4,141 matches
-
Interiorul poștei era sumbru și întunecat. În mod inexplicabil, singura fereastră era cea prin care vindeau timbre, iar aceasta era încă închisă bine. Agrafe de birou, formulare și documente zăceau împrăștiate pe o podea cenușie și murdară, iar câteva teancuri instabile de registre și scrisori, înnegrite de praf, erau puse deoparte, gata să dispară în întunericul decolorat de sus. Sampath rămase la intrare, cu ochii bine închiși, parcă pentru a le da timp să facă trecerea de la soare la umbră. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
acesta nu ar fi un cartier dintr-un mare oraș, ci o tabără de vânători de balene care s-au așezat la capătul lumii, pe malul uitat de Dumnezeu al Alaskăi, și-au ridicat niște clădiri șubrede și un gard instabil În pustietatea nemărginită, printre triburi de nomazi Însetați de sânge omenesc, și iată că s-au ridicat cu toții și au pornit pe Întinderile Întunecate de apă să caute balene care nu există. Iar Dumnezeu i-a uitat, după cum spunea ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Jung care expun categoriile ca pe apercepții analogice, credințe, dispoziții mentale inconștiente sau metafore În acțiune. Reflecțiile moderne mai nuanțate, așa cum apar la Heidegger, Dilthey, Jaspers sau Rorty consideră timpul, spațiul, multiplicitatea și totalitatea ca pe niște valori categoriale suspecte, instabile, aflate În relație cu viața simțurilor, cu autentica ființare de sine, manifestă, de cele mai multe ori, În situații limită. Doctrina categoriilor se plasează astfel În sfera de analiză a patologiei categoriale, acolo unde apar fenomene de abatere și alterare, care semnalează
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
V.A. Urechia 660. „De carte trebuie să te apropii ca de o iubită. Nu trebuie s-i citești decât atunci când ți-e dor de ea. Cititul în momente nepotrivite este infructuos. De aceea, dacă prin natura sa cititorul este instabil, trebuie să citească mai multe cărți deodată. Pe fiecare la timpul său. Să fie poligam. Nimic nu te reconfortează mai mult, după o muncă intelectuală intensă, decât o altă muncă intelectuală intensă.” Konstantinos Tsatsos 661. „Așa numiții oameni culți ai
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
spus ea. Trebuie să ajungi pe vârf. Să vezi cerul. Jina cântărea mai puțin de patruzeci și cinci de kilograme și-a pășit cât de ușor a putut. S-a descurcat bine. A izbutit să facă zece pași pe morena instabilă înainte ca solul sfârâmicios să se disloce sub ea. Dar a avut noroc; fiindcă n-a declanșat o avalanșă în toată regula. N-a tras după ea, în căderea de zece metri, decât o cantitate mică de pietriș și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
stânca ascuțită, elanul a mugit. Femeia a tresărit, iar durerea i-a explodat în lungul piciorului. Taci din gură, Presley, a spus ea. Când a ridicat ochii, elanul era tot acolo, legănându-și capul, neliniștit. Finalmente, a pășit pe morena instabilă. Un elan matur poate ușor să ajungă să cântărească patru sute cincizeci de kilograme. Jina a așteptat să-l vadă prăbușindu-se, pentru ca trupurile lor s-ajungă un morman de carne, hrană pentru vulturi. Dar pasul elanului era cel mai ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
manoperele copilărești ale lui Maxențiu, nu lua o atitudine precisă. Pe Trubadur și-1 regăsise și primise postul de șambelan al grajdurilor princiare, dar era nesigur, cu toane, nu era complicele cu care să faci front inamicului comun. Capricios și instabil, vrea și nu vrea, părea că-și ia rolul în serios, apoi deodată vorbea iar de plecare. în amor aveau aceleași raporturi. Un fel de tachinerie ambițioasă. Trecerea lui Lică de la un mediu la altul se făcea cu oarecare zbateri
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
că ar face-o cu intenție, zona de „normalitate“ a discursului eminescologic, chiar dacă această zonă pare constituită mai mult din retrageri și palinodii. Discutarea valorizărilor negative ale lui Eminescu din epocă are rolul de a reînvia un climat canonic încă instabil, așa cum era pe când, de exemplu, Maiorescu scria Direcția nouă și Hasdeu îl persifla cu succes în gazetele umoristice. De ce ar fi importantă o astfel de întoarcere în timp? Pentru că, astăzi, nu mai știm cum e să gândești altfel decât în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
încât aproape nu o mai recunoaștem, în vreme ce iubirea pentru un singur lucru sau pentru o singură persoană dispune de atâta putere încât devine tot mai posesivă și mai fierbinte, ajungând să se mistuie de una singură, adică descoperindu-se la fel de instabilă ca și opusul ei absolut, ura. Ar trebui să fim dumnezei pentru a unifica, într-o singură trăire, cele două forme. Numai că, după cum ne indică logica elementară, nu poate exista decât un singur principiu creator, un unic dumnezeu. Noi
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
să-l Încuie pe dinafară. Dădu drumul pantofilor În crematoriul pentru gunoaie. Nu voia să o audă pe Shula susținând că nu Îi stricase În cuptorul electric. Își trăiseră traiul. O dată mergea și televizorul din hol. Siluete cenușii și albicioase, instabile pe verticală, fâsâiau și tremurau. Sammler se văzu pe ecran palid ca un mort. Imaginea cutremurată a unui om Îmbătrânit. Holul semăna cu unele subsoluri mochetate din teatrele dezafectate - spații de evitat. Nici nu trecuseră două zile de când hoțul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
-i găsească și să-i finanțeze pe acei teroriști ca să omoare un președinte care nu mai era favorabil Americii, ferească Dumnezeu de-un asemenea cinism. La ce bun să dorească Statele Unite ale Americii destabilizarea țării ăsteia? și așa era destul de instabilă. Poți să-i zici căutare de favoruri, ori negocieri, ori ce poftești, scopul final era să-i fie de folos Indoneziei Într-un fel sau altul. Din era unul dintre șefii de care auziseră, iar el, Bill, avusese grijă să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
încă în depozite uriașe, amintirea vie a tuturor senzațiilor petrecute, care se puteau uneori reîntoarce cu impresia precisă de adineaori? Mini, privind cu melancolie averea imobiliară, care defila de-a lungul bulevardului pe două rânduri, subt ochii ei de locatară instabilă, se consola la ideea palatului aceluia pe care îl purta în ea. Cum gândurile au densitate, i se păru că e mai greoaie acum din pricina acelui conținut, scoborând în fața locuinței, în adevăr impunătoare, a Drăgăneștilor. Lăsă pe Nory să treacă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se despărți de Mini cu ceva pretexte peltice. Ieșiră pe ușă amândoi deodată, ceea ce-i făcut să se lovească. Eliza râse, un râs boțit ca și taiorul. Probabil nu-și mai făceau multe politețe și azi echilibrul lor era oarecum instabil. Erau obosiți de un drum parcurs prin glodurile simțirilor ascunse și, șovăielnici, aveau nevoie să-și lase simțirile în voie. Mini așteptă puțin ca să-i lase să se depărteze, apoi ieși. Pica acum din promoroacă un abur ud. In dreptul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
degrabă, am învățat că nu de apă trebuie să-mi fie frică. Apa era udă și cam rece, exact cum te-ai fi putut aștepta. Lucrul de care ar fi trebuit, într-adevăr, să mă tem era compromiterea echilibrului, a instabilei construcții de încredere care se crea între mine și David, lemnul și metalul bărcii, apa rîului și privirea Doctorului de pe țărm. Era o încredere în care încă nu puteam să cred cu adevărat, dar al cărei colaps intuiam deja că
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
pînă acum. Întregul mecanism trebuia demontat. Dar, evident, el nu vedea lucrurile în felul acesta. Ne-a cerut să facem exerciții care nu rezolvau acele dificultăți și hopuri, ci le amplificau. În momentul în care echilibrul nostru era cel mai instabil, așa cum ne mișcam înainte, cînd eram pe punctul de a accelera trăgînd din nou apa cu fermitate, ne cerea să încetinim sau chiar să interpunem o pauză, pe parcursul căreia vîslele trebuiau să plutească la unghiul corect față de barcă deasupra apei
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
cât să se poată strecura înăuntru când intra în perioada de hibernare sau atunci când își va fi simțit sfârșitul aproape. Capitolul VII CÎND AJUNSE îNAPOI LA SCORBURA în care își ascunsese lucrurile, bătrânul se simți într-un spațiu vidat și instabil, ca și cum s-ar fi aflat la granița fragilă dintre două vise. Avea deasupra cuibul de acvilă al sihastrului și dedesubt ruinele triste și fumegânde încă ale iarmarocului. Așa cum la urcare se scuturase (din întâmplare sau din instinct?) la această vamă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
direct de la fața locului... no comment! Statuia Libertății arăta așa cum o știa Popa din filme. N-o lovise nici un avion, cum se temuse el în prima clipă. Atâta că în mâna victorioasă ridicată în sus se odihneau într-un echilibru instabil... halterele lui Mișu! * Nunta avea să dureze trei zile și trei nopți. Nașii erau domnul și doamna Popa. Așa se gândise Mișu, că astfel va lăsa în urmă tot capitolul burlăciei lui zbuciumate și va adormi eventualele bănuieli ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sens este aruncat în grabă și cât mai departe. Iar în primă instanță destule ne apar fără sens, imagini narative, conduite gratuite sau exotice, paradoxuri religioase și morale, idei speculative, utopii și gesturi simbolice, expresii ludice. 2. O frontieră mereu instabilă Multe dintre cele care ne sunt proprii - gesturi, cuvinte sau idei - pot să apară străine sensului. Însă nu faptul acesta este îngrijorător, ci altceva, că unele gesturi, propoziții sau idei ar fi în ele însele străine sensului. Ceva ar fi
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nimic 104 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE în legătură cu nimicul“. Între timp însă, știința face loc unor entități și fenomene care nu mai au nimic din imaginea clasică a obiectului. Invocă frecvent entități indeterminate spațial și temporal, libere în privința cauzalității, absolut instabile și totuși reale. Nu e vorba despre nimicul ca atare, dar intervine tot mai mult o discretă familiaritate cu aparițiile nimicului și ale nonsensului. Omul de știință, în destule situații, nu le mai înlătură acum fără judecată, ca simple grozăvii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
până și dorința de a exprima ceva absurd nu este niciodată pură. Coșeriu se întâlnește în această privință, parțial, cu Jurgis Baltrušaitis, cunoscutul interpret al unor imagini și forme APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 139 plastice. Preocupat de viața lor concretă, instabilă, Baltrušaitis caută tocmai varianta ce ar fi fost neutralizată prin multiple interpretări și treceri de la un nivel semantic la altul. Efortul de reinterpretare acoperă cu nenumărate măști varianta inițială. Iar interpretările ulterioare („ipoteze uneori dintre cele mai absurde“) le datorăm
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
spun că, alături de timp, spațiu, lumină, forța gravițională, este una dintre dimensiunile existenței Universului și mai ales a ființelor evoluate, inteligente cum este omul. Animație. Nu este timp dar eu cred că radioactivitatea din Univers rămăne o dimensiune, o forță instabilă, imprevizibilă, dar care influențează și existența ființelor vii deci și a omului. Undele gravitaționale radiază cu viteza luminii; ele și găndul sunt singurele care concurează în viteză cu lumina. Am putea spune că întregul Univers, indiferent căte sunt, se poate
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Haddock, lupul de mare fără de care nici o călătorie adevărată nu poate fi pornită, împarte cu detectivii înclinația înnăscută pentru dezastre și nenorociri. În cazul său, Tintin este catalizatorul ce îl scoate din infernul beției, spre a-l propulsa în purgatoriul, instabil, al stării de trezie. Haddock are verva verbală inconfundabilă a unui geniu lingvistic. Invectivele sale au o savoare ce face din Hergé un artist ce forțează limitele limbajului. Atitudinile lui Haddock sunt, întotdeauna, excesive, iar umorile sale, atunci când sunt accentuate
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și arătător, spune: Villa Diodati e aia în care lordul Byron a violat-o pe Mary Shelley. Și doamna Clark spune: — Ba nu-i aia. Condamnați cu toții să avem dreptate. Despre orice lucru asupra căruia ne pronunțăm. În lumea asta instabilă, fluidă, în care toți au dreptate și orice idee e corectă în momentul în care treci la fapte, ar spune domnul Whittier, singurul lucru sigur e ceea ce promiți. Trei luni, ați promis, spune domnul Whittier prin aburul cafelei. Atunci s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o asemenea transformare. La urma urmei, și ele fac parte integrantă din structura Isher; ele au furnizat verificările și sistemele de echilibru și în felul acesta au ajutat la crearea celui mai stabil sistem de guvernare conceput vreodată pentru omul instabil. Deocamdată preferăm ca nici ele să nu descopere secretul pe care-l deținem. Și încă un lucru: Kershaw și cu mine am discutat efectul posibil al anilor-lumină ai distanței asupra relației sensoriale dintre mine și tine. El crede că viteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
am văzut că se poate și, fără să ne mirăm sau să repetăm, am lăsat să se poată. 10. Totul se desfășura după legile unei ciudate nepăsări-active; datorită ei, cele mai neînsemnate gesturi căpătau greutate pe când limitele voinței-conștiente deveneau din ce în ce mai instabile : orice se întâmpla părea, în același timp, constant și reversibil, cert și înșelător, dar mai bine să vorbim despre altceva... În acele zile, Zenobia se adapta noilor condiții ale existenței noastre; era o adaptare fluidă în care viața obișnuită nu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]