3,852 matches
-
Yamashita a hotărât să blufeze și i-a cerut lui Percival să „renunțe la această rezistență inutilă și disperată”. În acest moment, forța combatantă a Brigăzii 22 - care suportase greul atacului japonez - fusese redusă la doar câteva sute de oameni. Japonezii capturaseră zona Bukit Timah, inclusiv mare parte din muniția și combustibilul Aliaților și preluaseră controlul asupra principalelor surse de apă. A doua zi, liniile aliate s-au stabilit în jurul unei zone mici din sud-estul insulei și au respins atacurile hotărâte
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
zona Bukit Timah, inclusiv mare parte din muniția și combustibilul Aliaților și preluaseră controlul asupra principalelor surse de apă. A doua zi, liniile aliate s-au stabilit în jurul unei zone mici din sud-estul insulei și au respins atacurile hotărâte ale japonezilor. Alte unități, inclusiv Brigada 1 Infanterie din Malaya, intraseră în luptă. Un pluton malayan, condus de lt. Adnan bin Saidi, le-a ținut piept japonezilor două zile în bătălia de la Pasir Panjang. Unitatea sa a apărat Bukit Chandu, o zonă
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
au stabilit în jurul unei zone mici din sud-estul insulei și au respins atacurile hotărâte ale japonezilor. Alte unități, inclusiv Brigada 1 Infanterie din Malaya, intraseră în luptă. Un pluton malayan, condus de lt. Adnan bin Saidi, le-a ținut piept japonezilor două zile în bătălia de la Pasir Panjang. Unitatea sa a apărat Bukit Chandu, o zonă ce conținea un depozit major de muniție. Adnan a fost executat de japonezi după ce unitatea sa a fost depășită. La 13 februarie, când Aliații încă
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
pluton malayan, condus de lt. Adnan bin Saidi, le-a ținut piept japonezilor două zile în bătălia de la Pasir Panjang. Unitatea sa a apărat Bukit Chandu, o zonă ce conținea un depozit major de muniție. Adnan a fost executat de japonezi după ce unitatea sa a fost depășită. La 13 februarie, când Aliații încă pierdeau teren, ofițerii superiori l-au sfătuit pe Percival să se predea, în ideea de a minimiza victimele din rândul populației civile. Percival a refuzat, dar a cerut
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
mai multe camere mici și prost aerisite și ținuți acolo peste noapte fără apă. Unii au murit pe timpul nopții. Restul au fost uciși a doua zi dimineață; doar cinci oameni au supraviețuit. Până în dimineața de Anul Nou Chinezesc, 15 februarie, japonezii rupseseră și ultima linie de apărare a Aliaților care rămăseseră aproape fără rezerve de hrană și muniție. Tunurile antiaeriene nu mai aveau muniție și nu mai puteau respinge atacurile aeriene japoneze care amenințau să producă numeroase victime în centrul orașului
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
general de brigadă și a luat, împreună cu unii dintre ofițerii săi, o barcă mică cu care au fugit în Australia. A început perioada de ocupație japoneză a Singaporelui. Orașul a primit numele de "Syonan-to" (în , în traducere, "Insula Lumina Sudului"). Japonezii au încercat să se răzbune pe chinezi și să elimine orice sentiment anti-japonez. Autoritățile imperiale erau suspicioase pe chinezi din cauza celui de al Doilea Război Sino-Japonez, și a ucis numeroși etnici chinezi în masacrul de la Sook Ching. Nici celelalte grupuri
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
soldați au fost trimiși ca prizonieri pe mare în alte părți din Asia, inclusiv în Japonia, pentru a fi puși la muncă forțată în proiecte cum ar fi Calea Ferată a Morții Siam-Burma și aerodromul Sandakan din Borneo de Nord. Japonezii au reușit să recruteze numeroși soldați indieni prizonieri. Dintr-un total de 40.000 de soldați indieni din Singapore în February 1942, circa 30.000 au intrat în „Armata Națională Indiană”, pro-japoneză, care a luptat împotriva Aliaților în campania din
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
în campania din Burma. Alții au fost puși gărzi în lagărul de prizonieri de război de la Changi. Mulți soldați indieni s-au opus, însă, recrutării, și au rămas prizonieri. Nu se știe câți au fost duși în zonele ocupate de japonezi în Pacificul de Sud și puși la muncă forțată. Mulți dintre ei au suferit greutăți mari și brutalități similare cu cele suferite de toți prizonierii luați de Japonia în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Circa 6.000 au supraviețuit
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
Coralilor cu intenția de a găsi și de a distruge forțele navale aliate. Începând cu data de 7 mai, portavioanele ambelor părți au executat atacuri aeriene în două zile consecutive. În prima zi, Statele Unite au scufundat portavionul japonez "Shōhō", iar japonezii au scufundat un distrugător și au avariat grav un petrolier (care ulterior a fost lăsat să se scufunde). În ziua următoare, portavionul japonez "Shōkaku" și portavionul american (care a fost și evacuat) au fost avariate, iar portavionul "Yorktown" a fost
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
distrugerea unor portavioane, flotele s-au retras din zona de conflict. Pentru că a pierdut apărarea aeriană asigurată de portavioane, Inoue a retras flota din Port Moresby cu intenția de a ataca mai târziu. Deși a fost o victorie tactică a japonezilor din punctul de vedere al numărului navelor scufundate, bătălia se va dovedi a fi o victorie strategică a aliaților pentru mai multe motive. Expansiunea japoneză, care părea de neoprit până în acel moment, a fost respinsă pentru prima dată. Mult mai
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
să se implice în Bătălia de la Midway, care urma să aibă loc în luna următoare, asigurând astfel egalitatea în ceea ce privește numărul de avioane între cei doi adversari, fapt care va contribui în mod semnificativ la victoria Statelor Unite în acea bătălie. Pentru că japonezii au pierdut portavioane în Bătălia de la Midway, nu au putut să invadeze de pe ocean Port Moresby. Două luni mai târziu, aliații au profitat de vulnerabilitatea strategică a japonezilor și au lansat Campania din Guadalcanal care, împreună cu Campania din Noua Guinee
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
va contribui în mod semnificativ la victoria Statelor Unite în acea bătălie. Pentru că japonezii au pierdut portavioane în Bătălia de la Midway, nu au putut să invadeze de pe ocean Port Moresby. Două luni mai târziu, aliații au profitat de vulnerabilitatea strategică a japonezilor și au lansat Campania din Guadalcanal care, împreună cu Campania din Noua Guinee, a dus la spargerea defensivei japoneze în Pacificul de Sud și a fost un factor important pentru înfrângerea Japoniei în al Doilea Război Mondial. Pe 7 decembrie 1941
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
lansat Campania din Guadalcanal care, împreună cu Campania din Noua Guinee, a dus la spargerea defensivei japoneze în Pacificul de Sud și a fost un factor important pentru înfrângerea Japoniei în al Doilea Război Mondial. Pe 7 decembrie 1941, folosind portavioane, japonezii au atacat flota din Pacific a Statelor Unite ale Americii la Pearl Harbor, în Hawaii. Atacul a distrus sau a avariat cele mai multe dintre navele de război ale acestei flote și a dus la formularea declarației oficiale de război dintre cele două țări. La
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
două țări. La începutul acestui război, comandanții japonezi au căutat să neutralizeze flota americană, să ocupe teritorii bogate în resurse minerale și să obțină o bază militară strategică pentru a-și apăra imperiul îndepărtat. În același timp cu Pearl Harbor, japonezii au atacat și Malaya, provocând Regatul Unit, Australia și Noua Zeelandă să se alăture Statelor Unite în războiul împotriva Japoniei. Potrivit „Ordinului secret numărul 1” datat 1 noiembrie 1941, al Marinei Imperiale Japoneze, scopul campaniilor inițiale ale Japoniei a fost să „elimine
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
acțiune a propriilor bombardiere găzduite la și . Marina Statelor Unite, condusă de "Communication Security Section" (Divizia de Securitate a Comunicațiilor) din cadrul "Office of Naval Communications" (Biroul de Comunicații Navale), a avut un oarecare succes în ceea ce privește spargerea codurilor și cifrurilor folosite de japonezi. Până în martie 1942, Statele Unite au fost capabile să descifreze până la 15% din codul Marinei Imperiale Japoneze "Ro" sau "Cartea de coduri navale D" (numit codul JN-25B de americani) care a fost utilizat în aproximativ jumătate din comunicațiile efectuate de Marina
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
și lui Halsey li s-a ordonat să continue să îndeplinească ordinele lui Nimitz în zonă și nu pe ale lui MacArthur. Bazându-se pe interceptarea traficului radio al "Task Force 16" efectuat pe când acesta se întorcea la Pearl Harbor, japonezii au presupus că toate portavioanele americane, cu excepția unuia, erau în zona centrală a Pacificului. Japonezii nu cunoșteau unde se află celelalte, dar nu se așteptau ca portavioanele americane să se opună Operațiunii "MO" până când aceasta nu era în curs de
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
zonă și nu pe ale lui MacArthur. Bazându-se pe interceptarea traficului radio al "Task Force 16" efectuat pe când acesta se întorcea la Pearl Harbor, japonezii au presupus că toate portavioanele americane, cu excepția unuia, erau în zona centrală a Pacificului. Japonezii nu cunoșteau unde se află celelalte, dar nu se așteptau ca portavioanele americane să se opună Operațiunii "MO" până când aceasta nu era în curs de desfășurare. La sfârșitul lunii aprilie, submarinele japoneze "RO-33" și "RO-34" au făcut o recunoaștere a
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
ancorare din Arhipelagul Louisiade, Canalul Jomard și ruta spre Port Moresby venind din est. Nu au văzut niciuna din navele aliate în zona respectivă și s-au întors la Rabaul pe 23, respectiv pe 24 aprilie. Forța de invazie a japonezilor îndreptată împotriva zonei Port Moresby, comandată de contramiralul , a inclus 11 nave care au transportat aproximativ 5000 de soldați ai "Detașamentului Mărilor de Sud" din cadrul Armatei Imperiale Japoneze și 500 de soldați din Forța Navală Specială de Debarcare Japoneză. Convoiul
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
din Rabaul pe drumul de 840 de mile marine (1,556 km) către Port Moresby și s-au întâlnit cu navele comandate de Kajioka în ziua următoare. Convoiul se deplasa cu o viteză de 8 noduri (15 km/h), iar japonezii au plănuit să treacă prin Canalul Jomard din Arhipelagul Louisiade, să ocolească extermitatea sudică a Noii Guinee și să ajungă la Port Moresby pe 10 mai. Garnizoana aliată din Port Moresby era formată din 5.333 de soldați, dar numai
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
MO, Takagi a fost obligat să abandoneze misiunea de trimitere a avioanelor la Rabaul după cea de-a doua încercare și să-și conducă armata spre Insulele Solomon pentru alimentare cu combustibil. Pentru a fi anunțați despre apropierea oricărei nave inamice, japonezii au trimis submarinele "I-22", "I-24", " I-28" și să formeze o linie de recunoaștere în ocean la aproximativ 830 km sud-vest de Guadalcanal. Forța condusă de Fletcher intrase însă în Marea Corarilor înainte ca submarinele japoneze să ajungă
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
22", "I-24", " I-28" și să formeze o linie de recunoaștere în ocean la aproximativ 830 km sud-vest de Guadalcanal. Forța condusă de Fletcher intrase însă în Marea Corarilor înainte ca submarinele japoneze să ajungă în poziție, astfel că japonezii nu au știut că aliații se află în apropiere. Un alt submarin japonez, "I-21", care a fost trimis în recunoaștere în jurul orașului Nouméa, a fost atacat de avioanele de pe portavionul "Yorktown" pe 2 mai. Submarinul nu a suferit daune
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
au știut că aliații se află în apropiere. Un alt submarin japonez, "I-21", care a fost trimis în recunoaștere în jurul orașului Nouméa, a fost atacat de avioanele de pe portavionul "Yorktown" pe 2 mai. Submarinul nu a suferit daune, iar japonezii au părut că nu și-au dat seama că au fost atacați de un portavion. Submarinele "RO-33" și "RO-34" au fost de asemenea trimise să încerce să blocheze Port Moresby. și au ajuns în apropiere de țărm pe 5 mai
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
Tulagi și a început debarcarea trupelor necesare pentru ocuparea insulei. Tulagi nu era apărat pentru că mica garnizoană formată dintr-un comando australian și o unitate de recunoaștere a Forțelor Aeriene Regale Australiene fusese evacuată cu puțin înainte de sosirea lui Shima. Japonezii au început imediat construirea unor baze pentru hidroavioane și pentru comunicații. Avioanele de pe portavionul "Shōhō" au asigurat acoperirea pentru debarcare până după amiaza devreme, când flota condusă de Gotō s-a întors spre Boungaiville pentru a realimenta în vederea asigurării acoperirii
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
Force 17", dar nu putea să-și comunice poziția pentru că Fletcher a interzis comunicațiile radio. "Task Force 17" a schimbat cursul și s-a îndreptat cu o viteză de 27 de noduri către Guadalcanal pentru a lansa atacuri aeriene asupra japonezilor din Tulagi în dimineața următoare. Pe 4 mai, aflându-se într-o poziție situată la 185 km spre sud de Guadalcanal (), 60 de avioane ale "Task Force 17" au lansat trei atacuri aeriene consecutive asupra armatei lui Shima din Tulagi
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
două avioane de vânătoare, dar toate echipajele au fost salvate. După ce și-a recuperat avioanele, târziu în seara zilei de 4 mai, "Task Force 17" s-a retras spre sud. În ciuda pagubelor suferite ca urmare a atacurilor coordonate de pe portavioane, japonezii au continuat să construiască baza pentru hidroavioane, iar de pe 6 mai au început să efectueze misiuni de recunoaștere pornind din Tulagi. Flota condusă de Takagi se realimenta la 648 de km nord de Tulagi când a fost anunțată de atacul
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]