23,621 matches
-
Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Dumbravă, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră și pe cei pe care îi cunoașteți și sunt împlicați în fenomenul exilului să răspundă la întrebările de mai jos.Lucian DUMBRAVĂ: Mă simt onorat să particip la construcția
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?... VIII. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUȘCAȘ (ROMA, ITALIA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Simona Pușcaș, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră să răspundeți la întrebările de mai jos. Simona PUȘCAȘ: Mulțumesc d-le Băciuț. Sunt onorată să particip la această anchetă/interviu și să vă răspund la întrebări. Sper să
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
succes! Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de ... Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Simona Pușcaș, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră să răspundeți la întrebările de mai jos.Simona PUȘCAȘ: Mulțumesc d-le Băciuț. Sunt onorată să particip la această anchetă/interviu și să vă răspund la întrebări. Sper să
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de ... IX. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Iulian Popa, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră să răspundeți la întrebările de mai jos. Iulian POPA: Vă mulțumesc. Cred că este o idee foarte bună de a aduna într-o carte o parte dintre motivele, trăirile
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
mulți alții. Acești români au trăit și murit cu România în suflet. Mă bucură inițiativa dumneavostra de a scrie această carte care să arate lumii adevărata față a emigrației. Vă doresc succes. Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Iulian Popa, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră să răspundeți la întrebările de mai jos.Iulian POPA: Vă mulțumesc. Cred că este o idee foarte bună de a aduna într-o carte o parte dintre motivele, trăirile
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
carte care să arate lumii adevărata față a emigrației. Vă doresc succes.... X. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Roca, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră și pe cei pe care îi cunoașteți și sunt împlicați în fenomenul exilului să răspundă la întrebările de mai jos. George ROCA: Vă mulțumesc pentru încredere. Sper să vă
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
pe care o faceți... Pentru a putea fi contactat de cei interesați îmi permit să fac vizibilă adresa dumneavoastră de e-mail: nicolaebaciut@yahoo.com Sper să „construim” împreună o carte interesantă. Succes tuturor! Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Roca, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră și pe cei pe care îi cunoașteți și sunt împlicați în fenomenul exilului să răspundă la întrebările de mai jos.George ROCA: Vă mulțumesc pentru încredere. Sper să vă
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) Autor: Nicolae Băciuț Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Nicolae BĂCIUȚ: Distinsă doamnă Elena Buică, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos. Elena BUICĂ: Stimate domnule Nicolae Băciuț, Încep cu un cuvânt de apreciere pe care vi-l adresez, pentru că, dincolo de truda pentru cultura neamului nostru
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) Autor: Nicolae Băciuț Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Milena Munteanu, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos. Milena MUNTEANU: Stimate domnule Băciuț, în primul rând aș vrea să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la ancheta pe care ați inițiat
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
observ și că am lăsat în suspensie povestea fantezistă care se îmbină în roman cu partea realistă. N-ar trebui să-i dezvălui finalul, știind că eu însumi nu-mi doresc, atunci când mi se oferă rezumatul unei cărți pe care intenționez să o citesc, să aflu și deznodământul. Am s-o fac totuși, dar foarte sumar. Valentin Raru primește, în sfârșit, și cele mai întârziate două elemente ale miraculosului dispozitiv, dar asamblarea nu-și mai are rostul. De ce? Fiindcă invenția, de
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
doamne de vârste diferite, înalte și cochete și apoi un bărbat apropiat de 40 de ani, fercheș în costumul său de vară apropiat de culoarea untului. Ambii bărbați purtau câte un buchet mare și elegant de flori proaspete. Anca a intenționat să se ridice. A renunțat și a optat pentru o poziție degajată, hotărâtă să-și ascundă iritarea. "De ce să-mi fac probleme?... Cel mai vârstnic este așa numitul șef, presupun. Dar celălalt? Nu a știut că sunt și alți invitați
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
mită, nenorocitule! a izbucnit comisarul-șef, făcând eforturi disperate să nu ridice tonul, să nu țipe. - Nu-i adevărat, șefu, a îngăimat Fănel după câteva secunde de muțenie care-i albiseră fața și-i făcuseră mâinile să tremure ușor, deși intenționase să se declare chiar jignit de o așa acuză. - Cum nu e adevărat? Ești cercetat pentru luare de mită. Mai îndrăznești să negi? - Nu am luat banii nimănui, sefu’... Nu am pus eu mâna pe banii... - Nu, nu ai pus
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
Viața medicală sau Clipa cea repede. Recent, a mai apărut o publicație a medicilor, intitulată Fântâna din Co, care găzduiește preponderent scrierile acestor tineri talentați, care posedă o deosebită cultură umanistică. - Ce sfat ați dori să le dați celor care intenționează să scrie? - Cred că scriitorul trebuie să fie dominat de iubirea față de oameni, trebuie să fie într-un contact permanent cu viața, cu durerile și bucuriile ei, cu înfrângerile și victoriile, cu succesele, să-ți dea sentimentul de viu și
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
demersurilor noastre literare. Vom avea în vedere colaborarea, la editarea și finalizarea antologiilor, cu profesori universitari de înaltă ținută morală și academică, cercetători și filologi de renume, care să aprecieze cu imparțialitate și profesionalism textele selectate, propuse spre antologare. Nu intenționăm să lezăm pe nimeni și nici să afectăm respectul de sine al cuiva, ci doar să aducem la lumină, ca de fiecare dată, valori ale literaturii și culturii române contemporane! Vă așteptăm cu drag! Redacția Armonii Culturale Adjud, în preajma Unirii
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE CONTEMPORANĂ) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ SCURTĂ CONTEMPORANĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354482_a_355811]
-
ACASĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1180 din 25 martie 2014 Toate Articolele Autorului Bine ați venit dragi prieteni! Vă deranjez pentru a vă informa că a apărut numărul 23 al Revistei de Cultură Universală Regatul Cuvântului. Nu intenționez să vă plictisesc cu prea multe amănuntepentru că respect timpul dumneavoastră prețios, dar se impun câteva precizări, după cum urmează: - paginile revistei sunt încărcate cu materiale de calitate; nu veți regreta lecturându-le! - în afara autorilor preferați, care au devenit prieteni ai
LITERATURA LA VOI ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353777_a_355106]
-
și își ștergea cu prosopul stropii sărați, Gloria s-a repezit până la automatul de vis-à-vis să cumpere răcoritoare. Resimțea și ea efectul neplăcut al arșiței de afară la fel ca și Dalia. Nu a vrut să intre în mare pentru că intenționa mai întâi să-și protejeze corpul cu o cremă antisolară. Dalia nu rezistase tentației de a încerca mai întâi temperatura apei. Erau obosite de pe drum. Făcuseră mai bine de șase ore de la Focșani. Mult peste normal. Nu intenționau să stea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
mare pentru că intenționa mai întâi să-și protejeze corpul cu o cremă antisolară. Dalia nu rezistase tentației de a încerca mai întâi temperatura apei. Erau obosite de pe drum. Făcuseră mai bine de șase ore de la Focșani. Mult peste normal. Nu intenționau să stea prea mult din prima zi pe plajă, de aceea preferau protecția umbrei oferită de ciupercuță. La recepție au aflat că patronul este plecat din unitate, dar că se va întoarce după amiază și că dorește să le întâlnească
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
nișă și alunecă încet pe zidul abrupt până la următorul acoperiș, iar de acolo printr-o spărtură a peretelui ajunse la niște scări și coborî în curte. Era în culmea fericirii că totul decursese conform planului. Devastă dormitoarele vampiricelor pe care intenționa să le violeze, dar se scârbi de cadavrele lor și se lăsă păgubaș. Dădu foc lenjeriilor și perdelelor, apoi vru să pătrundă la conte, dar se sperie la gândul că acesta cu puterile sale se putea afla în stare de
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
în "Cuvântul Liber", 2003; Liviu Precup în "Cuvântul Liber", 2003. Începând cu anul 2010, Marius Nanu devine colaborator al cotidianului "Cuvântul liber", în care a publicat peste 40 de articole cu tematică istorică, geografică, filosofică și religioasă, pe care autorul intenționează să le publice într-un volum cu probabilitate de apariție în anul 2015. Referință Bibliografică: Marius Nanu / Marius Nanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1384, Anul IV, 15 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Nanu : Toate Drepturile
MARIUS NANU de MARIUS NANU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353063_a_354392]
-
că nu mă crede. Mi-am cerut scuze ca am creat neintenționat acestă spaimă, motivând intențiile mele artistice și concursul la care trebuia să particip. I-am vorbit de Hemingway, de romanul lui, de premiul Nobel, de omagiul pe care intenționam să i-l aduc prin opera mea de artă. Apoi i-am povestit despre cazuri în care, datorită unor furtuni puternice pe mare, peștii au fost ridicați la ceruri, în nori, apoi norii duși de vânt și-au slobozit captura
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
să înțelegem de aici? Că Dacia era foarte puternică în acea perioadă, atât sub aspect economic, cât și militar. Numai fiind astfel putea să-și permită să se opună expansiunii romane. De ce a trebuit să se opună? Pentru că Imperiul Roman intenționa să treacă la nord de Dunăre, adică pe teritoriul statului Dac. Burebista a moștenit o puternică uniune tribală, pe care a transformat-o în stat prin supunerea treptată a tuturor triburilor și uniunilor de triburi geto-dace către autoritatea centrală. În
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
emotiv. Și nu, așa cum m-am speriat la început, pentru că traducerea ar fi fost jalnică. Ci, în aparență, dimpotrivă. Mai târziu, poemul (Octavian Goga, Cântec IV - De va veni la tine vântul) a fost citit de către cei pentru care am intenționat să-l traduc, copiii mei, reacția a fost mai puțin emoțională. „Este frumos“, trasformându-se în este „foarte frumos, tată“, atunci când privirea mea a devenit deodată severă... Toată povestea a început de fapt foarte modest. Intenționam să traduc câteva poeme pentru
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
de către cei pentru care am intenționat să-l traduc, copiii mei, reacția a fost mai puțin emoțională. „Este frumos“, trasformându-se în este „foarte frumos, tată“, atunci când privirea mea a devenit deodată severă... Toată povestea a început de fapt foarte modest. Intenționam să traduc câteva poeme pentru copiii mei, nepoții și nepoatele mele și alți câțiva prieteni mai tineri. Fie născuți în afara României sau cel puțin crescuți și educați în străinătate, ei nu puteau aprecia poezia românească sau literatura română. Numitorul comun
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
care locuiesc în case construite din sticlă... Toate acestea însă m-au pornit pe calea (inițial modestă) de a traduce „câteva“ poeme. Nu sunt sigur ce însemna „câteva“ în mintea mea la acea dată. Probabil patru, cinci... Cel puțin așa intenționam doi ani mai târziu, pe când terminam prima ciornă a poeziei în vers liber „Zâmbesc” de Mircea Cărtărescu, și începeam lupta cu rigida, dar minunata formă a „Sonetului clipe”, al lui Adrian Munteanu, un sonet așezat în cămașa de forță petrarchiană
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
țară cât și în afara granițelor. Cu toate că a colindat meleagurile patriei în lung și-n lat, de la munte la mare și invers, dar și ținuturi din străinătate, nu și-a uitat glia strămoșească. Astfel, în „Trepiedul de aur”, scriitorul Puiu Răducan intenționează să treacă în nemurire locurile natale, plaiurile copilăriei sale, să pecetluiască cu litere de suflet ținutul Țepeștilor vâlcene în filele eternității. Și într-adevăr reușește s-o facă într-un stil original. Autorul recunoaște cu sinceritatea unei spovedanii în fața duhovnicului
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]