de bază de cunoștințe, folosit aici într-o accepțiune extinsă față de cea din informatică. Pentru organizații, baza de cunoștințe se referă integrator atât la dimensiunea personalizată a cunoașterii, prezentă la
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
nu poate dura la nesfârșit. E nevoie și de altceva pentru izbăvirea totală de suferință. Vorbele frumoase pe care i le-au adresat cei doi maeștri n-au avut pentru viitorul Buddha „decât răsunetul aceleiași găunoase retorici ce a învăluit ignoranța și neputința omenească dintotdeauna”. Prin urmare, el i-a părăsit și a ales singurătatea pădurilor, încercând să găsească propria sa cale spirituală. Urmat de cinci discipoli, Gautama a descoperit un loc liniștit, în apropierea satului Sena, din districtul Uruvelă, pe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
țintă. Calea descoperită de Gautama se găsește la mijloc. În urma Trezirii, Gautama surprinde legea care dă posibilitate de manifestare ciclului samsaric, descoperă condițiile necesare încetării acestei „produceri” și se află în posesia celor patru Adevăruri Nobile. În zori, „nimicită fiind ignoranța, risipită bezna, trezită cunoașterea, dobândită lumina”, sufletul lui Gautama a fost copleșit de splendoarea adevărului pa care tocmai îl descoperise. El devine Buddha, Trezitul, Iluminatul și este pentru totdeauna eliberat de ciclul transmigrărilor. Conținutul real al acestei eperiențe nu poate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
deja mai multe „secte”. La puțin timp după conciliul de la Vaiśălī, un călugăr, Mahădeva, a proclamat la Pățaliputra cinci teze referitoare la condiția de arhat. El afirma că un arhat poate fi sedus în vis, că el mai este supus ignoranței și greșelilor, că poate progresa pe Cale cu ajutorul altuia și că poate dobândi concentrarea pronunțând anumite cuvinte. Foarte curând, comunitățile s-au divizat în partizane și adversare ale lui Mahădeva. Astfel, saṃgha se scindează între: adepții tezelor lui Mahădeva, care pretinzând
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tenul aurit, pielea de culoarea aurului și o aureolă largă de un braț. Brahmanii anunță că tânărul prinț va fi la 35 de ani un împărat universal (ćakravartin), un monarh puternic, sau un Buddha, un înțelept care va smulge vălul ignoranței ce acoperă lumea. Regele preferă pentru fiul său primul destin, acela de a deveni împăratul lumii. În realitate, ambele posibilități s-au realizat dar în plan spiritual. Căci, dacă este adevărat că regatul lui Buddha, ca și al lui Iisus
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
devenirii, așa cum nu se găsește nici o măduvă în arborele de platan atunci când i se cojesc straturile unul câte unul”. În cea de-a treia veghe, între orele 2-6, a văzut adevărata natură a lumii, a văzut cum avariția, înșelătoria și ignoranța produceau răul și împiedicau coborârea de pe roata renașterii. Culmea transei sale a fost Trezirea, starea de atotcunoaștere. „Din creștetul lumii în jos el nu a putut găsi nici un «sine». Ca și focul, atunci când combustibilul este complet ars, s-a liniștit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ajuns la stingerea dorințelor”. Apoi el a rămas așezat timp de șase zile cu picioarele încrucișate la poalele copacului Iluminării, absorbit în starea sa de fericire. A meditat îndelung asupra noii înțelegeri a robiei oricărei existențe individualizate: forța fatală a ignoranței înnăscute, care își împrăștie vraja asupra tuturor viețuitoarelor; setea irațională de viață de care e pătruns totul după aceea; ciclul nesfârșit al nașterii, suferinței, decăderii, morții și renașterii. După scurgerea acestor șapte zile, Buddha s-a ridicat și a mers
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
intra în Parinirvăṇa decât după ce va fi întemeiat o comunitate instruită și bine organizată. Totuși, la scurt timp după aceasta, Preafericitul s-a gândit că ar fi lipsit de rost și obositor să vestească descoperirile sale unei lumi cufundate în ignoranță. Aici, cu o imaginație specific orientală, textele vorbesc de intervenția unei divinități, Brahmă Sahampati, care exprimă în cuvinte audibile gândurile ce se nasc în mintea lui Buddha. În legenda buddhistă, zeul e un personaj auxiliar, care sprijină acțiunea centrală a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tratat ca pe niște ființe malefice sau nefolositoare. Schimbările climatice au intervenit și ele și au influențat negativ microclimatul din habitatele chiropterelor și hibernarea. Multe colonii descoperite întâmplător în podurile caselor sau a ale clădirilor publice au fost omorâte, din ignoranță sau din r sau din răutate. Cu timpul, numărul de indivizi ș și de colonii a scăzut mult și din cauza defrișării pădurilor, a schimbărilor climatice et etc. În zilele noastre, multe specii de chiroptere sunt pe cale de dispăariție, acest lucru
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
situație, problematicile identității culturale colective și ale dialogului vor deveni chestiuni centrale, cu toate consecințele care rezultă de aici. Există, în ultimă instanță, două posibile soluții simbolice: UNESCO sau terorismul internațional. Cu alte cuvinte, dialogul culturilor sau confruntarea oarbă a ignoranțelor, ordinea sau dezordinea, armonia sau haosul. Apariția interculturalității este determinată în mod precis de nevoia unui dialog intercultural, ca metodă de realizare a comunicării interculturale. Emergența în constantă intensificare a conflictelor inclusiv în spațiul european și incapacitatea domeniilor politic și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de activitate sau într-o ocupație ar putea resimți anxietatea de a pierde controlul și privilegiile de la locul de muncă. Pe măsură ce resimt amenințarea propriilor șanse, ar putea să încerce să se protejeze cu toate forțele, împiedicând integrarea celorlalte grupuri. d. Ignoranța Angajatorii, în special firmele mici, pot să nu fie suficient informați în ceea ce privește prevederile legale privind egalitatea de șanse. Discriminările cauzate într-un astfel de context pot fi rezultatul ignoranței. Este posibil ca angajatorii să nu cunoască legea sau modul în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să se protejeze cu toate forțele, împiedicând integrarea celorlalte grupuri. d. Ignoranța Angajatorii, în special firmele mici, pot să nu fie suficient informați în ceea ce privește prevederile legale privind egalitatea de șanse. Discriminările cauzate într-un astfel de context pot fi rezultatul ignoranței. Este posibil ca angajatorii să nu cunoască legea sau modul în care aceasta este aplicată și produce efecte. În mare măsură, stereotipurile sunt hrănite de ignoranță, dar adesea consecințele ignoranței merg mult dincolo de utilizarea și promovarea unor stereotipuri. e. Alte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
privind egalitatea de șanse. Discriminările cauzate într-un astfel de context pot fi rezultatul ignoranței. Este posibil ca angajatorii să nu cunoască legea sau modul în care aceasta este aplicată și produce efecte. În mare măsură, stereotipurile sunt hrănite de ignoranță, dar adesea consecințele ignoranței merg mult dincolo de utilizarea și promovarea unor stereotipuri. e. Alte bariere Există și alte bariere în ceea ce privește acordarea șanselor egale la angajare. Lipsa educației poate fi cea mai importantă. Fără educație, multe oportunități nu pot fiaccesate. Într-
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Discriminările cauzate într-un astfel de context pot fi rezultatul ignoranței. Este posibil ca angajatorii să nu cunoască legea sau modul în care aceasta este aplicată și produce efecte. În mare măsură, stereotipurile sunt hrănite de ignoranță, dar adesea consecințele ignoranței merg mult dincolo de utilizarea și promovarea unor stereotipuri. e. Alte bariere Există și alte bariere în ceea ce privește acordarea șanselor egale la angajare. Lipsa educației poate fi cea mai importantă. Fără educație, multe oportunități nu pot fiaccesate. Într-adevăr, pentru cele mai multe oportunități
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un fel de sufragetă medievală lovită de obscurantismul episcopului francez Cauchon. Cel mult această stimă este nuanțată, pentru francezi ca și pentru alții, de un fel de compasiune din partea lor. Pentru britanici, celelalte popoare au neșansa de-a trăi în ignoranța libertății, într-un soi de vast Orient ale cărui porți se deschid chiar din portul Calais, fiind vorba aici chiar de cei foarte apropiați care suportă povara "dublei educații, a despotismului și catolicismului"275. Autosatisfacția francezilor se exprimă în alt
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lui List a dispărut, civismul răspunde logicii unui "stat național eterogen", însărcinat doar cu prezervarea "libertății concrete", cum o numește Ralf Dahren-dorf420; sau, vizează un stat de serviciu, așa cum și-l imaginează Pierre Rosanvallon, stat care tinde spre "ruperea vălului ignoranței" ce permitea statului-providență să-și extindă protecția asupra tuturor categoriilor de populație în cadrul unui sistem de siguranță egalitară, care ignoră însă riscul pe care-l reprezintă cei defavorizați. Odată rupt acest văl, societatea apare ca o împletire in-stabilă de poziții
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decît atît, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajînd-o și compromițînd-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era Încă formată. Apoi, românii erau Îngrijorați de afluența unei imigrații care punea sub semnul Întrebării viitorul nației lor. Nu În ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de genul „sîntem români și creștini de 2000 de ani” au devenit o modă după 1989 și nici memorialista nu este ocolită de această tentație: „iar cei care emit concluzii ce nu au nimic comun cu realitatea, ștergînd cu buretele ignoranței și al doctei lor aroganțe peste cei două mii de ani [s.n.] cînd Biserica a fost modalitatea de rezistență, nu numai națională, dar și spirituală a poporului nostru - ceea ce iarăși se uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, Își fac
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, Își fac lor Înșiși un prost serviciu” (p. 223). Despre care popor este vorba? Orice manual serios de liceu plasează desăvîrșirea etnogenezei românești În secolele VIII-IX. Prin urmare, s-ar părea că „ignoranța” despre care vorbește autoarea este În altă parte... Din nefericire, discursul ecleziastic oficial a Încurajat asemenea abordări extravagante ale trecutului național, care Îi transformă pe români Într-un fel de „popor ales”. Poate o mai mare atenție din partea redactorului de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceea față de intervențiile occidentale: urmînd indicațiile venite de la centru, diplomații Încearcă să identifice implicațiile unui acord Între URSS și Statele Unite, care ar facilita prăbușirea regimului comunist din România. În sfîrșit, se produc evenimentele de la Timișoara; conform instrucțiunilor, ambasadorii afișează o ignoranță deplină și reiau tezele conducerii de partid de la București. Dacă În dimineața zilei de 22 decembrie diplomații, convocați la Ministerele de Externe din țările respective, susțin că „cea mai autorizată apreciere asupra situației a fost dată de tovarășul Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]