3,912 matches
-
Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a patra povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în hebdomadarul american Collier's Weekly din 26 decembrie 1903 și în revista Strand Magazine din ianuarie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din Anglia. Particularitatea acestei povestiri o constituie faptul că doctorul Watson conduce singur investigația fără ajutorul lui Sherlock Holmes în timpul
Biciclistul singuratic () [Corola-website/Science/324004_a_325333]
-
21 august, 1957 în Vancouver, Columbia Britanică, Canada) este un ilustrator de cărți, care trăiește în Neuchâtel, Elveția. La un an după ce a absolvit liceul, a studiat în Franța la Strasbourg apoi la École des Arts Décoratifs. Este cunoscut pentru ilustrațiile făcute pentru seria Stăpânul inelelor de J.R.R. Tolkien. Howe împreună cu notatul artist Alan Lee au lucrat că designeri principali la triologia Stăpânul inelelor a lui Peter Jackson. Howe a făcut și ilustrațiile pentru jocul Stăpânul inelelor creat de Reiner Knizia
John Howe () [Corola-website/Science/319406_a_320735]
-
la École des Arts Décoratifs. Este cunoscut pentru ilustrațiile făcute pentru seria Stăpânul inelelor de J.R.R. Tolkien. Howe împreună cu notatul artist Alan Lee au lucrat că designeri principali la triologia Stăpânul inelelor a lui Peter Jackson. Howe a făcut și ilustrațiile pentru jocul Stăpânul inelelor creat de Reiner Knizia. Lucrările sale includ și teme legate de mitologia anglo-saxonă cum ar fi legendă personajului Beowulf. Pentru următoarele filme din seria "The Hobit" directorul Guillermo del Toro s-a consultat cu Howe și
John Howe () [Corola-website/Science/319406_a_320735]
-
1990 stabilindu-se cu traiul la Leningrad (Sankt Petersburg). <br> În Albumul (Editura “Sovietski hudojnik”, Moscova, 1987), Bogdesco s-a manifestat și în calitate de teoretician, scriind câte o prefață pentru fiecare din cele cinci compartimente din care este alcătuită lucrarea, intitulate: Ilustrație, Caligrafie, Grafică de șevalet, Desen, Artă monumentală, texte în care se referă la experiența profesională personală, la concepțiile sale despre artă. <br> El a lucrat intens și cu succes și în domeniul artei caracterelor scrise. Unele cărți pentru care a
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
le-a obținut în ciclul de gravuri în metal, în tehnica taidus, tăiate cu dăltița pe plăci de cupru. În această tehnică grafică, rar folosită în prezent, care necesită eforturi și abilități profesionale deosebite din partea artistului plastic, au fost realizate ilustrațiile la cartea „Călătoriile lui Gulliver” de Jonathan Swift, apărută la Editura „Lumina”, 1970, în prima ediție, și în ediția a două, revăzută, la Editura „Literatura artistică” în 1980, această lucrare bucurându-se de o înaltă apreciere. <br> Grafica sa de
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
în ediția a două, revăzută, la Editura „Literatura artistică” în 1980, această lucrare bucurându-se de o înaltă apreciere. <br> Grafica sa de carte este de o mare varietate plastică și tematică, cuprinzând, în cea mai mare parte, cicluri de ilustrații la operele scriitorilor literaturii clasice universale și naționale, la creații literare de origine folclorică, la lucrările unor scriitori contemporani, dar a realizat prezentarea grafică și la scrieri de natură social-politică, de reportaj, și la unele manuale. Activitatea sa creatoare a
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
a două ordonări, ""Povestea bătrânului fabricant de vopsea"" a fost adesea identificată incorect ca fiind ultima povestire despre Sherlock Holmes scrisă de Arthur Conan Doyle, pe când ultima povestire scrisă pentru a fi publicată este de fapt ""Aventuri pe domeniul Shoscombe"". Ilustrațiile din prima ediție a povestirilor cuprinse în acest volum au fost realizate de trei ilustratori diferiți și anume: Alfred Gilbert ("Cazul diamantului Mazarin" și "Problema podului Thor"), Howard K. Elcock ("Aventurile omului-maimuță", "Vampirul din Sussex", "Aventura celor trei Garrideb", "Un
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
renumit pentru ilustrarea povestirilor cu Sherlock Holmes din revistele americane. Steele era descendent al lui William Bradford (1590-1657) și a studiat la Național Academy of Design din New York. El a lucrat pentru "The Illustrated American" (1896-1897) și a realizat apoi ilustrații pe cont propriu. Muncă să pentru "Scribner's Magazine" a inclus folosirea cernelurilor colorate (în special la câteva povestiri cu calul Sewell Ford). El a fost invitat în 1903 de "Collier's Weekly" să realizeze ilustrațiile pentru "Întoarcerea lui Sherlock
Frederic Dorr Steele () [Corola-website/Science/319958_a_321287]
-
și a realizat apoi ilustrații pe cont propriu. Muncă să pentru "Scribner's Magazine" a inclus folosirea cernelurilor colorate (în special la câteva povestiri cu calul Sewell Ford). El a fost invitat în 1903 de "Collier's Weekly" să realizeze ilustrațiile pentru "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". A continuat să ilustreze povestirile lui Conan Doyle pentru diferiți editori în tot restul carierei sale. Modelul său pentru imaginea lui Holmes a fost portretizarea caracterului de către actorul american William Gillette, acesta fiind responsabil pentru
Frederic Dorr Steele () [Corola-website/Science/319958_a_321287]
-
editori în tot restul carierei sale. Modelul său pentru imaginea lui Holmes a fost portretizarea caracterului de către actorul american William Gillette, acesta fiind responsabil pentru asocierea lui Holmes cu pipa curbata (calabash) și cu șapca deerstalker. El a mai realizat ilustrații și pentru alte reviste cum ar fi "The Century Magazine", "McClure's", "The American Magazine", "Metropolitan Magazine", "Woman’s Home Companion" și "Everybody’s Magazine" (la care a fost redactor artistic în primul război mondial). În perioada anilor 1930, el
Frederic Dorr Steele () [Corola-website/Science/319958_a_321287]
-
Sidney Edward Paget (n. 4 octombrie 1860, Londra - d. 28 ianuarie 1908) a fost un desenator și ilustrator englez de ziare și de cărți, în special pentru revista "The Ștrand Magazine". Paget este bine cunoscut pentru ilustrațiile sale care au însoțit povestirile din seria Sherlock Holmes, creată de Șir Arthur Conan Doyle. Lui i se datorează imaginea publică a personajului Sherlock Holmes și ale altor personaje ale seriei, așa cum sunt doctorul Watson, inspectorul Lestrade, Mycroft Holmes, fratele
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
angajat pentru a ilustra "Aventurile lui Sherlock Holmes", o serie de 12 povestiri scurte care au apărut din iulie 1891 până în decembrie 1892, cănd editorii i-au trimis din greșeală lui scrisoarea în care îl însărcinau pe el să realizeze ilustrațiile în loc să i-o trimită fratelui său mai mic, Walter Paget. În ciuda ipotezei frecvent acceptate că Paget a realizat aspectul lui Holmes pornind de la trăsăturile fratelui său, Walter Paget, fratele mai mare și prietenul apropiat al lui Sidney Paget, Henry Marriott
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
că Paget să fie ilustratorul. Paget a ilustrat apoi o altă serie de povestiri scurte, grupate ulterior sub denumirea "Întoarcerea lui Sherlock Holmes", în perioada 1903-1904. În total, el a ilustrat un roman și 37 povestiri scurte cu Sherlock Holmes. Ilustrațiile sale au influențat fiecare interpretare a marelui detectiv în ficțiune, film sau teatru. "The Ștrand" a devenit una dintre cele mai prestigioase reviste de literatură beletristica din Marea Britanie, povestirile din seria Sherlock Holmes fiind principala să opera publicată. Pe masura ce popularitatea
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
fiecare interpretare a marelui detectiv în ficțiune, film sau teatru. "The Ștrand" a devenit una dintre cele mai prestigioase reviste de literatură beletristica din Marea Britanie, povestirile din seria Sherlock Holmes fiind principala să opera publicată. Pe masura ce popularitatea lui Holmes creștea, ilustrațiile lui Paget au devenit mai mari și mai elaborate. Începând cu "Ultima problemă" (1893), aproape fiecare povestire cu Holmes din "The Ștrand" avea o ilustrație pe o pagină întreaga, precum și altele mai mici intercalate în text. Ilustrațiile au căpătat un
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
povestirile din seria Sherlock Holmes fiind principala să opera publicată. Pe masura ce popularitatea lui Holmes creștea, ilustrațiile lui Paget au devenit mai mari și mai elaborate. Începând cu "Ultima problemă" (1893), aproape fiecare povestire cu Holmes din "The Ștrand" avea o ilustrație pe o pagină întreaga, precum și altele mai mici intercalate în text. Ilustrațiile au căpătat un ton mai închis când Paget a folosit albul și negrul pentru a reflecta atmosferă lugubra a povestirilor. Obscurul și aspectul sumbru al ilustrațiilor lui Paget
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
lui Holmes creștea, ilustrațiile lui Paget au devenit mai mari și mai elaborate. Începând cu "Ultima problemă" (1893), aproape fiecare povestire cu Holmes din "The Ștrand" avea o ilustrație pe o pagină întreaga, precum și altele mai mici intercalate în text. Ilustrațiile au căpătat un ton mai închis când Paget a folosit albul și negrul pentru a reflecta atmosferă lugubra a povestirilor. Obscurul și aspectul sumbru al ilustrațiilor lui Paget a avut o influență probabilă asupra filmelor americane cu detectivi și a
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
avea o ilustrație pe o pagină întreaga, precum și altele mai mici intercalate în text. Ilustrațiile au căpătat un ton mai închis când Paget a folosit albul și negrul pentru a reflecta atmosferă lugubra a povestirilor. Obscurul și aspectul sumbru al ilustrațiilor lui Paget a avut o influență probabilă asupra filmelor americane cu detectivi și a filmelor noir. De asemenea, a influențat profund fiecare versiune a unui film după povestirile cu Holmes. Paget este considerat a fi cel care i-a dat
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
care i-a dat unele trăsături caracteristice lui Holmes: șapca Deerstalker cu cozoroc în față și în spate și pelerina Inverness, detalii care nu au fost niciodată menționate în scrierile lui Arthur Conan Doyle. Șapca și mantaua apar într-o ilustrație pentru "Misterul din Valea Boscombe" în 1891 și reapar în "Stea-de-Argint" în 1892. Ele apar și în câteva ilustrații din "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". (Pipa curbata a fost adăugată de actorul de teatru William Gillette.) În total, Sidney Paget a
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
pelerina Inverness, detalii care nu au fost niciodată menționate în scrierile lui Arthur Conan Doyle. Șapca și mantaua apar într-o ilustrație pentru "Misterul din Valea Boscombe" în 1891 și reapar în "Stea-de-Argint" în 1892. Ele apar și în câteva ilustrații din "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". (Pipa curbata a fost adăugată de actorul de teatru William Gillette.) În total, Sidney Paget a realizat 356 desene publicate pentru seria cu Sherlock Holmes. După moartea sa în 1908, alți ilustratori au încercat să
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
actorul de teatru William Gillette.) În total, Sidney Paget a realizat 356 desene publicate pentru seria cu Sherlock Holmes. După moartea sa în 1908, alți ilustratori au încercat să imite stilul lui Paget când l-au desenat pe Sherlock Holmes. Ilustrațiile lui Paget au fost reimprimate în multe antologii holmesiene și au devenit baza de pornire a realizării acestor personaje de ficțiune. Paget a făcut pentru Sherlock Holmes ceea ce a făcut John Tenniel pentru povestirile cu Alice de Lewis Carroll: a
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
definit figură unui personaj de ficțiune realmente mare și original. Un set complet al revistelor "Ștrand" în care apar povestirile ilustrate cu Sherlock Holmes este unul dintre cele mai rare și mai scumpe obiecte de colecție din istoria publicațiilor tipărite. Ilustrația originală de 10.5 x 6.75 țoli (inch) a lui Paget cu tema "Holmes și Moriarty în confruntarea mortală de pe marginea Cascadelor Reichenbach" au fost vândute de Casă de licitații Sotheby la New York la 16 noiembrie 2004 pentru 220
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
la tabere de creație, simpozioane de artă în țară și străinătate. În 1978, împreună cu un grup de artiști din Arad, înființează "cenaclul tinerilor artiști plastici" care mai tîrziu se va numi "Atelier 35".Colaborează la restaurări de pictură bisericească, realizează ilustrație de carte. Din 1980 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar din 1995 - membră a A.I.A.P Unesco cu sediul la Paris. Trăiește și lucrează în Arad - România. Principalele expoziții personale: ● Galeria de Artă "Alfa" Arad : 1975
Aculina Strașnei () [Corola-website/Science/315949_a_317278]
-
în luna martie a anului 1993, la Cringila, o localitate situată la 100 de km de Sydney. Colectivul redacțional, anunțat incă din primul număr al revistei era următorul: Ioan Miclău (redactor-șef), Elena Maling, Tincuța Miclău (în redacție), Otilia Miclău (ilustrații). Publicația avea drept scop definitiv servirea românului emigrant australian, fiind o revistă de caritate, non profit, care viza înnobilarea culturii și a artei românești. Programul revistei sa va cristaliza pe parcurs. Acesta pare a fi inspirat chiar din revista "Familia
Revista quot;Iosif Vulcanquot; (Australia) () [Corola-website/Science/318912_a_320241]
-
Jonathan Hensleigh pentru a realiza un mini-serial de televiziune bazat pe "Marte roșu". Pe 24 septembrie 2014, SpikeTV a anunțat că lucrează cu producătorul Vince Gerardis la un serial de televiziune adaptat după 'Marte roșu'. Conținutul volumului "Marte verde" și ilustrația copertei cărții "Marte roșu" au fost incluse pe DVD-ul Phoenix DVD aflat la bordul lui "Phoenix", o navă robot a celor de la NASA care a aterizat cu succes pe Marte în mai 2008. Prima bibliotecă interplanetară se dorește a
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
monumente funerare impresionante au fost construite mai ales de Akbar (1556-1605) și de succesorii lui, Jahangir și șahul Jahan. Arta miniaturilor a fost introdusă din Persia tot de către moguli. "Miniaturile" nu sunt neapărat mici; termenul descrie pur și simplu anumite ilustrații pictate, de orice dimensiune. Pentru crearea acestora, împăratul Akbar a angajat artiști (în mare parte hinduși) din întreaga Indie. În atelierele acestora a luat naștere un nou stil, mai viguros și mult mai descriptiv decât arta decorativă persană. Strălucitoare și
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]