3,755 matches
-
litigiu în care se invocă incidența clauzelor respectivului contract, instanța poate refuza aplicarea unei clauze, dacă aceasta încalcă prevederile art. 138 din Legea nr. 62/2011 , republicată. Angajatorul nu poate fi obligat la executarea unei clauze contractuale care contravine dispozițiilor imperative ale art. 138 din aceeași lege și pe care legiuitorul s-a preocupat să o sancționeze cu nulitatea, întrucât această interpretare este contrară obiectivului urmărit de legiuitor, respectiv protejarea bugetelor publice prin lipsirea de efecte a clauzelor contractuale încheiate cu
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
clauzelor contractuale încheiate cu nerespectarea legii. Cum numai contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților și au forță legală, instanța de judecată nu poate aplica dispoziții din contractele colective de muncă contrare unor norme legale imperative. Altfel, s-ar ajunge ca instanța să încalce principiul separației puterilor în stat și principiul supremației legii. Răspunderea angajatorului instituită de art. 138 alin. (5) din lege este o răspundere de ordin administrativ sau penal. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
în justificarea drepturilor încasate, de existența clauzei din contractul colectiv de muncă (fie pentru a pretinde plata dreptului acordat prin respectiva clauză, fie, odată plătit, pentru a se opune unei cereri de restituire). Verificarea conformității respectivei clauze contractuale cu normele imperative ale legii urmează a ține cont de reglementările speciale derogatorii în materia nulității, vizând condițiile în care instanța poate constata nulitatea absolută a unei clauze din contractul colectiv de muncă, care acordă salariatului din sectorul bugetar drepturi neprevăzute în legea
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
nu este foarte clar stabilit în dreptul muncii, nulitățile absolute și relative nefiind reglementate distinct, pentru a distinge între aceste nulități se impune a institui criteriul naturii interesului ocrotit. În caz contrar, o posibilă situație de încălcare flagrantă a unei norme imperative ar rămâne nesancționată întrucât părțile care au negociat-o nu sunt interesate să își corecteze propria conduită culpabilă. În acest sens se poate aprecia că orice clauză ce nu ocrotește un interes particular și încalcă un interes public poate fi
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
recuperării pagubei. Decizia Curții de Conturi, ce instituie o prezumție relativă privind situația juridică constatată, poate constitui un mijloc de probă în procesul de stabilire a legalității acelei clauze. 55. În cazul în care consideră că respectiva clauză încalcă dispozițiile imperative ale legilor de salarizare în vigoare la încheierea contractului colectiv de muncă [în aplicarea dispozițiilor art. 132 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 coroborate cu prevederile art. 138 alin. (1)-(4) din același act normativ] instanța va lipsi clauza
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
și a furnizorului de servicii medicale, în conformitate cu prevederile legale; ... d) să acorde asistență medicală transfrontalieră în mod nediscriminatoriu din motive de naționalitate tuturor pacienților din celelalte state membre ale UE, cu excepția situațiilor în care acest lucru este justificat de motive imperative de interes general, cum ar fi cerințele de planificare referitoare la asigurarea unui acces suficient și permanent la o gamă echilibrată de tratamente de înaltă calitate sau la dorința de a controla costurile și de a evita, pe cât posibil, orice
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătă��ii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277254_a_278583]
-
prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a) au dreptul de a nu exclude din procedura de atribuire un operator economic care se află ��n una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) și la art. 79, pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului. ... (5) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1) și (2), un operator economic nu este exclus din procedura de atribuire atunci când cuantumul impozitelor, al taxelor și al contribuțiilor la bugetul general consolidat
LEGE nr. 100 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278172_a_279501]
-
8 februarie 2016, s-a apreciat că "(...) noua modalitate de evaluare, prin utilizarea grilei notariale, nu este de natură să nesocotească principiul separației puterilor în stat, întrucât instituirea prin lege a unei alte modalități de calcul nu impietează asupra dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile referitoare la obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - ale cărei atribuții și, implicit, obligații stabilite pe cale judecătorească au fost preluate de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor - la emiterea unei decizii de compensare prin
DECIZIE nr. 35 din 31 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , ţinând seama de termenele prevăzute de art. 32 din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278261_a_279590]
-
3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor impuse de lege. ... (4) În situația în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabilește drepturi sau obligații pentru salariați, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispozițiile legale sau convenționale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri. ... (5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
civil, ca drept comun, nu reglementează o teorie a inexistenței actului juridic). Nulitatea este sancțiunea care lipsește actul juridic de efecte în cazul nerespectării normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Fiind o chestiune de interes general și o normă imperativă a legii, nulitatea în acest caz este absolută. 55. Având în vedere că sancțiunea aplicabilă unui contract individual de muncă încheiat cu nerespectarea formei scrise este nulitatea absolută, dispozițiile art. 16 alin. (1) se impun a fi interpretate coroborat cu
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
2011 . Câtă vreme art. 57 alin. (1) nu reglementează o excepție în ceea ce privește cazul de nulitate a contractului individual de muncă pentru încălcarea art. 16 alin. (1) din Codul muncii, regimul nulității de lege lata atenuează impactul aplicării unei atari dispoziții imperative, în sensul că o astfel de convenție este nulă, însă nulitatea produce efecte numai pentru viitor. 63. Dimpotrivă, pentru perioada anterioară constatării nulității, convenția verbală a produs anumite efecte, ce pot fi constatate jurisdicțional. În caz contrar ar însemna că
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
1), (2) și (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , a statuat că "dispozițiile criticate precizează o dată în plus sancțiunea nulității actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desființat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate". 17. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că, având în vedere
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie. În realitate, legiuitorul nu a adus atingere drepturilor câștigate în mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, că actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate, emise în afara coordonatelor legale, sunt lovite de nulitate absolută. Efectul nulității absolute de repunere în situația anterioară deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
funciar nr. 18/1991 , respectiv pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri. În acest mod, sancțiunea nulității unor astfel de titluri de proprietate lipsește de efecte juridice un act încheiat cu încălcarea unor dispoziții legale imperative, respectiv un titlu de proprietate emis pe numele unei persoane ce nu a deținut anterior dreptul de proprietate reconstituit pe numele său. 25. Autorul excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că aceste prevederi legale încalcă dreptul de proprietate privată al
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
care au propus reconstituirea dreptului de proprietate și au validat titlurile de proprietate. 26. În ceea ce privește primul aspect al criticii de neconstituționalitate, Curtea reține că imprescriptibilitatea unei acțiuni în constatarea nulității absolute a unui act juridic încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale imperative este justificată prin natura interesului ocrotit prin norma a cărei respectare se cere, și anume un interes general, obștesc, în speță fiind vorba de necesitatea constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri forestiere în favoarea foștilor proprietari, iar
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
competența exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat și de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul acestei competențe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligației de a cere informarea menționată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecință neconstituționalitatea legii adoptate [a se vedea, în același sens, Decizia nr. 593 din 14 septembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
autorul sesizării, toate instanțele care au pronunțat hotărâri contradictorii în interpretarea Legii nr. 124/2014 au considerat că drepturile salariale a căror restituire se solicită prin cererea de chemare în judecată au fost achitate pe parcursul anului 2014, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 . 17. În stabilirea domeniului de aplicare al Legii nr. 124/2014 , legiuitorul a considerat necesar să menționeze, cronologic, o serie de acte normative care au
DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279792_a_281121]
-
de Curtea de Apel Târgu Mureș); i) - în opinia magistraților ce participă la constituirea completelor specializate în materia conflictelor de muncă și de asigurări sociale din cadrul Tribunalului Harghita, " Legea nr. 124/2014 se aplică pentru întregul an 2014, în raport cu prevederile imperative ale art. 1 lit. a) din lege, prin care s-a statuat că exonerarea de la plata prevăzută la art. 2 alin. (1) vizează personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului
DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279792_a_281121]
-
2013 , din moment ce sunt vizate drepturi de natură salarială încasate cu încălcarea actelor normative enumerate de art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 , deci inclusiv după intrarea în vigoare a ordonanței ce reprezintă ultimul termen al enumerării. Or, dispozițiile imperative ale unei legi nu pot fi încălcate de către subiecții cărora li se adresează decât după intrarea în vigoare a acesteia. 48. Alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 124/2014 instituie dispoziții propriu-zise de exonerare și stabilește categoriile de
DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279792_a_281121]
-
și a suplimenta rezerva de putere pentru servicii tehnologice de sistem. Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești (1.000 MW) și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență putere, cerință imperativă a Sistemului Energetic European. 6. Susținerea strategică a creșterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României ● Cheia viitorului în energie o reprezintă extinderea utilizării energiei electrice în special către transportul în comun, prepararea hranei, încălzire/răcire etc.). În
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
înseși situației juridice trecute atașându-i un veritabil nou efect. Faptul că principiul neretroactivității legii civile a fost statuat prin voința legiuitorului constituant în chiar textul Constituției, nu îi permite legiuitorului ordinar să îi modifice voința manifestată chiar prin norme imperative, pentru a modifica situații juridice din trecut. 37. Prin analizarea dispozițiilor Legii nr. 77/2016 se ajunge la concluzia că aceasta modifică însăși natura contractului de credit bancar care a fost încheiat între bancă și client. Legea nr. 77/2016
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind alimentele congelate rapid destinate consumului uman1, în special art. 11, întrucât, în acest caz, dispozițiile legale trebuie să se limiteze doar la cerințele necesare pentru respectarea nevoilor esențiale și imperative legate de monitorizarea temperaturii din mijloacele de transport și din spațiile de depozitare și de stocare a alimentelor astfel încât să se asigure menținerea permanentă a temperaturilor impuse în art. 5 din Directiva 89/108/CEE; întrucât măsura prevăzută în prezenta
jrc1896as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87046_a_87833]
-
conturile consolidate 6 prevede derogări pentru instituțiile de credit numai până la expirarea termenelor prevăzute pentru aplicarea prezentei directive; întrucât prezenta directivă trebuie, prin urmare, să cuprindă dispoziții specifice instituțiilor de credit în ceea ce privește conturile consolidate; întrucât această coordonare este, de asemenea, imperativă datorită numărului din ce în ce mai mare de instituții de credit care își exercită activitățile dincolo de granițele naționale; întrucât, pentru creditori, debitori și membrii, precum și pentru publicul general, o mai bună comparabilitate a conturilor anuale și a conturilor consolidate ale acestor instituții are
jrc1120as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86259_a_87046]
-
vizate, pentru asigurarea compatibilității acestora cu principiile generale ale politicii comune în domeniul pescuitului, promovarea durabilității pe termen lung a activităților de pescuit, precum și pentru evitarea efectelor negative asupra economiei locale. (10) Având în vedere urgența subiectului în cauză, este imperativă acordarea unei derogări de la perioada de șase săptămâni menționată la alineatul I(3) din Protocolul privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului privind Uniunea Europeană și Tratatelor de instituire a Comunităților Europene. (11) Regulamentul (CE) 2792/19993 trebuie modificat în
32005R0485-ro () [Corola-website/Law/294122_a_295451]
-
necesității de menținere a măsurilor. 11. INTERESUL COMUNITĂȚII 11.1. Observații preliminare (121) În afara evoluției neprevăzute a circumstanțelor, a creșterii importurilor, a prejudiciului grav, a legăturii de cauzalitate și a existenței unei situații critice, s-a examinat dacă există motive imperative care pot duce la concluzia că nu este în interesul Comunității să se instituie măsuri definitive. În acest sens, efectele măsurilor asupra tuturor părților interesate și consecințele posibile ale adoptării sau ale neadoptării respectivelor măsuri au fost examinate pe baza
32005R0206-ro () [Corola-website/Law/294075_a_295404]