5,610 matches
-
odată cu absolutizarea consumismului, adică în timpul punerii în funcțiune a unei lumi conduse de publicitate. O excelentă mărturie, cu tonalitate satirică, găsim în The Space Merchants Neguțătorii spațiului (1953) de Frederik Pohl și C.M. Kornbluth. SF-ul este pus astăzi în fața industrializării comunicării și a virtualului pe care scriitorii cyberpunk* și le imaginaseră deja (cf. Neuromancer / Neuromantul, William Gibson, 1984)5. Într-adevăr, inspirată de dezvoltarea tehnoștiințelor*, realitatea contemporană devine un proces, o creație perpetuă, în asemenea măsură încât SF-ul fiecărei
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
qu'il sera ⁄ Lumea așa cum va fi (1856) a lui Émile Souvestre, care inaugurează o direcție narativă nouă pentru imaginarul viitorului. Într-o distopie, autorul își imaginează că utopia colectivistă, de tipul aceleia a lui More, a fost realizată grație industrializării. Astfel distopia subliniază, la modul grotesc sau tragic, catastrofele care rezultă de aici pentru individul a cărui libertate este, în atari condiții, prezentată ca alienată, cu atât mai mult cu cât totul este "mecanizat". Conform distopicilor, societatea utopică ar invita
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ale științei în SF Imaginația cu suport științific și tehnic este, din secolul al XVII-lea, o cale originală a ficțiunii. Iar SF-ul, de la originea sa, se sprijină metaforic pe cunoștințele tehnice și științifice aplicate în diversele perioade ale industrializării. Scopul său este de a crea o verosimilitate virtuală care-i permite să hibrideze referințele la vocabularul tehnic și științific pentru a crea situații imaginare, intrigi care explorează aceste noi "lumi posibile". Una dintre abordările interesante în conturarea acestui interes
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de informație tipărită în țară sau urmărirea unor posturi de radio și televiziune din afara țării, fiind limitat la maximum, controlat și penalizat 2. Chiar și în cazul elitei tehnocrate a societății, ingineri, doctori, oameni de știință, care sprijineau eforturile de industrializare și modernizare a țării, „s-a aplicat o coerciție severă”(Chirot, 1978, p. 462), pentru a le asigura colaborarea, cu o penalizare rapidă a oricărei „greșeli”, dar și cu oferta unor oportunități ca recompensă pentru supunerea arătată. în această atmosferă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
totalitar, „care aplică sau preconizează dictatura unei minorități, majoritatea populației fiind lipsită de drepturi și de libertăți”(Dicționar de neologisme, Editura Academiei RSR, 1978); Raymond Aron consideră ca trăsătura definitorie a totalitarismului, existența unui singur partid (Tismăneanu, 2005). megalomane de industrializare intensă a țării, de sporire a natalității într-o vreme când în întreaga lume aceasta era în scădere, de sistematizare forțată, de plată a datoriilor externe și chiar de „creare a omului de tip nou, multilateral dezvoltat”, concomitent cu sacrificiul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
socialismului. Bineînțeles, mai există nebunii, și nebuni sunt peste tot în lume, dar pentru aceștia societatea noastră are la dispoziție toate mijloacele necesare, inclusiv cămașa de forță (Cucu, Cucu, 2005). Așadar orice opoziționism se consideră a ține de psihopatologie. 2. Industrializarea și dezvoltarea economică Hanna Arendt explică apariția totalitarismului ca răspuns existențial față de pericolele sociale și psihologice la care este expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit: industrializarea intensă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2. Industrializarea și dezvoltarea economică Hanna Arendt explică apariția totalitarismului ca răspuns existențial față de pericolele sociale și psihologice la care este expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit: industrializarea intensă s-a realizat sacrificând individul și a fost cu putință doar în condițiile instaurării totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă a comunismului isteric, având ca scop demonstrarea superiorității acestui tip de societate față de cea capitalistă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihologice la care este expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit: industrializarea intensă s-a realizat sacrificând individul și a fost cu putință doar în condițiile instaurării totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă a comunismului isteric, având ca scop demonstrarea superiorității acestui tip de societate față de cea capitalistă. Ceaușescu, el însuși un tip cu puternice tendințe demonstrative, și-a fixat ca obiectiv prioritar industrializarea țării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă a comunismului isteric, având ca scop demonstrarea superiorității acestui tip de societate față de cea capitalistă. Ceaușescu, el însuși un tip cu puternice tendințe demonstrative, și-a fixat ca obiectiv prioritar industrializarea țării, neglijând agricultură 1 și serviciile și sacrificând, într-un dispreț total față de popor, calitatea vieții acestuia. Statisticile realizate la nivelul țărilor nesocialiste (Chirot, 1978) arată că la o economie cu o forță de muncă cuprinsă în agricultură de 40
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conducător de stat, dezavantajat de lipsa de calități a poporului român”sau, altfel spus, „poporul român nu-l merită pe Ceaușescu”. Dezvoltarea industriei preconizată de Ceaușescu se baza pe resursele umane și naturale interne, precum și pe oportunitățile internaționale (Linden, 1986). Industrializarea cerea forța de muncă specializată și investiții 1. în 1970-1975, producția netă a crescut cu 11%/an (14% în industrie și 11% în transport și telecomunicații); investițiile au crescut tot cu 11% în aceeași perioadă, în 1975, fiind de peste 15
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rămânând o datorie de 7,5 miliarde de dolari. în Raportul Tismăneanu se consemnează: „Extrema severitate a crizei economice din România socialistă a fost rezultatul deciziilor aberante ale lui Ceaușescu și conducerii de partid de a continua cu politica de industrializare extensivă și de a plăti integral și în timp cât mai scurt datoriile externe ale țării”(p. 443). 6. Construirea „omului de tip nou, multilateral dezvoltat” Ceaușescu a jucat cartea marxism-leninismului atâta vreme cât aceasta-i satisfăcea tendințele paranoice de mărire. El
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îngrijire. Astăzi, probabil că există un mai bun potențial reactiv la nivelul comunităților față de catastrofele naturale care par destul de frecvente în ultimii ani. în ciuda unei politici statale colectiviste, în perioada comunismului, sub amenințarea permanentă și consecutiv politicilor de urbanizare și industrializare forțată, s-a petrecut o rupere a țesutului social existent tradițional în satele din România. Oamenii au devenit indiferenți față de dificultățile vecinilor, față de ceea ce se întâmplă într-o altă familie din comunitate. Individualismul a înlocuit atitudinea tradițională de interes față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
materiale izolatoare (1972), Unitatea de vată minerală (1973), Filatura de bumbac (1872), Secția de produs coniac (1973), Întreprinderea de ventilatoare și instalații de ventilație intrată parțial în producție în 1974, Fabrica de pâine (1974), Fabrica de gheață (1970), Complexul de industrializare a legumelor și fructelor (1971), Centrul de vinificație (1970), Complexul avicol (1973). De la o singură întreprindere de importanță națională în 1965, Vasluiul avea în 1975, 6 mari întreprinderi de natură să servească în bune condiții și în mod performant economia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
România era o țară tradițional agrară, înapoiată din punct de vedere economic, și spera să-și schimbe tipul de economie cât de curând posibil. După încheierea celui de-al doilea război mondial, România a pus la punct un plan de industrializare și modernizare a economiei, dezvoltând în mod special industria grea. Nu mai târziu de 1945, Gheorghiu-Dej spunea: „Refacerea și dezvoltarea industriei grele trebuie să fie temelia refacerii și reconstrucției țării noastre”, „aproape toate problemele economice pe care le vom înfrunta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țară cu o industrie puternică și o agricultură care se dezvoltă pe drumul socialismului”. Cu prilejul celei de-a cincisprezecea aniversări a eliberării României, Drăghici rezuma astfel lucrurile: „Factorul decisiv în acest sens este de a continua politica leninistă de industrializare socialistă, aceasta este politica conformă cu interesele imediate ale poporului, cerința obiectivă de dezvoltare socială, ca și necesitatea de a stabili fundația materială și tehnologică a noului sistem social. Poporul român a constatat asta prin proprie experiență, anume că industrializarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
industrializare socialistă, aceasta este politica conformă cu interesele imediate ale poporului, cerința obiectivă de dezvoltare socială, ca și necesitatea de a stabili fundația materială și tehnologică a noului sistem social. Poporul român a constatat asta prin proprie experiență, anume că industrializarea socialistă și de preferință dezvoltarea industriei grele este singurul drum pentru a asigura depășirea rapidă a înapoierii economice, ca și crearea unei baze solide pentru ridicarea permanentă a standardului de viață al oamenilor”. Cu toate acestea, de la sfârșitul anilor ’50
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dezvolta mai ales agricultura, oferindu-le membrilor avansați produse primare, atât industriale, cât și agricole. CAER dispunea de mijloacele de a impune membrilor săi concretizarea acestei politici. România a hotărât însă ferm să nu renunțe la strategia sa eficientă de industrializare, să nu se rezume la a deveni „coșul de pâine” al CAER și să nu tolereze intervenția sovietică în propria strategie economică de dezvoltare. Abia scuturat de ocupația sovietică, CC al PMR a convocat în noiembrie 1958 o plenară, hotărât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iunie 1957: deschiderea largă a porților partidului comunist și transformarea acestuia în partid de masă, „grave încălcări ale legalității populare”, abuzurile în activitatea de partid și metodele de conducere birocratice, greșelile în construcția economică și oscilarea de la „supraindustrializare” la „subestimarea industrializării”, crearea unei „atmosfere de suspiciune” în partid și împărțirea în grupuri fracționiste a conducerii, „concesii liberaliste” etc.. Se atrăgea atenția în mod deosebit asupra alunecării spre „naționalism” a fostei conduceri maghiare, „care, din dorința de a-și crea popularitate, a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Rakosi e doar o hotărâre de moment”, căci Gero e prea asociat cu linia lui Rakosi pentru a mulțumi forțele de opoziție din Ungaria, mai ales că, fiind în fruntea politicii economice din anii trecuți, s-a compromis prin industrializarea forțată. Fără a-și ascunde satisfacția față de demiterea lui Rakosi, presa iugoslavă o considera doar primul pas. „După schimbarea lui Rakosi domnește o atmosferă optimistă. A fost înlăturată o piedică serioasă, dar asta încă nu e tot”, scria, la 20
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
adnotat de Zhang Shu Guang și Chen Jian, `n Cold War International History Project Bulletin, issues 6-7, iarna 1995/1996, p. 149). Partea pozitivă se compunea din patru elemente: marxism-leninismul; Revoluția din Octombrie; URSS era principala forță a lagărului socialist; industrializarea (ibidem, p. 151). Ibidem, pp. 149-151. Vladislav Zubok, Constantine Pleshakov, Inside the Kremlin’s Cold War: from Stalin to Khrushchev, Harvard University Press, Cambridge, Massachussetts, 1996. Ibidem, p. 177. Ibidem, p. 184. L.N. Nejinski, I.A. Cel`șev, „O doctrinaln
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
niște cilindri vorbitori. Și cu toate astea, Lui este un interlocutor și un înlocuitor perfect al cerșetorului din marile orașe. Omul și câinele, punkistul cu cățelul în lesă care cere trecătorului un euro sunt modele vii pentru ființe de tablă. Industrializarea cerșitului și a nevoilor care țin de supraviețuirea individului necesită acum doar niște comportamente ordonate și simple. Robotul zice „Hei, ce bine arăți!“, „Ai cumva un euro?“ și dacă ai pus ce trebuie în pușculița situată în cap - îți urează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
au simțit solidari, după care au cerut putere politică și de decizie în lumea pe care tot ei o construiau. Democratizarea politică este un efect al democratizării economice. Capitalismul a impus democratizarea în plan politic, secularizarea în plan religios și industrializarea în plan economic 32. Capitalismul înseamnă difuziune de putere, bogăție și prosperitate. Prin capitalism, oamenii au acces în proporție de masă la o stare de vecinătate și parteneriat social pe care altădată nici măcar nu le-ar fi putut spera. Nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Revoluția Americană și Revoluția Franceză se deschide o nouă epocă a expansiunii sale fără precedent. Apar noi piețe și forme de organizare, iar revoluția tehnologică întregește un tablou al unei lumi în plină dezvoltare și ascensiune. Odată cu revoluția industrială și industrializarea, capitalismul a dobândit o putere transformatoare fără precedent. Azi, odată cu informatizarea activităților umane a căpătat o altă dimensiune de asemenea fără precedent. Este vorba despre secole diferite, trepte diferite, soluții diferite. Întreaga lume este acum scena de desfășurare a proceselor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
finalul secolului trecut atunci când i-a dedicat o lucrare devenită celebră, ,,Al treilea val". Noua mega-tendință și-a făcut apariția la începutul anilor '80 ai secolului trecut și s-a impus definitiv după anul 2000. Era de așteptat ca epoca industrializării și automobilului să sufere un recul. Este sfârșit de epocă veche și început de epocă nouă54. Revenind la Keynes, este bine să spunem că toată lumea este azi de acord că o criză economică trebuie oprită din a-și manifesta efectele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a permis eludarea constrângerilor obișnuite ale lumii preindustriale, apare abia în anii 1800. Nu prea există indicii că economia Europei Occidentale a avut înainte avantaje decisive, în privința fie a stocului de capital, fie a instituțiilor economice, care au făcut ca industrializarea să fie foarte probabilă aici și improbabilă în altă parte". Marea divergență. China, Europa și nașterea economiei mondiale moderne, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 21. 53 Încă din secolele anterioare putem vorbi despre cristalizarea unor spații geografice ale comerțului. Wallerstein
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]