113,729 matches
-
durere în suflet și pe loc vei fi eliberat de războiul trupesc<footnote Comori din Sfântul Munte Athos, culese din scrisorile și omiliile Avvei Efrem, Edit. Buna-Vestire, Bacău, 2001, p. 152. footnote>. Prin intermediul văzului, sufletul nostru poate fi atacat de imagini păcătoase, ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra minții, silindu-o să se cufunde în ele și să caute să le dezvolte și să le împlinească. Imaginile au puterea de a crea anumite dispoziții - bune
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Prin intermediul văzului, sufletul nostru poate fi atacat de imagini păcătoase, ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra minții, silindu-o să se cufunde în ele și să caute să le dezvolte și să le împlinească. Imaginile au puterea de a crea anumite dispoziții - bune sau rele -, iar atunci când nu sunt controlate, pot evolua până la stadiul de patimi sau pasiuni<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 94. footnote>. Dumnezeu ne interzice curiozitatea ochilor, spre a ne
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde în mintea noastră cuvinte josnice, expresii sau formulări triviale, cu tentă erotică, iar într-un suflet slab, acestea se pot transforma în adevărate voci interioare, instigatoare la păcat. Mecanismul erotic se sprijină nu numai pe imagini, ci și pe cuvinte. Astfel, trebuie evitate convorbirile prea familiare și prea îndelungate cu femeile, cu care trebuie să ne purtăm cu bărbăție și modestie. Să ne ferim de a spune sau a asculta glume indecente, căci e cu neputință
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nicidecum o ispită în calea acesteia. Un alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale, cu substrat erotic, întrucât acestea pot crea ispite sau pofte ascunse, ferirea de a privi tablouri, imagini, reprezentări, fotografii, care pot pătrunde prin intermediul simțurilor, provocând ravagii în sufletul nostru, căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sănătoase<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 42. footnote>, o atenție deosebită a ochilor, înfrânare limbii, prin ferirea de a auzi vorbe necuviincioase<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit., p. 61. footnote>, prin lepădarea gândurilor, amintirilor și imaginilor necurate de îndată ce se ivesc<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote> vedem cum se surpă dracul curviei<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățături, tomul II, transliterație, corectură și diortosire după ediția din anul 1819, apare sub îngrijirea Protosinghelului Ioan
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fugă la timp este sfătuit să țină ochii în jos și să privească fără patimă<footnote Ibidem, p. 197. footnote>, iar după câteva cuvinte de întărire și mângâiere sufletească<footnote Ibidem, p. 197. footnote> să plece cât mai repede pentru ca imaginea femeii cu care a vorbit să nu-i rămână în minte și să-i aprindă patima. Pentru cei cărora crucea călugăriei li se pare prea grea de dus, Sfinții Părinți le recomandă cealaltă cale, cea a căsătoriei. Păstrarea sufletului neîntinat
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Român, Oradea, 1998, p. 93. footnote>. De mare ajutor pentru biruirea acestei patimi este și privirea și rugăciunea în fața icoanelor, căci prin simpla arătare a unui chip plin de cumințenie<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogulă, p. 258. footnote> se pot alunga imaginile murdare din minte. La fel amintirea mamei, a surorilor, a rudelor sau a anumitor femei pioase<footnote Sf. Ioan Casian, Așezămintele mănăstireștiă, p. 192. footnote>, ca și gândul la cei din morminte<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățături, Tomul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
liniște se va pogorî în sufletul tău<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântăriă, omilia III, 7, p. 373. footnote>. În acest fel, mintea este ocupată cu cele duhovnicești și nu mai are răgazul spre a născoci și elabora imagini erotice, iar săgețile trimise de diavol sunt respinse prin puternicul nume al lui Iisus Hristos. Dacă liniștea și echilibrul minții noastre au fost tulburate de gânduri desfrânate, când ni s-a strecurat în minte amintirea trupului femeiesc și dezmierdările pe
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ispititorul a avut oarecum dreptate. Dar omul nu poate avea viață în sine, așa cum are Dumnezeu. Nici una dintre creaturi nu o poate avea, prin urmare nici omul. Omul acceptă promisiunea de a deveni Dumnezeu, numai pentru că diavolul îi prezintă o imagine atât de meschină a Dumnezeului adevărat, încât nu mai vrea să stea împreună cu El, ci dorește independența. Invidia și gelozia sunt păcatele celor ce nu mai sunt fiii lui Dumnezeu. Consimțind să devină dumnezeu independent de Dumnezeu, Adam arată că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Nellas, op. cit., p. 86. footnote>, Epifanie, și la alți antiorigeniști. Astfel, este clar că această interpretare a fost privită ca înrudită cu doctrina preexistenței sufletelor și cu cea a căderii preistorice și de asemenea cea a pierderii de către om a imaginii divine după cădere. O interpretare alegorică a veșmintelor de piele găsim la Sfântul Grigorie de Nyssa. În viziunea acestuia, hainele nu sunt trupurile în sine din moment ce respinge preexistența sufletelor ci o anumită calitate a naturii noastre trupești care a urmat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
suntem inițiați pentru trăirea prezenței lui Dumnezeu, prin intermediul Cântării Cântărilor. În această operă se descrie un mariaj; dar se înțelege prin aceasta unirea sufletului uman cu Dumnezeu. Mireasa este condusă într-o călătorie interioară, în spațiul apofatic al inimii, dincolo de imagini și rațiune. Pentru a exprima acest spațiu apofatic, în care mireasa este una atât cu Dumnezeu, cât și în solidaritate cu restul lumii, vom spune că dumnezeiescul Grigorie angajează un întreg arsenal de paradoxuri și imagini biblice combinate. Toate servesc
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
apofatic al inimii, dincolo de imagini și rațiune. Pentru a exprima acest spațiu apofatic, în care mireasa este una atât cu Dumnezeu, cât și în solidaritate cu restul lumii, vom spune că dumnezeiescul Grigorie angajează un întreg arsenal de paradoxuri și imagini biblice combinate. Toate servesc scopului pedagogic al conducerii sufletului în sanctuarul interior al inimii care este Sfânta Sfintelor. Pentru el, călătoria spirituală a omului în Dumnezeu este o călătorie în adâncimile absconse ale Scripturii. În toate acestea, dorința rămâne fundamentală
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza frumuseții. Ceva o face frumoasă pe mireasă în pofida întunecimii pielii sale: „Deși sunt neagră, am acum această formă frumoasă”, pentru că „imaginea întunecimii a fost transformată în frumusețe (μετεσκευάσθη γάρ τò ὁμοίωμα τοῦ σκóτους εἰς κάλλους μορφήν)”. Întunecimea reprezintă principalul simbol pentru păcătoșenia spirituală, repulsie și urâțenie, care sunt indicatoare ale calității sufletului pe care Mirele trebuie să le trateze cu indiferență
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
întunecimea nu pare a fi „naturală” sau ontologică, nici spiritual vorbind, nici fizic. Sfântul Grigorie se concentrează nu pe nivelul literal, ci pe implicațiile spirituale care decurg din fenomen, anume antropologia teologică pe care o sugerează: „Natura umană era o imagine a luminii adevărate, mult departe de orice întunecime: strălucea prin imitarea frumuseții arhetipului”<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 74. footnote>. Rezultă că lumina naturală sau condiția pură sau strălucitoare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
alegoric, nu literal, pentru a se evita confuzia și aplicarea eronată și nocivă<footnote Mark S.M. Scott, op. cit., p. 76-77. footnote>. Sufletul îl caută pe Dumnezeu Cel ascuns în noapte La Sfântul Grigorie de Nyssa întunericul divin se combină cu imaginea „nopții” din Cântarea Cântărilor. În noaptea dumnezeiască (Θεία νυξ), sufletul ce urcă către unirea cu Dumnezeu are sentimentul că nu posedă încă obiectul căutării sale. Cel iubit interzice minții care Îl caută un sfârșit în care să se odihnească. Căutându
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sens să-L cuprindă pe Acel pe care-L căutam”<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 528. footnote>. Lucrarea In Canticum canticorum utilizează imagini erotice pentru a declanșa sau a stârni dorința și a o pregăti să tânjească după unirea sufletului cu Dumnezeu Care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept. O astfel de imagine evocatoare o constituie patul marital, el însuși un
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 528. footnote>. Lucrarea In Canticum canticorum utilizează imagini erotice pentru a declanșa sau a stârni dorința și a o pregăti să tânjească după unirea sufletului cu Dumnezeu Care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept. O astfel de imagine evocatoare o constituie patul marital, el însuși un simbol al unirii<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 108.11 și 109.1. footnote>. Însoțitoarele miresei descriu patul lui Solomon în omilia a șasea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
p. 528. footnote>. Lucrarea In Canticum canticorum utilizează imagini erotice pentru a declanșa sau a stârni dorința și a o pregăti să tânjească după unirea sufletului cu Dumnezeu Care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept. O astfel de imagine evocatoare o constituie patul marital, el însuși un simbol al unirii<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 108.11 și 109.1. footnote>. Însoțitoarele miresei descriu patul lui Solomon în omilia a șasea pentru a declanșa în mireasă dorința de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a înțeles vreodată, îl găsește pe Preaiubit, nu prin înțelegere, ci prin înțelegerea incomprehensibilă a credinței<footnote Ibidem, 183.7-9. footnote>. În această prezentare mișcătoare a căutării Preaiubitului de către mireasă, vedem la lucru strategia pedagogică a cărții In Canticum canticorum. Imaginea erotică a patului nupțial (uniunea cu Cuvântul) este prezentată în fața miresei. Aceasta îi trezește dorința de a-l căuta pe Preaiubit (lucrarea Duhului Sfânt, deși admitem că este oarecum mai tacită aici). Imediat, contextul migrează spre apofatic, semnalizat de marcajele
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de întuneric este bine integrată în ansamblul lucrării, dar nu același lucru se poate spune despre In canticum ... . Aici, sesizarea naturii nemărginite a lui Dumnezeu joacă un rol mai puțin important<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 171-172. footnote>. Folosind aceeași imagine a miresei din Cântarea Cântărilor, pentru a indica viața desăvârșită la care s-a ridicat sufletul în această ultimă fază a urcușului duhovnicesc, Sfântul Grigorie de Nyssa numește, de astădată, mireasa „desăvârșită (τελεία)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
se pune problema de a-L vedea pe Dumnezeu, ci de a-L oglindi<footnote Ibidem, 90.18 ff; v. C. W. Macleod, „Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa” ..., p. 366-367. footnote>. Unirea cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept, în Sfânta Sfintelor. Însăși Cântarea Cântărilor este un tip de paradox. O imagine a lipsei de imagini, imaginea erotică a lipsei noetice de imagine, Preaiubitul este centrul omniprezent și întotdeauna evaziv al Cântării Cântărilor. Comentând asupra Cântării 1
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Ibidem, 90.18 ff; v. C. W. Macleod, „Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa” ..., p. 366-367. footnote>. Unirea cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept, în Sfânta Sfintelor. Însăși Cântarea Cântărilor este un tip de paradox. O imagine a lipsei de imagini, imaginea erotică a lipsei noetice de imagine, Preaiubitul este centrul omniprezent și întotdeauna evaziv al Cântării Cântărilor. Comentând asupra Cântării 1, 4: „Regele m-a adus în camera sa”, Sfântul Grigorie descrie sufletul (mireasa căutându-l
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
v. C. W. Macleod, „Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa” ..., p. 366-367. footnote>. Unirea cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept, în Sfânta Sfintelor. Însăși Cântarea Cântărilor este un tip de paradox. O imagine a lipsei de imagini, imaginea erotică a lipsei noetice de imagine, Preaiubitul este centrul omniprezent și întotdeauna evaziv al Cântării Cântărilor. Comentând asupra Cântării 1, 4: „Regele m-a adus în camera sa”, Sfântul Grigorie descrie sufletul (mireasa căutându-l pe Preaiubit într-un
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
C. W. Macleod, „Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa” ..., p. 366-367. footnote>. Unirea cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept, în Sfânta Sfintelor. Însăși Cântarea Cântărilor este un tip de paradox. O imagine a lipsei de imagini, imaginea erotică a lipsei noetice de imagine, Preaiubitul este centrul omniprezent și întotdeauna evaziv al Cântării Cântărilor. Comentând asupra Cântării 1, 4: „Regele m-a adus în camera sa”, Sfântul Grigorie descrie sufletul (mireasa căutându-l pe Preaiubit într-un spațiu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
in Origen and Gregory of Nyssa” ..., p. 366-367. footnote>. Unirea cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept, în Sfânta Sfintelor. Însăși Cântarea Cântărilor este un tip de paradox. O imagine a lipsei de imagini, imaginea erotică a lipsei noetice de imagine, Preaiubitul este centrul omniprezent și întotdeauna evaziv al Cântării Cântărilor. Comentând asupra Cântării 1, 4: „Regele m-a adus în camera sa”, Sfântul Grigorie descrie sufletul (mireasa căutându-l pe Preaiubit într-un spațiu apofatic). A văzut buzele și pieptul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]