12,854 matches
-
și de eficiență. Un control eficace îl va ajuta să se asigure că obiectivele sunt realizate, însă este foarte posibil ca responsabilitatea sa de control să nu fi fost enunțată în mod expres, deoarece s-a considerat că aceasta era implicită. Membrii conducerii participă la control și au responsabilitatea de a raporta cu privire la acesta; prin urmare, ei trebuie să evalueze funcționarea generală. În funcție de mărime și de natura organizației, conducerea poate decide să procedeze la evaluare sau să se bazeze pe un
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
într-un fel sau altul în activitățile de control, ar avea o înțelegere asupra controlului intern atunci ar fi motivat în implementarea acestuia. Dar, neexistând o cultură a respectului față de activitățile de control și audit, în cadrul organizațiilor, s-a ajuns implicit la un exces de reglementare și din aceste considerente se impun acțiuni de conștientizare a personalului de execuție, dar mai ales de conducere. Activitățile de conștientizare a personalului privind controlului intern se realizează prin cursuri, seminarii, ateliere de lucru, echipe
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Militarizarea sectorului agroindustrial”, „instituirea monopolului statului În domeniul energetic și al apărării naționale”, declararea „stării de urgență În economie” și „accentuarea rolului statului În procesul de privatizare” erau menționate În mai multe programe ale PRM. În plus, partidul Își declara implicit disponibilitatea de a viola proprietatea privată, prin organizarea unei noi privatizări a Întreprinderilor deja achiziționate de diferiți investitori. PRM se angaja să verifice „privatizările frauduloase” și să reorganizeze aceste privatizări „pentru ca salariații să devină principalii acționari”, de unde și formula de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comunist, despre crimele și abuzurile sale sau despre criza economică structurală pe care o generase. Mesajul de reconciliere națională propus de cele două partide implica absența oricăror măsuri punitive sau reparatorii vizând abuzurile trecutului. Ideea Închiderii arhivelor adăuga acestei amnistii implicite o a doua dimensiune, și anume amnezia. Înscriindu-se În aceeași direcție a amnistierii trecutului, Partidul Democrat a avut totuși un mesaj ușor diferit, În contexul În care a denunțat sistematic criza economică și instituțională provocată de comunism. Nevoia sa
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
românești, ultimele considerate Învechite și În dezacord cu nevoile prezente. Pentru detalii, vezi și partea rezervată la punctele tari din analiza SWOT. 4. Concluzii Până În 2007 nu s-a produs Încă o recuperare oficială a istoriei Academiei „ștefan Gheorghiu” și implicit a funcțiilor sale, cu un discurs coerent care să pună Într-un context de corectitudine istorică și funcțională instituția, mai ales că aceasta a avut efecte instituționale În zona educațională - vezi cel puțin Înființarea SNSPA În 1990. Academia „ștefan Gheorghiu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
vizând elaborarea unei tipologii a formelor de cunoaștere organizațională, în literatura domeniului s-a propus preluarea unei distincții sesizate inițial de epistemologul Polanyi: cea între cunoașterea explicită (articulată), care este formalizabilă, accesibilă și comunicabilă, pe de-o parte, și cunoașterea implicită (tacită), care este subtilă, profund personalizată, neformalizată și difuz prezentă în contextul organizațional. Unele atribute suplimentare, propuse de Hedlund, sunt redate în tabelul. Niveluri de manifestare a comportamentului organizațional Forme de cunoaștere organizațională Individ Grup Organizație Cunoaștere articulată (explicită) calificări
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
redate în tabelul. Niveluri de manifestare a comportamentului organizațional Forme de cunoaștere organizațională Individ Grup Organizație Cunoaștere articulată (explicită) calificări profesionale memorii permanente proiecte reguli de cooperare structura organizațională norme și proceduri de lucru colecții de informații și cunoștințe Cunoaștere implicită (tacită) experiențe personale dimensiunea informală a funcționării organizației reprezentări comune hărți cognitive valori ale culturii organizaționale „spiritul de corp” În funcționarea lor, organizațiile își construiesc reprezentări despre propria lor stare de cunoaștere; ele se confruntă cu provocarea de a găsi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ansamblul organizației), pot fi încadrate tipologic conform tabelului. Întemeierea pe cunoaștere face ca în comportamentul unei organizații să fie prezente și active noi mize strategice specifice, care o determină: să-și reprezinte integrator și transparent acumulările de cunoaștere explicită și implicită, existente la nivel individual, de grup sau pe suporturi artificiale; să-și extindă continuu baza de cunoștințe prin stimularea proceselor de învățare și inovare organizațională și prin capitalizarea rezultatelor acestora; să-și dezvolte capacitatea de a transforma inteligent și oportun
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
că, înainte de toate, cunoașterea înseamnă originalitate în diversitate. Viziunea americană și vest-europeană, formată în medii organizaționale cu valori preponderent individualiste, situează pe prim-plan diseminarea și utilizarea cunoașterii; în contrast, viziunea japoneză se concentrează pe producerea cunoașterii, diseminarea ei fiind implicită într-un mediu centrat tradițional pe valorile grupului. Paradoxal, în abordarea occidentală, aplatizarea piramidei ierarhice este considerată o soluție necesară pentru întemeierea organizațiilor pe cunoaștere, în timp ce, în cea japoneză, același scop continuă să fie servit, în mod redutabil, de ierarhii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cărui gândire și muncă s-a extins în întreaga chimie, fizică, economie și filozofie. El a fost un membru al Royal Society și un membru al Merton College, Oxford. footnote>, în 1966 și care le împarte în: cunoștințe explicite; cunoștințe implicite (tacite). Cunoștințele explicite sunt cele care pot fi identificate relativ ușor, pot fi codificate, modificate și vehiculate într-un mod bine structurat. Ele fac adesea subiectul comunicărilor formale. Cunoștințele explicite sunt publice în cea mai mare parte și pot fi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bine structurat. Ele fac adesea subiectul comunicărilor formale. Cunoștințele explicite sunt publice în cea mai mare parte și pot fi elaborate proceduri oficiale pentru a permite accesul și valorificarea acestora, și care în sistemul administrației publice sunt bine delimitate. Cunoștințele implicite (tacite) sunt cele care sunt personale, care au o semnificație într-un anumit context și care reflectă valorile, principiile, experiența specifică a unei persoane. Aceste cunoștințe nu sunt formalizate, iar forma și utilizarea lor depind decisiv de caracteristicile deținătorului. Datorită
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
înregistrate și, ca în „dicteul automat” al suprarealiștilor, frazele devin eliptice, poemele iau uneori un aspect fragmentar, descusut, chiar de colaj, lăsând un larg spațiu de joc ambiguității. Pe de altă parte, eul liric își interpretează trăirile, fie explicit, fie implicit, cu ajutorul analogiilor ce relevă o experiență secundă, culturală. În acest sens, ca un poeta artifex, B. își constituie un lexic aparte, din surse variate, și e atent la valorile plastice și muzicale, cizelând câteodată adevărate secvențe de poezie „pură” (Trif
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
în note atribuite cititorilor școliți sau inocenți sub raportul informației anterioare, formează un fel de „operă paralelă” la scrierea propriu-zisă, amplificând, prin exagerări bine dirijate, comicul sursei la care se referă și asigurând întregului un reconfortant spirit ludic. Comentariul socio-politic implicit se alătură valorii artistice conferite ironiei și satirei. Umorul și șarja parodică sunt mijloace, nu scopuri pentru autor; dincolo de învelișul declarat vesel al relatării poetice, stăruie o temeinică informație istorică și filologică, dar și o bună cunoaștere a literaturilor europene
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă și prin influență politică, Petru Dumitriu a contribuit din plin la lansarea nuvelei și, implicit, a autorului ei. Căci a intuit distanța dintre Marin Preda și ceilalți confrați, împreună cu care, construise până atunci fața valabilă a prozei, nume atât de frecvent citate și citite de noi în bilanțurile oficiale și nu numai: N. Jianu, I.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
transformarea Anei Roșculeț este nerealistă, neveridică. Procesul de transformare al unui om este contradictoriu, de luptă aprigă între ceea ce este vechi în caracterul și deprinderile lui și noua mentalitate, noua conștiință socialistă. A înfățișa «imparțial» această luptă, înseamnă în mod implicit a te situa pe pozițiile vechiului, a fi incapabil să înfățișezi triumful noului (...). Faptul că în Ana Roșculeț elementele realiste din creația lui M. Preda suferă sub atacul elementelor naturaliste își găsește - după cum am văzut - explicația în existența obiectivismului, a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cea a șantajului. Aș defini-o În acest fel bazându-mă pe modul În care ei au manevrat câteva din scandalurile de Înaltă corupție. Nu au scos la lumină nici unul dintre dosarele cu care amenințaseră, dar au aplicat metoda șantajului implicit atunci când a fost vorba de câteva dintre marile escrocherii ale epocii - bomba FNI (Fondul Național de Investiții), de pildă. Au descoperit, evident, listele celor implicați, iar același personaj foarte pitoresc - despre care În acest moment nu se mai vorbește, dar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
valorilor care se deduc din acesta. Mircea Mihăieș: El funcționează În sine În cadrul unui set mai larg, al unui atac Împotriva ideologiei care a dominat Occidentul În ultimii cincizeci de ani. Vladimir Tismăneanu: În acest antiamericanism cu dimensiuni esențiale și implicite se Întâlnește o anumită stângă care a pedalat enorm pe lupta Împotriva rasismului. Să ne amintim de Încercarea de condamnare a Israelului la Conferința internațională de luptă Împotriva rasismului din Africa de Sud În urmă cu doi ani, când SUA și Israelul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
conținutului explicit, și anume asupra a ceea ce s-a petrecut în poveste, a motivelor, a participanților la eveniment și așa mai departe, toate acestea vizând perspectiva naratorului. O altă abordare orientată spre conținut are ca deziderat facilitarea accesului la conținutul implicit al poveștii, punându-și problema înțelesului adânc al relatării sau al unui anumit fragment al său - ce transmite, ce trăsături sau motive personale apar în fragmentul respectiv sau ce anume simbolizează o imagine pentru care optează naratorul. La cealaltă extremă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
înțeleasă utilizând o varietate de perspective teoretice (intervievatul nu este conștient de acest lucru, firește). O astfel de lectură pune sub semnul întrebării prezentarea naratorului, caută pauzele, lapsusurile, contradicțiile, simbolurile și alte aluzii la conținuturile de profunzime sau la cele implicite pe care naratorul le ascunde, adesea chiar de el însuși. Acest tip de lectură este prevalent în psihologia clinică, mai cu seamă printre specialiștii care lucrează într-un cadru psihanalitic. Între acești doi poli se pot localiza diversele nuanțe ale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a lungul interviului. Din această perspectivă generală, am putea spune, oricum, că există o diferență între primele trei focare de semnificație, bazate în principal pe relatarea explicită, și cel de-al patrulea, care este mai degrabă direcționat spre un nivel implicit. Deși fiecare personalitate și fiecare poveste a vieții sunt unice, analiza prezentată mai sus arată ceea ce se poate afla din lectura holistă a conținutului unei narațiuni . Nu propun această lectură ca pe una „adevărată”, ci ca o posibilitate printre altele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
s-ar putea argumenta că nici o descriere e independentă de anumite procese evaluative, aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări implicite în legătură cu opiniile vorbitorului asupra unor evenimente, oameni sau comportamente. David, de exemplu, descrie modul în care se comporta la școală: „Eram foarte ascultător, un copil bun, îmi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări implicite în legătură cu opiniile vorbitorului asupra unor evenimente, oameni sau comportamente. David, de exemplu, descrie modul în care se comporta la școală: „Eram foarte ascultător, un copil bun, îmi făceam tema, dar nu depuneam prea mult efort. (...) Eram de nivel mediu”. Dacă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de sentimentele ei față de noi, acum știu că se poate întâmpla așa ceva. După cum se va vedea mai jos, în secțiunea dedicată criticilor, o evaluare atentă de genul aceleia pe care a făcut-o Mary poate fi luată drept o critică implicită. Așa cum s-a putut observa mai sus, evaluările, spre deosebire de descrieri, sunt și niște afirmații abstracte. Dificultatea de a distinge între descrieri și evaluări, precum ca și gradul mare de suprapunere a evaluărilor și afirmațiilor abstracte (așa cum am descris într-o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
opțiunilor posibile. Critica diferă de evaluare - ce presupune judecăți de valoare adesea fără conștientizarea evidentă a conținutului său evaluativ și exprimă opinii fără elucidarea rațiunii care le susține. În cadrul categoriei criticei, se pot face distincții între critica directă și cea implicită, precum și între critica generalizată și cea reținută. Critica directă este reprezentată prin opinii critice care sunt exprimate public. Sara, de pildă, spune cât se poate de clar că nu apreciază decizia luată de sistemul educațional care a etichetat-o ca
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
părinților, iar al doilea criteriu era originea părinților, cred. Astăzi nu mai sunt deloc de acord cu chestia asta. Și continuă să vorbească despre talentul la matematică al tatălui ei și despre cât de mult iubea mama ei cărțile. Critica implicită nu este exprimată direct, dar poate fi dedusă din conținutul afirmațiilor vorbitorului. De obicei critica este transmisă printr-o contradicție între două comportamente sau printr-o foarte atentă alegere a cuvintelor. Sara spune, de exemplu: „Îmi aduc aminte că mergeam
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]