8,822 matches
-
seros, transparent, incolor, situat pe mucoasa tumefiata, roșiatica, IOAN PAUL130 lucioasa. Este aspectul caracteristic al inflamației difuze a mucoaselor cunoscut sub denumirea de catar seros. În evoluția ulterioară, exsudației seroase i se adaugă hipersecreția glandelor și a celulelor mucoase, care imprimă exsudatului un caracter mucos sau mucinos. Atât exsudatul seros cât și mucusul, acționând asupra celulelor epiteliale ale mucoaselor, determină desprinderea acestora din angrenajul celular și amestecarea lor cu exsudatul seromucos, dând naștere catarului mucocelular sau descuamativ, forma cea mai frecventă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ale miocarditelor etc. Inflamația mixomatoasă Inflamația mixomatoasă este un tip particular de inflamație proliferativa caracterizat prin apariția în focar a unor celule stelate, cu nucleu ovalar posedând mai mulți nucleoli intens bazofili și citoplasma bogată în mucopoliozide acide. Exocitoza acestora imprimă țesutului un aspect gelatinos. Reprezintă substratul morfologic al leziunilor din mixomatoza iepurilor (Fig.2.34Ă. IOAN PAUL140 Fig. 2.34. Inflamație mixomatoasă în epidermul de iepure (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamațiile granulomatoase În literatura medicală de la începutul secolului trecut
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tuberculos fiind considerat că prototip al granuloamelor infecțioase (Wilkinson și White, 1966Ă; Dannenberg și colab., (1972Ă citați de Warren (1980Ă. Ultimele decenii ale secolului XX au diferențiat în cadrul inflamațiilor granulomatoase o serie de procese în care componentă exsudativa este predominantă, imprimând focarelor un caracter fibrino purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Înflorire, elevii cinstesc și prețuiesc neamul și realizările acestuia. Metoda demonstrației asigură lecției o Întemeiere științifică. Autenticitatea documentelor, originalitatea izvoarelor istorice locale, a obiectelor și normelor istorice reale contribuie la activizarea lecției, la Înțelegerea evenimentelor. Alcătuirea diferitelor scheme la tablă imprimă Învățării un caracter activ, deoarece eliberează gândirea de eforturi inutile pentru memorarea faptelor istorice. Jocul didactic, folosit În special În orele de consolidare și sistematizare sau verificare, dezvoltă la elevi capacitatea creatoare și interesul pentru cunoașterea istoriei. Problematizarea este o
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
unitar. Specialiștii sunt de acord că atât natura cât și educația sunt esențiale pentru dezvoltare, iar interacțiunea dintre cei doi factori reprezintă influența crucială asupra fiecărui individ. Atât maturizarea cât și învățarea determină numeroase schimbări în dezvoltare, în timp ce diferențele individuale imprimă un grad mai mare de complexitate problemei, deoarece factorii genetici pot juca un rol major în nivelul de achiziții al unei persoane, pe când învățarea influențează același nivel în cazul altei persoane. În literatura de specialitate se fac simțite o serie
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
perioadei școlare mici. Astfel în prima clasă copiii utilizează forme de învățare simple, bazate în special pe solicitările memoriei. Sunt mai active formele legate de impresionabilitate și atractivitate (culoare, imagine). Prin antrenarea verbalizării sunt solicitate diferite funcții ale atenției ceea ce imprimă o activitate intelectuală susținută în timpul lecției. În urma deselor exerciții, păstrarea devine de mai lungă durată și facilitează clasificarea și organizarea informațiilor stocate în memorie. Prin repetiție, învățarea și memorarea se ajustează la scheme bazate pe înțelegerea și organizarea lor coerentă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
buni și manifestă generozitate la notare, dar sunt și preocupate mai puțin de noutate. Limbajul constituie unul dintre cele mai accentuate fenomene ce îi diferențiază pe copii la intrarea în școală. Mediul din care provine copilul și capacitățile sale intelective, imprimă un anumit nivel al dezvoltări limbajului. Diferențele apar mai evident pe latura exprimării, a foneticii, a structurii lexicale, a nivelului exprimării. Mai cu seamă în scris se manifestă omisiuni de grafeme, înlocuiri, dezacorduri gramaticale, nerespectarea punctuației, exprimări incomplete, în general
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
istorie predate elevilor sunt selectate cu grijă ținând cont de particularitățile psihice ale elevilor, parcurse cu pași mărunți, cu materiale ajutătoare (imagini, albume istorice, etc.). Este permanent nevoie de repetarea noțiunilor predate pentru aprofundare și Înțelegere. Metodica ne ajută să imprimăm activităților noastre un caracter rațional și formativ. Trebuie să răspundem prin activitatea noastră la Întrebările: - „ce predăm?” - „cui predăm?” - „cum predăm?" Procesul complex de predare al istoriei solicită activitatea creatoare a Învățătorului și al profesorului de educație specială, gândirea sa
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
informații din domenii diferite alte codului societății. Eforturile personale stimulează gândirea flexibilă și inițiativa elevilor În ceea ce privește structurarea sistematică a informațiilor, capacitatea de a transfera logic cunoștințele asimilate de la o disciplină la alta, de la o arie curriculară la alta. Pentru a imprima acestui mijloc didactic o eficientă scontată le-am prezentat, pentru Început, elevilor foloasele realizării dosarelor tematice. a) informațiile primite de la lecția de istorie vor fi aprofundate, Îmbogățite și diversificate prin efortul fiecăruia; b) dezvoltarea capacității de investigare Îi va ajuta
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova (sector din cursul inferior). În partea de sud a județului se află afluenții Bârladului. Iazurile au o mare răspândire, mai ales în partea de nord-est a județului, adică în Câmpia Moldovei, imprimind o notă specifică peisajului. La acestea se adaugă bălțile din lunca Prutului, a Siretului și, mai ales, a Jijiei. Regimul apelor subterane este strâns legat de condițiile geologice și fizicogeografice. Apele subterane se prezintă sub forma apelor de adâncime și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
medie a ultimului îngheț: 17.04, precipitații medii anuale: 557 mm. II. BIOCENOZA Datorită vechimii și condițiilor de sol și climă, flora și vegetația fânețelor are un caracter pregnant ponto-sarmatic. Fondul îl constituie elementele eurasiatice și europene, dar specificitatea o imprimă elementele continental-pontice și submediteraneene. Este vorba de un amestec de specii mezoxerofile cu unele elemente de pădure, iar pe porțiunile salinizate se găsesc numeroase specii halofile. Aceste fânețe reprezintă o enclavă cu un covor vegetal de stepă nealterat sau modificat
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
După fixarea regulilor, jocul începe la semnalul educatoarei, care poate trece de la forma directă de conducere la cea indirectă, în momentul în care încredințează rolul principal unui copil mai activ, mai vioi. Totuși, chiar dacă nu participă direct, educatoarea trebuie să imprime un anumit ritm desfășurării jocului, să mențină atmosfera de joc, să evite momentele de stagnare, de monotonie. Deasemenea, se urmărește modul în care copiii rezolvă sarcina fixată, antrenând toți copiii. În partea a doua a sarcinii activității se poate interveni
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
cu lupii din Max von Stephanitz Întemeietorul rasei Ciobănesc german sălbăticie sau Între exemplarele cu cel mai mare izvor de gene dobândite, au rezultat caractere specifice de la ambele specii, cu preponderență dominând Însă cele ale lupilor care, fenotipic, le-a imprimat metișilor roba (mantia exterioarăă de culoare lupie, ce dă Înfățișarea lupilor, cât și o bună parte din comportament. Pe fondul genomului format prin Încrucișare apar mutații genetice mai profunde care privesc atât caracterul cât și firea noilor produși, cât și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să-i cunoască și să le spună câini-lup, fiind obișnuiți cu populația de câini-lupi locali. Aceștia din urmă sunt mai numeroși decât ciobăneștii germani de rasă pură, cumpărați sau nu cu acte oficiale sub această denumire; populației i s-a imprimat În minte izbitoarea asemănare cu lupul. Datorită folosirii cu succes În activitatea de poliție, sunt cunoscuți și sub denumirea de câini-polițiști. Desigur, cunoscătorii caracterelor esențiale de rasă ale ciobăneștilor germani fac cu ușurință deosebirea dintre aceștia și câinii-lup locali, de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
identifica decât unul. De exemplu, pentru om, atât aldehida benzoică, cât și nitrobenzolul au același miros, de migdale amare, În timp ce câinele-lup le deosebește una de alta pentru că la fiecare identifică alt miros. Câinele-lup poate identifica un răufăcător după mirosul transpirației imprimate În urmele lăsate la fața locului, fapt explicat prin aceea că fiecare persoană are constituiți În transpirație anumiți acizi grași ce-i sunt specifici numai ei. Mirosul de pe obiecte sau sol poate duce la identificarea persoanei care l-a lăsat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
zona respectivă, care sunt de asemenea alarmați. Totuși, pentru ca alarmarea prin lătrat să nu fie Întâmplătoare și să nu deranjeze inutil, este nevoie de un dresaj specific și sistematic, la vârsta când este cel mai receptiv, când i se poate imprima obișnuința de a alarma numai În cazuri reale, când are „de spus” ceva important. Desigur că mai este nevoie de ceva: de obișnuința stăpânului de a distinge un fel de lătrat de altul, fiindcă fiecare semnifică ceva aparte, un eveniment
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
EDUCAȚIA ȘI DRESAJUL 1. Generalități despre educație și dresaj Educația și dresajul câinilor, indiferent de rasă, deși sunt două noțiuni distincte, ele se interferează ca acțiune și efect, reprezentând un continuum uneori, dacă nu fac chiar corp comun, pentru a imprima cât mai clar câinelui un anumit mod de a răspunde la comenzile stăpânului. Atât educația cât și dresajul sunt acțiuni dificile și anevoioase, greu de realizat, care necesită răbdare, timp, intuiție și pricepere din partea stăpânului și a dresorului. Succesul În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
forma, se referă, În principal, la: a. Deprinderea cu numele. Orice câine are un nume la care răspunde, cu excepția câinilor comunitari, individualizându-l de alții, Începând imediat după Înțărcare. Acesta este dat de către stăpânul său, care pentru a i-l imprima va trebuie ca În orice Împrejurare, la plimbare sau la joacă, Îl va pronunța În mod repetat și accentuat. Pentru a-l determina să se așeze Într-un anumit loc Îi pronunță de mai multe ori numele, care se pronunță
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câine căruia i s-a aplicat de la Început o metodă de predresaj greșită se poate socoti că este pierdut pentru dresajul propriu-zis. Dintre multiplele metode cunoscute, În practica dresajului se cunosc: Metoda mecanică. Prin aceasta se urmărește să i se imprime câinelui unele deprinderi prin comenzi date sub diferite forme, bazate pe acuitatea auzului său, asociate cu folosirea unor excitanți care creează unele reflexe condiționate, așa cum s-a arătat, de exemplu, pentru determinarea câinelui să ia poziția șederii sau culcării. Procedând
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
comentat deja succint despre ele. Deși principiile și regulile dresajului sunt aceleași pentru formarea câinelui-lup În orice scop, există unele particularități În realizarea fiecărui tip de dresaj. În continuare dorim să insistăm asupra a două deprinderi importante ce pot fi imprimate prin dresaj. 1. Formarea câinelui-lup curier. Se Întâmplă ca după plecarea de acasă, Împreună cu câinele său, stăpânul să uite ceva de care are imediată nevoie sau pentru a comunica ceva important și urgent familiei, neavând În acel moment nici un alt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
alarmeze la nevoie pe stăpân, se lasă liber În curte seara, În timp ce o persoană bate În gard și Îl necăjește, după care va pleca imediat. Se repetă exercițiul la ore și În locuri diferite din exteriorul gardului, până ce i se imprimă bine exercițiul. Nu este corect să se deprindă cu un lătrat fără motiv, doar pentru simplul fapt că trece cineva pe stradă sau că aude zgomotul unei mașini sau căruțe, pe care și stăpânul le poate auzi foarte bine. Atenție
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prin repetare. Obișnuirea și Învățarea asociativă a unui lucru de către câine presupune, În primul rând, contractarea și reacția automată a sistemului nervos central, pe baza unor senzori care transmit repetat același tip de excitanți care, În cele din urmă, se imprimă undeva În memoria sa. Învățarea asociativă de către câine se explică prin aceea că, după ce a Învățat un lucru și s-a deprins cu el, face legătura sau conexiunea cu lucrul nou, pe cale de asociere, iar reacția de răspuns la acest
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acoperiți de pleoape, simțurile tactil și auditiv sunt prioritare pentru a putea fi legați de cățeaua mamă și de ceilalți congeneri. În cazul Îndepărtării Întâmplătoare a cățeilor din cuib, revenirea este Înlesnită de stimulii sonori emiși de mamă, care sunt imprimați În memoria acestora. De fapt, comportamentul câinelui continuă să se bazeze toată viața lui, În principal, pe stimulii acustici și olfactivi. Acest fapt explică Încă o dată de ce câinele, În deplină dezvoltare și maturitate fizică, poate să-l confunde de la distanță
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
arăta că procesul de Învățare a câinelui-lup nu este determinat În exclusivitate de stimulii ce provin din mediul extern ci, În mare măsură, de elemente de natură genetică. Oricât am Încerca pe arena de dresaj să determinăm câinele să-și imprime anumite deprinderi dorite de noi, dacă nu are un fond genetic adecvat, aceste Încercări sunt zadarnice și neavenite.
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Ivireanul, au apărut mai multe cărți de slujbă sau de Învățătură, Între care și un frumos Evangheliar greco-român (1693). În cea de la mănăstirea Snagov, Îndrumată tot de Antim, s-a tipărit, Între altele, un Liturghier greco-arab, În 1701, prima carte imprimată cu litere arabe, la rugămintea patriarhului Atanasie Dabas al Antiohiei. Reîntors la București, Antim Ivireanul imprimă acolo noi cărți În românește și grecește, precum și un Ceaslov greco-arab (1702). După ce a ajuns episcop la Râmnic, Antim Ivireanul a Început cu consimțământul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]