179,812 matches
-
capitala la Bruxelles și cu parlamentul la Strasbourg, În Franța. Știu, dar ce uniune continentală e aia când o serie de țări sunt ținute pe dinafară?! România e În Europa de când e lumea lume și pământul pământ. Basarabia cui o lăsăm? Nu este În Europa și Basarabia?! Imediat după război, eu m-am ocupat de chestiunea basarabenilor care fugiseră În România de spaima cizmei sovietice. În cadrul Convenției de Armistițiu semnată de România la Moscova, În septembrie 1944, În ar t ico
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
de români basarabeni, bucovineni și herțeni. Poate chiar mai mulți. M am bătut pe viață și pe moarte pentru soarta lor. Acum, cine se bate? Intrăm În Uniunea Europeană fără Basarabia? Intrăm fără Bucovina de Nord? Pe ele cui le lăsăm? Asta e marea mea durere. Și marea, neagra mea supărare. Pe cine sunteți supărat? Pe politicieni, care nu s-au zbătut, care au cedat, care au ales calea lașității. Nu sunt supărat pe România, ci pe politicienii și pe diplomații
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
pentru institut și națiune (știm care institut și națiune). Foarte frumos, creștinește, îl admirăm mai ales că le dă de înțeles americanilor că s-a rugat lui God pentru un plan specific. Nu spune în ce constă specificitatea planului, dar lasă impresia că l-a primit de la God și astfel își creeze în fața americanilor o aoreola de un Moise unguresc!! O dată imaginea creată, mai face niște pași mici, comparînd suferință ungurilor de sub ocupația românilor cu soarta evreilor (vezi pag. 26, 29
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
mistice creștine..., p. 78. footnote>. În Viața lui Plotin, Porfir - discipolul lui Plotin - ne spune că, în timpul în care l-a cunoscut, de patru ori a fost răpit Plotin de Unul și o dată a cunoscut el însuși această stare. El lasă însă impresia că e un fenomen rar și trecător<footnote Ibidem, p. 78. footnote>. Revenind la Filon, subliniem că el interpretează „beția trează” ca o stare temporară, în principal mediu pentru profeție și revelarea misterelor divine, care sunt revelate prin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
transformatoare. Și „într-o atare vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în altceva; nu există extaz. Dumnezeul cu Care e unit sufletul nu e incognoscibil. Prin urmare, întunericul e o etapă lăsată în urmă, în urcușul sufletului nu există întuneric final în Dumnezeu. Avem o mistică a luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie), se afirmă necesitatea căutării permanente a împlinirii spirituale, descoperită
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
să se îngrijească de frați și să slujească cuvântul. Totuși, peretele cel din mijloc (cel ce îl împiedica să ajungă la desăvârșire) a fost dărâmat, iar moartea a fost învinsă. Astfel stau lucrurile: după cum o masă întunecoasă, o ceață se lasă și acoperă o făclie, care continuă să ardă și să lumineze, la fel se așază deasupra acelei lumini (a harului) vălul (întunericului păcatului). De aceea mărturisește (cel de sub har) că nu este desăvârșit, nici liber cu totul de păcat. Am
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
zi a vieții lui active. În paralel cu activitatea jurnalistică, Zahu Până a început muncă titanica de culegere a unor creații lirice realizate în închisorile din România, activitate căreia i-a dedicat o bună parte a vieții pentru a nu lăsa să se piardă o comoară de nestemate peste care au curs râuri de lacrimi și valuri de suferință. În colaborare cu câțiva dintre foștii deținuți politici din Exil a reprodus și reconstituit din memorie câteva sute de poezii pe care
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Zahu Până. După o viață pusă în slujba dragostei de Neam și Țara și marei lui pasiuni, literatura, acest “prinț al poeziei”, cum a fost numit de contemporani, s-a stins din viață în anul 2001 în plină activitate creatoare, lăsând în uma lui un gol imens și regretele celor care l-au cunoscut și au apreciat demnitatea, talentul și vastă lui erudiție. Avea în proiect să scrie un al doilea volum de poezii din închisori dar timpul nu a mai
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Bulgăr a restituit termenul originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, Însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, Într-o odaie, o lumânare... stinsă?! În acest paradox Îl lasă editorii pe Eminescu schimbând un biet semn dintr-un singur cuvânt, pe i cu â/Î. Este limpede că avem de-a face cu o expresie de limbă, luminarea-i stinsă Înseamnă exact ce Înseamnă astăzi lumina-i stinsă. Expresia
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! Veronica petrecea multe zile În plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mânăstiri fie pe la căsuțele lăsate de ea În urmă. O casă cu cerdac, grădină și pian nu poate fi o chilie mânăstirească, deci rămâne foarte probabilă Întâlnirea celor doi Îndrăgostiți la Târgu Neamț poate chiar În 1879, sau poate după această dată, oricând până În 1888
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cu ochii În lumină. Nu este de crezut că poate fi aceasta „lumina lumânării”, care este doar o flăcăruie ce dă Întunericul la o parte pe o rază mică. Aici lumina inundă părul ce se desprinde „În val de aur”, lasă minunea să poată fi contemplată pe geam, din cerdac. Înăuntru este o sursă de lumină mai vie, mai puternică decât cea a unei lumânări capabilă chiar să Învingă lumina lunii, vezi finalul: Iar luna bate trist În lucii geamuri: când
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
se liniștea, dar era de rea credință și nu se culca. Peste cîtva timp, cînd credea c-am adormit, aprindea din nou lampa și iar Începea să bodogănească. Mă sculam atunci, mă duceam la el și-l rugam să mă lase să dorm. (...) acesta a fost pentru mine primul semn al bolii de nervi ce-l cuprinsese.” Am citat din Ioan Slavici: ”Amintiri”, Ed. Cultura Națională, Buc., 1924,p. 26. În această perioadă Slavici scrie când cu Î, când cu â
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cum crea Eminescu, aflăm că el declama, Își interpreta retoric propria poezie, era mereu nemulțumit, revenea. De aici reiese importanța deosebită pe care o acorda poetul scrierii ca oglindă a poeziei rostite, adică punctuației, poziției apostrofului, accentelor, etc. Să-l lăsăm pe Slavici În ereziile lui, dar noi, care avem astăzi o informație mai bogată despre Eminescu decât prietenul său de la 1883 (pentru faptul că putem corobora nesfârșite informații parțiale pe care acela nu le deținea), trebuie să ne Întrebăm: ce
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate fi scutit de ispite. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să eliberez pe Satana de ocară, că el pândește pe fiii omenești, ci voiesc să zic numai că, dacă noi n-am păcătui cu propria noastră voință, nimeni n-ar putea să ne arunce în pierzare. Iar cel ce se lasă amăgit așa lesne ca Eva, sau precum Cain, acela de dinainte trebuie să fi fost ușuratic la minte și nu cu destulă pază asupra sa, căci Satana n-ar fi avut atâta putere dacă sufletul ar fi fost privighetor și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
decisiv e acela în care ia atitudine cugetarea noastră. Pentru a scăpa, trebuie alungat gândul din prima clipă, pentru a nu începe să medităm asupra lui, să ne îndulcim cu perspectivele păcatului și să se producă însoțirea, adică să nu lăsăm gândurile să ni se amestece cu ale ispititorilor vicleni. După aceasta, urmează însoțirea, adică dialogul sau convorbirea cu gândul, meditarea asupra lui, fie spre încuviințare, fie spre lăsare. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
îl primește”<footnote Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, cap. 224, în Filocalia..., vol. I, p. 277. footnote>. Referindu-se la numărul și felul ispitelor, scriitorul filocalic Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>. Sfântul Paisie Velicikovski ne relatează că „Dumnezeul cel atotputernic a semănat sălașul cel a toată lumea - Țarinile inimilor noastre - cu grâul cel curat al învățăturii Sale mântuitoare și întotdeauna le-a lăsat pe ele în mâinile voii noastre, ca să ne silim să le lucrăm neîncetat. Că dormind noi întru trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă în cei credincioși eresuri, în cei drepți, păcate, în cei blânzi
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
te duci, păstrezi acea scânteie divină din tine și nu mai poți fi încălecat nici de doctrine, nici de ideologii și nici de interese economice. Pentru că stăpânul tău suprem este acest mare anonim, căruia îi spunem Dumnezeu. El ne-a lăsat acea scânteie divină din noi ca să putem să ne desăvârșim.” M IC H A E L A B O C U ( R O M A N IA ) 12 februarie 1959. Atunci s-a nascut acest copil al lui Dumnezeu, căruia
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
din noi ca să putem să ne desăvârșim.” M IC H A E L A B O C U ( R O M A N IA ) 12 februarie 1959. Atunci s-a nascut acest copil al lui Dumnezeu, căruia El i-a lăsat în adâncurile ființei acea scânteie divină, pe care Dan Puric o poartă în chipul cel mai firesc. Dacă este poezie acel lucru misterios și tulburător care constă în a căuta și a găsi frumuseți și adevăruri ascunse în spatele tuturor lucrurilor
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Puric ! CRONICĂ UNUI SUFLET „GEORGE FILIP DIN PONTUL EUXIN” Mi-l imaginez pe Poet În dimineața aniversării sale, visând cu ochii deschiși dar Încă robiți de vibrația care plutește În aer deasupra să asemenea unui val uriaș gata să se lase peste firava luciditate de dinainte de soarele dimineții, vorbind cu un Înger albastru : „Ce vrei de la mine? Întreabă Poetul ușor speriat, ușor amuzat, cu un zâmbet ștrengăresc În colțul gurii. Ce mi ceri?” Îngerul Îi răspunde cu o irezistibila duioșie: „Nu
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
chipul meu citea că vreau să aud mai mult, pentru că simțeam că este mai mult, Poetul, George Filip, căci despre el este vorba, a continuat: „Draga mea prietena și stimata reporteriță, m-ai prins Într-o clipă a marilor destăinuiri. Las modestia sub masă și-ți spun adevărată mea intenție. M-am gandit la Pilat din Pontus. Dacă el, silit de Împrejurări, l-a omorât pe Iisus și pe mulți dintre ai Săi, ei bine, eu vin și-i cânt pe
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
ce spune Poetul?” Și gândul Îmi zboară la memoria cuvintelor. Unele se așează lin pe filă albă În versuri născute cu o ușurință fantastică de care doar Poetul este În stare, altele se retrag În străfundurile inimii și nu se lasă scoase de acolo decât cu greu, și doar atunci când George Filip se acoperă cu acea lumină că un clopot dincolo de care Își rostește nemărginirea sufletului. Și cuvântul e unul singur și doar el, poetul Îi cuprinde Înțelesul Întreg și se
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
tristețea lumii uneori ne curge-n lacrimi Ca ni-i scris de ursitoare orice clipă s-o plătim Ba cu fericiri de-aiurea, cu trișări, iubiri sau pătimi, Legi nescrise lângă care zi de zi ne răstignim. Dus În pribegie lăsând râuri și Carpații, Nu ne căutați pricina, codrii, doinele-s cu noi; Numai dorul ne apasă navigând prin emigrații Și ne pierdem după soarta, printr-al timpului șuvoi... (Exodul) Așadar Poetul există Într-un cerc de efluvii astrale emanate de
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
ar bate Dumnezeu, dar vă previn că Înotam prea naivi prin prostie și mediocritate. Ascult cuvintele Poetului și gândul mă poartă spre alte versuri care exprimă o stare ce ma apropie de durerea cu care am pus Întrebarea. “s-a lăsat din zbor un albatros Bănuind sub aripi un catarg; Poate se temea de glasul Mării, Poate Îl chema un vis spre larg. ............................................................... l-am privit cu mii de ochi deodată cum Își adăpa-acolo sus sufletul... apoi s-a dus
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]