13,535 matches
-
cu unul dintre ei, aceștia vor fi înscriși în certificatul de cetățenie al părinților și nu depun jurământul. ... (8) Persoana care a obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 și 11, cu menținerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credință, în termenul prevăzut de lege, în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetățenie română va fi eliberat de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuții unui alt membru al personalului diplomatic sau consular. ... (9) Persoana care a obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 și 11, cu menținerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credință și în condițiile prevăzute la alin. (5), în termenul prevăzut de lege, cu acordul șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază. ... (10) Prevederile alin. (8) și (9) se aplică în mod
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
cazul persoanelor care au obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 8^1. ... (11) În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii și până la data dobândirii de către părinți a cetățeniei române, acesta va depune jurământul și i se va elibera certificat de cetățenie distinct. ... ---------- Art. 20 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. Articolul 21 (1) Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obținut cetățenia română, a jurământului de credință, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (2), atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză. ... (2) Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
la art. 20 alin. (2), atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză. ... (2) Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoanele care nu au depus jurământul în condițiile legii se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul autorității, sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular. ... (3) Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credință față de România
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
care nu au depus jurământul în condițiile legii se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul autorității, sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular. ... (3) Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credință față de România este recunoscută ca fiind cetățean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetățenie de către
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
a cetățeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetățenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române. ... (4) Persoana care nu poate depune jurământul de credință față de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obține cetățenia română de la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române, pe baza cererii și a
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetățenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoștință a termenului de depunere a jurământului de credință. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române. Capitolul IV Dovada cetățeniei române Articolul 22 (1) Dovada cetățeniei române se face cu
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
este necesară revizuirea Tratatului de la Trianon. Uniunea Apărării Naționale Ungare a plasat articole injurioase la adresa României, acuzând guvernul de expulzarea a zeci de mii de funcționari, ofițeri și meseriași maghiari din Ardeal. Unii funcționari maghiari n-au vrut să depună jurământul de credință față de statul român, iar funcționarii căilor ferate au fost dovediți că acționau atât în calitate de curieri, aducând materiale de propagandă din Ungaria, dar și subversiv, prin producerea unor ciocniri de trenuri, deteriorarea locomotivelor, a vagoanelor și a altor instalații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Decretul-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român. Cel de-al treilea guvern condus de Miron Cristea a fost format la 1 februarie 1939, însă Patriarhul era „foarte bolnav”, ceea ce l-a împiedicat să participe la depunerea jurământului. Peste mai puțin de trei săptămâni, la 21 februarie 1939, primul ministru român a plecat în Franța, pentru un tratament medical care să-i remedieze starea de sănătate. Vârsta înaintată, afecțiunile medicale, zbuciumul vieții politice și, poate, stresul funcției au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și minelor din România, pentru care era remunerat cu 6000 pengö pe lună. 3. Zoltan Barry (domiciliat în sediul Consulatului ungar), fost funcționar al căilor ferate ungare (până în 1918), păstrat în funcție de regimul românesc, însă îndepărtat în urma refuzului de a depune jurământul de credință față de statul român. Obiectivele sale erau supravegherea și obținerea de date asupra infrastructurii feroviare, comunicațiilor și dezvoltarea transporturilor. Acesta a fost catalogat ca fiind „bine informat” de către congenerii săi care lucrau la C.F.R. și avea un câștig lunar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
angajați în industrie. Măsurile se executau de către Gestapo împreună cu Biroul Controlului din Frontul Muncii Germane. Paza întreprinderilor industriale a reprezentat o instituție auxiliară de apărare contra spionajului economic, alcătuită din grupe de Poliție auxiliară coordonate de un delegat de la Gestapo. Jurământul de tăcere a fost impus muncitorilor și funcționarilor, acesta fiind „un fenomen curent” în Germania. Secția a II-a a evidențiat că activitatea culegerii de date a Germaniei a luat amploare după instaurarea regimului național-socialist și s-a bazat pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
născut în Deva și fost director la Școala Normală din localitate, care a atras toți refugiații din România, pe care i-a organizat în grupe denumite „Bocksay Haydui” (Haiducii lui Bocksay). La intrarea în organizație, cei înrolați au depus un jurământ în fața preoților prin care au promis „că vor lupta până la moarte”, prin orice mijloace, pentru recâștigarea teritoriilor rămase în componența României. Fiecare membru a primit o misiune, pe care trebuia s-o ducă la bun sfârșit de unul singur. Unii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
două luni, la 16 ianuarie 1930, a primit însărcinarea de a fi ofițer superior de control, ajutorul șefului de Corp (Inspectorat) și președintele Comisiei disciplinare. În ziua de 8 iunie 1930, alături de toți militarii din România, maiorul Tobescu a depus jurământul de credință noului rege Carol al II-lea. Pe 27 septembrie 1930 este din nou numit în fruntea Comisiei de disciplină, ulterior fiind mutat în interesul serviciului la Inspectoratul General al Jandarmeriei (1 octombrie 1931), unde a primit șefia Serviciului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului. La numirea în funcție, directorul depune în fața Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credință și nepărtinire, în deplinul respect al Constituției și legilor tarii, atribuțiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informații." În executarea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, directorul emite, potrivit
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108196_a_109525]
-
b) înregistrarea cererilor de acordare/redobândire a cetățeniei române formulate în temeiul art. 10 alin. (2) și al art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 ... , republicată, cu modificările și completările ulterioare; c) eliberarea certificatului de cetățenie ulterior depunerii jurământului de credință pentru acordarea/redobândirea cetățeniei române; ... d) eliberarea la frontieră a vizelor de intrare în România în situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 198/2008 ... privind serviciile consulare pentru care se
ORDONANŢĂ nr. 24 din 21 august 1992 (*actualizată*) privind stabilirea anumitor servicii publice şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108239_a_109568]
-
cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcție sau din partidul politic al cărui membru este. Articolul 63 (1) Judecătorii Curții Constituționale vor depune, în fața Președintelui României și a președinților celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ: ... "Jur să respect și să apăr Constituția, îndeplinindu-mi cu bună-credință și fără părtinire obligațiile de judecător al Curții Constituționale. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curții își vor exercita funcția de la data depunerii jurământului
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108300_a_109629]
-
depune, în fața Președintelui României și a președinților celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ: ... "Jur să respect și să apăr Constituția, îndeplinindu-mi cu bună-credință și fără părtinire obligațiile de judecător al Curții Constituționale. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curții își vor exercita funcția de la data depunerii jurământului. ... Articolul 64 Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați: a) să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției; ... b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108300_a_109629]
-
jurământ: ... "Jur să respect și să apăr Constituția, îndeplinindu-mi cu bună-credință și fără părtinire obligațiile de judecător al Curții Constituționale. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curții își vor exercita funcția de la data depunerii jurământului. ... Articolul 64 Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați: a) să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției; ... b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108300_a_109629]
-
cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcție sau din partidul politic al cărui membru este. Articolul 63 (1) Judecătorii Curții Constituționale vor depune, în fața Președintelui României și a președinților celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ: ... "Jur să respect și să apăr Constituția, îndeplinindu-mi cu bună-credință și fără părtinire obligațiile de judecător al Curții Constituționale. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curții își vor exercita funcția de la data depunerii jurământului
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108302_a_109631]
-
depune, în fața Președintelui României și a președinților celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ: ... "Jur să respect și să apăr Constituția, îndeplinindu-mi cu bună-credință și fără părtinire obligațiile de judecător al Curții Constituționale. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curții își vor exercita funcția de la data depunerii jurământului. ... Articolul 64 Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați: a) să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției; ... b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108302_a_109631]
-
jurământ: ... "Jur să respect și să apăr Constituția, îndeplinindu-mi cu bună-credință și fără părtinire obligațiile de judecător al Curții Constituționale. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curții își vor exercita funcția de la data depunerii jurământului. ... Articolul 64 Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați: a) să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției; ... b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108302_a_109631]
-
publică rezultatul alegerilor în presă și în Monitorul Oficial al României pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales. ... (2) Actul de validare se întocmește în 3 exemplare, din care unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurămîntului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituție, iar al treilea se înmînează candidatului ales. ... Articolul 26 (1) Al doilea tur de scrutin are loc în condițiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituție, la 2 săptămîni de la primul
LEGE nr. 69 din 15 iulie 1992 (*actualizată*) pentru alegerea Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108350_a_109679]
-
una din cele două funcții. Dacă opțiunea exprimată este pentru funcția de primar, ulterior va fi prezentat spre validare mandatul supleantului pentru funcția de consilier, devenită astfel vacanță. Articolul 9 După validarea mandatelor și constituirea legală a consiliului, consilierii depun jurămîntul conform legii. Consilierii care refuză să depună jurămîntul sînt considerați demisionați de drept, aceasta consemnindu-se în procesul-verbal al ședinței, urmînd să fie desemnat, în termenul cel mai scurt, supleantul de pe lista sau se vor lua măsurile de completare a consiliului
HOTĂRÎRE nr. 103 din 29 februarie 1992 pentru aprobarea regulamentului-cadru orientativ de funcţionare a consiliilor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108437_a_109766]
-
este pentru funcția de primar, ulterior va fi prezentat spre validare mandatul supleantului pentru funcția de consilier, devenită astfel vacanță. Articolul 9 După validarea mandatelor și constituirea legală a consiliului, consilierii depun jurămîntul conform legii. Consilierii care refuză să depună jurămîntul sînt considerați demisionați de drept, aceasta consemnindu-se în procesul-verbal al ședinței, urmînd să fie desemnat, în termenul cel mai scurt, supleantul de pe lista sau se vor lua măsurile de completare a consiliului, prevăzute de lege, după caz. Articolul 10 Primarul
HOTĂRÎRE nr. 103 din 29 februarie 1992 pentru aprobarea regulamentului-cadru orientativ de funcţionare a consiliilor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108437_a_109766]