6,649 matches
-
ipoteză, între teorie și practică. • De alegere a soluției corecte dintr-o succesiune dată, de completare a unor date necunoscute sau aplicare în condiții noi. • De variere a rezolvării contradicției prin asociații de idei, analize critice, stabilire de relații diversificate, intuiții, încercări succesive perfecționate, inducții, studiu independent complex, schițări, reprezentări grafice. • De antrenare a educatului în formularea însăși a situației problematice, pe baza materialului-suport dat anterior sau neproblematizat. • De găsire de către educat a materialului necesar, după enunțarea problemei și verificarea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de tip clasic, strict normativă, educatorul va recurge la conceperea unei planificări (pe termen mediu sau lung) și a unor planuri (pe termen scurt, pe unități tematice și pe lecții), dar în care experiența empirică sau imitarea de modele sau intuiția didactică sunt predominante. Dacă însă are o abordare de tip behaviorist, el va recurge la a propune un scenariu riguros, pe obiective operaționale, strict determinat, detaliat, secvențial, cu termene și acțiuni precise, cu rezultate observabile și măsurabile standard, aceleași pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în temă, precum J-M. De Ketele (1993) realizează o altă asemenea sinteză utilă a (micro)paradigmelor specifice evaluării, conturate în timp, din care să derive modele practice. Tabel 20: Perspective de evaluare modele derivate Paradigma Caracteristici generatoare de modele Intuiția pragmatică Este fără obiective, fără precizie, fără referențial al situațiilor evaluate, fără criterii de luat în considerare, fără o sinteză a informațiilor disponibile, fără interpretare, fără intenția de a utiliza rezultatele, dar cu acordarea încrederii în personalitatea evaluatorului, a experienței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu consecvență, tuturor elevilor. Sprijinul managerul școlii / liceului pentru măsurile disciplinare pe care le ia În cazul elevilor cu comportament deviant este esențial. În plus, profesorul modern are nevoie și de sprijinul părinților elevilor, de cunoștințe psihologice solide și de intuiție psihopedagogică, pentru a putea diagnostica și trata comportamentele inadecvate Preocuparea psihopedagogilor de astăzi este În primul rând de a preveni devierile de comportament, lucru mai eficient decât terapia lor. Pentru a preveni, profesorul are nevoie de cunoașterea elevilor, a mediilor
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este capturată, în mod obligatoriu, numai în expresia lingvistică. Meister arată, de asemenea, că un concept robust al narativității transmediale solicită și criterii de definire a naratologiei și criterii de definire a specialistului în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este capturată, în mod obligatoriu, numai în expresia lingvistică. Meister arată, de asemenea, că un concept robust al narativității transmediale solicită și criterii de definire a naratologiei și criterii de definire a specialistului în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
nou presupune recombinarea anumitor procede, etape de lucru deja cunoscute. Refacerea acestuia se face în baza memorării parcursului de realizare, a punctării fazelor de noutate. În activitatea practică, creatoare a copilului, alături de imaginație își fac loc și elemente de ideație, intuiție, capacități de figurare (redare), deprinderi și priceperi, ce conturează viitoare aptitudini creative (artistice, tehnice etc.). Prin prelucrarea materialelor flexibile, maleabile sau prin realizarea unor activități gospodărești se urmărește dezvoltarea mușchilor mici ai mâinilor, coordonarea mișcărilor acestora care duc la însușirea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
dincolo de cunoștințele dobândite, să deschidem uși asupra necunoscutului, să avem în vedere toate ipotezele care trebuie testate. Ea este facultatea de a concepe ceea ce încă nu există, devenind, astfel, scena invențiilor, descoperirilor, a inovațiilor. Ea conferă spiritului fertilitate și creativitate. Intuiția, care anunță adesea imaginația, se poate desfășura mai ușor în starea de somnolență care precede somnul sau trezirea, deoarece rațiunea de rutină, care de obicei ne controlează reflexele, se relaxează și suntem mai în măsură să per-cepem posibilitățile, să construim
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este capturată, în mod obligatoriu, numai în expresia lingvistică. Meister arată, de asemenea, că un concept robust al narativității transmediale solicită și criterii de definire a naratologiei și criterii de definire a specialistului în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
axiologic, adică o densitate spirituală inconfundabilă). Masurarea influenței valorilor asupra vieții sufletești la scara unei generații este cadrul experiențelor identitare. Acestea se distribuie variabil în spațiu, atestând o regularitate a propagării spațiale pe care Horațiu o cercetează cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a reface ordini distruse de revoluții (cele trei revoluții moderne: capitalistă, comunistă și postcomunistă sau postmodernă) prin recursul la valori și modele tradiționale (religie, viață spirituală, relansarea strategiilor fertilității, nupțilitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
peisajul real, caleidoscopic, în care se așează întâmplător un suflet, și alta e orizontul spațial inconștient, menhir care rezistă tuturor intemperiilor" (Blaga, 1965:49). Teoria morfologică eșuează tocmai pentru că se adresează doar nivelului conștiinței: "Teoria morfologică situează simțământul spațiului sau intuiția variabilă a spațiului în întregime în domeniul conștiinței" (1965:40), iar "peisajul singur, fără orizonturile inconștiente [...] nu poate să explice nimic din structura intimă și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca prim pas pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum spune Blaga, "surprinde fizionomia etnică în dedesubturile ei câteodată deloc vizibile" (1936:143). Abisalitățile noologice nu au coordonatele spațiului nostru fizic, nici ale timpului nostru istoric, de aceea "a fixa intuiția noastră asupra lor ține de registrul metaforic al cunoașterii, nicidecum de adevărul lor intim" (Bădescu, 1997:118). Noologia lui Bădescu trece de limitele epistemologiei fenomenologice în care observatorul (prin procesul de suspendare a propriei subiectivități în scopul pătrunderii universului celuilalt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la o idee. Totuși, măsura adevărată a talentului sculptorului Ioan Antonică, credem, este evidentă mai ales prin lucrările de compoziție în ceramică și sculptură, îndeosebi cele realizate în lemn. Concepția plastică este definită prin simțul ritmului și al formei decorative, intuiția stilizărilor expresive îmbinate armonios, umanizând rigiditatea și răceala unor materiale. O evaluare a întregii sale creații, cu timpul, va fi necesară printr-o selecție atentă a lucrărilor într-o retrospectivă amplă. Ar fi un prim pas către estomparea nemeritatei uitări
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
randamentul școlar); stabilește relații logice și cauzale Între fenomene; identifică soluții de rezolvare a unor probleme. Memoria: memorează mecanic; memoria de lucru slab dezvoltată, memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizat lent. Imaginația: are o intuiție vie, manifestată mai ales În situații concrete practice; imaginația creatoare slab dezvoltată (realizează cu dificultate un desen pe o temă liber aleasă sau o compunere literară). Limbajul: vocabular normal, exprimare specifică vârstei și mediului În care trăiește; construiește enunțuri simple
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
este rezultatul unor procese intime, inclusiv intuitive, dar care au o mare valoare și importanță. Chiar dacă este ceva nedefinit, credința e reală, este puterea de a face din ceva dorit ceva existent. Ea se bazează pe cunoștințe, dar și pe intuiții, elaborări spirituale, meditații, sentimente, emoții, ficțiune. Esențial este că se adaugă la cele cunoscute, dimensiuni și valori care nu pot fi regăsite în procesele menționate. Omul nu poate cunoaște în întregime, el face evaluări, emite ipoteze, oferă soluții, făurește idealuri
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
proustian) ar fi avut drept consecință inevitabilă nu doar disoluția narațiunii de tip silogistic-cauzal, ci și alterarea identității "eului", abolirea distanței dintre "subiect" și "obiect". În treacăt fie spus, pentru Bergson, conjuncția dintre "materie" și "spirit" în unitatea conștiinței privilegiază intuiția (manifestare sublimată a instinctului însuși) ca tip de cunoaștere superior intelectului, pentru că intuiția e gândire instantanee, fiind legată de viața elementară a spiritului și de timpul-durată, pe când intelectul ține de "materie", de "spațiu", ca un fel de gândire desfășurată, ce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
silogistic-cauzal, ci și alterarea identității "eului", abolirea distanței dintre "subiect" și "obiect". În treacăt fie spus, pentru Bergson, conjuncția dintre "materie" și "spirit" în unitatea conștiinței privilegiază intuiția (manifestare sublimată a instinctului însuși) ca tip de cunoaștere superior intelectului, pentru că intuiția e gândire instantanee, fiind legată de viața elementară a spiritului și de timpul-durată, pe când intelectul ține de "materie", de "spațiu", ca un fel de gândire desfășurată, ce solicită atitudinea contemplativă și, prin chiar acest fapt, separația netă dintre "subiect" și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de "materie", de "spațiu", ca un fel de gândire desfășurată, ce solicită atitudinea contemplativă și, prin chiar acest fapt, separația netă dintre "subiect" și "obiect", dintre "eu" și "lume". În altă ordine de idei, concilierea dintre "materie" și "spirit", dintre "intuiție" și "intelect" este posibilă numai datorită acțiunii memoriei și a "privirii interioare" ce bruiază percepția imediată și transpune "eul" într-o stare de reverie, între veghe și vis, favorabilă cunoașterii intuitive (care e o cunoaștere prin imagini), astfel încât trecutul să
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sau auditiv (sunetul, cuvântul, motivul muzical), excluzând complet aportul simțurilor minore și al corporalității. Așa se explică, de fapt, conformația pur "intelectuală" a personajului său predilect, "erou" înzestrat cu un excesiv spirit autoanalitic, dar complet lipsit de sensibilitate și de intuiție, câtă vreme se raportează la sine și la lumea din jur doar via intellectualis, numai prin intermediul văzului și auzului 28. Memoria eroului lovinescian rămâne, deci, o "memorie a inteligenței și a ochilor", semn că prozatorul român a pornit în mod
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
livresc interpus între subiect și evenimente"45. Interesantă a părut doar "metoda analizei abstracte", "intelectuale", potrivit căreia "întâmplările anecdotice" devin "un simplu pretext" pentru reflecție 46. Așadar, fie că a nemulțumit o parte a criticii, din cauza frecvent invocatei incapacități de intuiție a concretului ("placajul livresc"), fie că a făcut impresie onorabilă (din unghiul analizei abstracte), romanul nu s-a bucurat de succes, deși Lovinescu se străduise să scrie mai simplu, e drept, tot în limbajul exersat deja al emoțiilor intelectualizate. Însă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
merge în audiență la directorul institutului, unde o cunoaște și pe asistenta acestuia, Diana Serea ("sveltă, siluetă grațioasă, mlădie, frunte înaltă, netedă, senină, ochi cafenii, bărbie proeminentă, rotundă"), de care se îndrăgostește instantaneu, fără tatonări ("privea doar spre asistentă cu intuiția precisă că fata aceasta avea să joace în viața lui, cel puțin pentru un timp oarecare, rolul destinului, al fatalității..."). Solicitantul face impresie bună și e angajat chiar de a doua zi, cu interesatul concurs al ministrului. Dar inocentul Bizu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
toate poemele eminesciene există un substrat de experiență personală, subiectivă, ce se exprimă la modul dramatic, în forma unui conflict radical cu mediul, cu "realitatea" exterioară. Prin urmare, Caracostea descifrează și el "enigma" personalității eminesciene tot cu ajutorul psihologiei erotice, iar intuiția lovinesciană se vede confirmată, în timp, și de Petru Creția, avizatul cercetător al manuscriselor eminesciene, pentru care "uneori caracterul ocazional este mai evident, alteori mai puțin, dar el nu poate fi negat" de vreme ce Eminescu însuși spune despre dragoste: "este însăși
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
e o privire "perversă", de voyeur. O scurtă explicație e, pe moment, necesară. Printre mulți alții, același Culianu atribuia mecanismului psihologic al "vederii" un rol fundamental, de "moment" esențial în dinamica pasiunilor și în psihologia iubirii. Discipolul lui Eliade sublinia intuiția genială a lui Aristotel, care (spre deosebire de Platon) descoperea un element intermediar între suflet și trup Spiritul (pneuma) -, menit a îndeplini funcția de "prim instrument (proton organon) al sufletului în relația cu trupul". Prin "pneumă", mai apoi, sufletul "transmite trupului toate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
decadenței (apreciată drept "un fenomen sincronic cu romantismul, și nu o etapă finală, agonizantă, a acestuia"183). Ar exista, de fapt afirmă Praz, citându-l pe Sainte-Beuve doi mari precursori ai modernității, Byron și Sade, dintre care ultimul sistematizează toate intuițiile psihopatologiei de până la el. Astfel, dacă eroul byronian a făcut populară, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, figura bărbatului fatal ("Fatal Man"), ulterior vor deveni mult mai pregnante în imaginarul colectiv imaginea femeii fatale și a androginului 184
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin urmare, o formă de evaziune, el are o funcție cognitivă, reprezintă o modalitate privilegiată de explorare a Sinelui. În aceeași ordine de idei, Ilina Gregori atrăgea atenția asupra "structurii duale" ("corespunzătoare polarității realitate-vis") din Sărmanul Dionis, demonstrând cum, cu intuiția lui genială (care lui Lovinescu i-a lipsit), Eminescu a izbutit să ambiguizeze până la deplina lor fuziune cele două "planuri narative", "secretul" reușitei sale fiind de găsit în modul în care a "construit" naratorul "o instanță enigmatică, nici autor, nici
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]