6,119 matches
-
contactul direct prin intermediul privirii și răspunsul afirmativ prin mișcarea specifică a capului, comunica, în mod tipic, înțelegerea (acordul) sau ceea ce interlocutorul înțelege că s-a comunicat. Chiar gradul de apropiere fizică, în timpul unei conversații, este un semnal care poate atenționă interlocutorul dacă să continue sau nu comunicarea. Regulile pentru contactul direct sau distanță în timpul conversației variază considerabil, la nivel de cultură specifică unei țări sau alteia. Adaptorii Adaptorii sunt acțiuni kinezice care satisfac necesități de ordin psihologic sau fiziologic. Scărpinarea unei
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
comunicare" nu se limitează la simplă transmitere a informațiilor, ci implică întotdeauna o relație. În consecință, comunicarea cuprinde nu numai conținutul, (ceea ce spunem) ci și relația, care impune manieră personală de a transmite acel conținut, dar și modul personal al interlocutorului de a interpreta, de a acorda semnificații conținutului respectiv. Frazele pe care le formulam conțin cuvinte, dar acestea sunt însoțite, susținute și de componentă nonverbală (postura, mimica, intonație etc.) care indică modul în care trebuie înțeles sau interpretat mesajul în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
etc. Durată contactului vizual este reglata de reguli bine definite, specifice unor zone culturale largi. Lipsa contactului vizual îi creează omului sentimentul lipsei de interactiune, al comunicării insuficiente. Orientarea și focalizarea privirii dau informații despre gradul de apropiere resimțit de interlocutor; acesta poate aborda privirea oficială, rezervată și respectuoasa, de anturaj, între priete-ni, colegi, persoane apropiate, sau intimă, erotică. Privirea asigura legătură de care avem nevoie, atunci când inter-rela-ționăm cu semenii, ea este cea care ne "arată" dacă este sau nu bine
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
următoarele concluzii: 1. "Căutarea informației: indivizii caută un răspuns al acțiunilor lor în ochii celorlalți, care este absolut necesar pentru adaptarea în continuare a discursului. 2. Semnalarea deschiderii canalului de comunicare: daca în cadrul unei conversații între două persoane unul dintre interlocutori întoarce privirea către un al treilea, aceasta înseamnă închiderea canalului de comunicare cu prima per-soană. Contactul la nivelul privirii include obligația de a interacționa. Dacă un vânzător, spre exemplu, se lasă privit, el își manifestă disponibilitatea de a fi la
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
tendința unor persoane de a se ascun-de de privirea celorlalți și, în sens contrar, tendința altora de a se face remarcate. 4. Stabilirea, confirmarea, relațiilor sociale: privirea poate fi un indicator al tipului de relatie socială care se stabilește între interlocutori (atracție, supunere, dominare etc.)"88 2.4. Olfactica (semnalele olfactive) Olfactica se referă la efectul comunicativ nonverbal transmis de mirosuri. Olfactica sau simțul omului asupra mirosului îndeplinește o functie biologică de mare însemnătate; olfactica este, probabil, cel mai puțin înțeleasă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Charles Braithwaite argumentează că, printre nativii grupurilor americane, japoneze, japonez-americane din Hawaii și oamenii din mediul rural al Appalachiei, utilizarea tăcerii că act comunicativ este asociată cu comunicarea situațiilor în care există o distribuție cunoscută și inegala de putere printre interlocutori. Cu alte cuvinte, cănd interlocutorii își recunosc diferența de statut, ei utilizează în mod conștient tăcerea 95. 2.6. Haptica Haptica, sau comunicarea tactila se referă la folosirea atingerii. Mark Knapp este de părere că atingerea ar putea fi cea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nativii grupurilor americane, japoneze, japonez-americane din Hawaii și oamenii din mediul rural al Appalachiei, utilizarea tăcerii că act comunicativ este asociată cu comunicarea situațiilor în care există o distribuție cunoscută și inegala de putere printre interlocutori. Cu alte cuvinte, cănd interlocutorii își recunosc diferența de statut, ei utilizează în mod conștient tăcerea 95. 2.6. Haptica Haptica, sau comunicarea tactila se referă la folosirea atingerii. Mark Knapp este de părere că atingerea ar putea fi cea mai primitivă formă de comunicare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Sri Lanka. Este neîndoielnic faptul că, un rol decisiv asupra modului în care sunt menținute distanțele în timpul comunicării îl are cultură. Desigur că mai există și alte variabile decât cele culturale, care pot afecta distanțele proxemice, așa cum sunt vârstă și sexul interlocutorilor, natura relației acestora, mediul și etnia. Câteva studii au arătat că în cele mai multe culturi nevoia de spațiu personal crește odată cu vârsta. În plus, utilizarea spațiului influențată de sex pare să difere semnificativ în funcție de cultură căreia îi aparțin participanții la procesul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
care se angajează în anumite gesturi)113. Unele din mesajele nonverbale pe care le transmitem pot fi controlate conștient, altele nu (frământarea/agitația, tensiunea musculară generalizată, ritmul cardiac, înroșirea etc.) chiar dacă noi nu intenționăm. Postura, cât de des ne privim interlocutorul sunt atat de automate, încât se înscriu în afara sirului activităților făcute conștient. Majoritatea mișcărilor, totuși, servesc mai mult ca indicatori pe baza cărora noi emitem judecați, acordăm semnificații. În comunicarea cotidiană, datorită modului în care funcționează aparatul perceptiv, atenția noastră
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
printr-un "tic" gen bâțâiala din picior, jocul cu șuvița de păr și altele asemănătoare; toate acestea denotă neliniște, preocupare în legătură cu subiectul pe care urmează a-l discuta. Neavând încă dezvoltată încrederea de sine, le este greu să-și privească interlocutorul în ochi; adolescenții lupta adesea să stabilească un contact al privirii, în special cu adulții S-au constatat diferențe în privința unora dintre comportamentele nonverbale, în funcție de sex: zâmbetul și modul de a privi 140. Hall și Halberstadt (1986) au ajuns la
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
comportamentul privirii, s-a arătat că există tendința că cei care fixează cu privirea să fie judecați că persoane cu un status ridicat și dominant, comparativ cu cei care privesc intervale reduse de timp, evitând pe cât posibil a-și privi interlocutorul 175. La rândul lor, Graham și Argyle au confirmat că judecățile legate de puterea de influență se referă, prioritar, la comportamentul privirii;176 potrivit unui alt studiu 177, cei cărora li s-a acordat o atenție redusă au fost judecați
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în care ar fi folosit un cuvânt pentru a se referi la o emoție. Pentru o mai bună înțelegere a precauției legate de emblemă despre o emoție, ne luăm îngăduința de a oferi un exemplu legat de ideile sus-prezentate. Dacă interlocutorul nostru, relatându-ne o situatie, ajunge într-un punct în care trebuie să menționeze emoția trăită de persoana despre care vorbește, iar acea emoție este să spunem bucuria, interlocutorul va exprima verbal acest lucru, "punându-și pe chip" expresia bucuriei
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
îngăduința de a oferi un exemplu legat de ideile sus-prezentate. Dacă interlocutorul nostru, relatându-ne o situatie, ajunge într-un punct în care trebuie să menționeze emoția trăită de persoana despre care vorbește, iar acea emoție este să spunem bucuria, interlocutorul va exprima verbal acest lucru, "punându-și pe chip" expresia bucuriei. Desigur, el face acest lucru din dorința de a nuanță povestirea, de a-i conferi un plus de credibilitate; aceasta nu înseamnă că trăiește el în acel moment bucuria
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a capului, așa-zisele zâmbete (oricum în număr foarte redus) aveau doar rolul de a accentua privirea sfidătoare adresată părinților, contactul vizual redus, tendința de a privi în jur, de a privi camerele de filmat, de a privi orice, numai interlocutorii nu. Un aspect pe care dorim să-l consemnam, întrucat ni s-a părut relevant este că în cele trei familii, în care "problemele nu pot fi rezolvate"cu cât părinții erau mai stăruitori în a capta atenția și interesul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
îl lasă pe Silviu Brucan să primească jurnaliștii de la BBC în noiembrie 1987, pentru a se exprima despre manifestațiile de la Brașov, și nu blochează ciudatul său periplu din 1988 de la București la Washington, Londra, Moscova și Viena. Curios, mulți dintre interlocutorii mei români își amintesc a fi avut un securist ca vecin de palier. Un fel de funcționar de control a cărui prezență devenise familiară. Dacă nu se întâmplă nimic este pentru că Ceaușescu i-ar fi anihilat pe intelectuali și redus
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Lyon sau Paris ce știe despre România: puțini vor fi cei sau cele care își vor aminti numele lui Brâncuși, sau chiar al tânărului regizor Cristian Mungiu, laureat la Cannes în 2007. Fie vi se va răspunde, cinstit "nimic", fie interlocutorul își va aminti vag numele lui Ceaușescu. Sau, mai rău, vă va vorbi despre copiii abandonați și despre cerșetorii din metroul parizian. Cu toate astea, România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2007, alăturându-se astfel
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acestui proiect 25 susțin acest punct de vedere. De asemenea, în discursul său în Bundestag din 25 septembrie 2001, Putin afirmă că Germania era pentru Rusia un simbol al Europei, principalul partener economic, unul din cei mai mari investitori și interlocutorul major în dialogul asupra politicii internaționale.26 În plus, în privința conflictului din Cecenia, reacția inițială a Germaniei a fost aceea de a califica problemă drept o "chestiune internă" rusă și că Berlinul speră în găsirea unei "soluții politice". Totuși, cel
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
UE promovând în același timp în interiorul sau deschiderea și integrarea piețelor energetice europene.12 Pentru a se asigura înaintarea pe această cale, Vice-prim ministrul Victor Kristenko și Directorul general al DG Energie și Transport, François Lamoureux, au fost desemnați că interlocutorii principali în acest domeniu. Summit-ul din octombrie 2001 de la Bruxelles a subliniat ariile în care dialogul energetic poate înregistra progrese pe termen mediu și scurt: bază legală a producerii și transportului de energie în Rusia, asigurarea securității legale a
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
și porunci. Mai ales dacă-i pierit cată să-l găsesc; căci, viu, se poate întoarce și singur”. Fraza indică un reper semnificativ în calculele imaginare și mereu riscante ale Vitoriei. Ea începe să fie indiferentă la sfaturile binevoitoare ale interlocutorilor și să asculte tot mai intens de vocile interioare, să-l cheme în gînd pe Nechifor-Gheorghiță, improvizînd „împreună” cîte un crîmpei de dialog. Asta se întîmpla în momentele de singurătate, de criză lăuntrică și de insomnie: „- Gheorghiță, șopti ea asupra
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și de patimă, să sară ca o corboaică în apărarea bărbatului, la unele cuvinte spuse în doi peri, de unul și de altul, în legătură cu călătoriile prea libere ale prea vestitului proprietar de oi. Iată un fragment de dialog unde un interlocutor încearcă o explicație mai ușuratică în ce-l privește pe Nechifor Lipan cel dispărut: „-Poate-i la iernat cu oile. -De ce nu mi-a trimis răvaș? De ce nu mi-a venit nici un fel de știre? strigă cu năduf munteanca. -Eu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a hrănit el cu mîna lui un cîne pe care-l avea. Mi-a plăcut și asta”. Trecerea numelui în renume are la bază un proces complex de sociopsihologie folclorică, trimițînd direct în domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
acum cicatrici, printre care și o placă de argint la cap. Mariusia avea totuși ceva suflet pentru cei pe care-i plăcea. Aceasta nu însemna că atunci când acei prizonieri cădeau în dizgrație nu-i putea împușca. Din cele povestite de interlocutorul meu reieșea că șefa lagărului era frumoasă, brunetă, cu ochii albaștri și aprigi, înaltă, cu o pulpă lipsă, lăsată la Stalingrad, un sân cu cicatrice și altele. Tânărul cizmar, mai tânăr decât ea cu doi ani, nu a încercat niciodată
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai concludent răspuns: poate. A doua categorie de dezbatere este cea fals adevărată. În cadrul acesteia, prezentatorul este în centrul atenției, cel care impune subiectul și problematica. Este cel care împarte timpul de discurs și cel care îl poate face pe interlocutor să aibă încredere sau nu în discursul său, prin gesturile aprobatoare sau lipsite de răbdare și interes pe care le face, cănd respectivul invitat vorbește. Este evident că vorbitorii unui platou nu sunt toți egali, pentru că există profesioniști ai discursului
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
pur și simplu, dispari, iar dacă cineva din ai tăi vrea să afle în ce fel și de ce, dispare și el. Mihai simți ceva rece în lungul șirei spinării, dar ca să pareze, zâmbi vesel și cu glas tare își contrazise interlocutorul: — Ei, n-o fi chiar așa! Pentru dumneata, că ești din neam mare, dar de cei ca mine cui îi pasă, oftă pe gânduri Hartofilax. La sfârșitul întrevederii din cancelaria patriarhiei, discuția fiind condusă discret de stolnicul Cantacuzino, patriarhul ațipind
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Munte Athos George Căbaș Descriere: Sfântul Munte Athos este un dar al lui Dumnezeu pentru întreaga Ortodoxie și nu în ultimă instanță pentru întreaga omenire. Autorul, care a fost în mai multe rânduri pelerin prin acest rai pământesc, are ca interlocutori în aceste convorbiri duhovnicești stareți, arhimandriți, ieromonahi și monahi. Dezvăluie experiențe duhovnicești despre viața Ortodoxiei de azi. Aceste mărturii apar într-o lume care prin purtarea ei grăbește înfrângerea răului și triumful veșnic al Adevărului. (în curs de editare) 12
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]