5,821 matches
-
în vid de becuri aprinse, biserica de cartier pe coasta Păcurariului, a prins de veste preotul că acoperișul vede un val de oraș și liniile de la gara mare, cerul cît cuprinde, clădiri atenuate de viteza văii între vagi coline, lumina largului a scăzut din cea interioară fără compensația strălucirii gărilor, nu vorbim, era plecarea, apoi vuietul mersului, două-trei siluete de călători, ai și complicitatea lor, ori cum se mai cheamă instanțele de decizie, totdeauna impersonale, garnitura pornind și cam pe ascuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Țara Giurgeului, locuri neînțărcate, doar că laptele curge peste tot, cîtă piele udă? de ce nu rîd sfinții, de ce nu poți fi sfînt rîzînd! trupul rostogolește-se cu timbru de cascadă, efectul Doppler-Fizeau în dimensiunea expresie, eroarea edilitară bulgări expandați pe larg, cu pămîntul amurg a fost splendoarea lui ambiguitatea, foioase-conifere în variație liberă literară, condiție a frumuseții fuga din perete verde viu șarpe-balaur și de cealaltă parte văzduh în viu, biserica albă din coastă Gălăuțaș altă condiție, între trei copii la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
încheiat rapid, sonorul vizual la minim în noapte și în liniștea cea mai mare zgomotul trenului, să treci în altă stare laicatul Iași, faliment, trebuie dărîmată clădirea fabricii de țigarete. XX. ZEAMĂ DE SEC DE PUI Iași Tîrgu Neamț Poiana Largului Borsec Toplița Deda Tîrgu Mureș Deda Toplița Miercurea-Ciuc Adjud Pașcani Triaj Iași Vineri, 28 iulie 2006, ora 8,05, în maxi-taxi Iași Tîrgu Mureș: cu tine, cu Liliana, legănați pe străzile Iașului, un bilet l-am uitat, sacoșa răsturnată, pălăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Valea Mureșului spune că durează prea mult secvența, Răstolița festivalul satelor din defileu, în fața primăriei costumele populare soare, turlele din biserică axul drumului, Bistra Mureșului, Deda pe sub calea ferată, fraza afectul, curioasă credința că se poate mișca fără fond afectiv! largul cîmpului ne-a angajat mai mult pe noi, ne sînt dragi munții în matrice, Regionala de poștă Iași camionul, nebăgat în seamă face Ardealul, ignorare eficientă, ca Moldova, cultura subestimată cu ea, vademecum, înțelegi metafora călătorie, înălțimile vin una după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sat albă pe jumătate, cea cu depărtarea pe vîrful turlelor, Valea Moldovei cum încalecă liniile 2-3 ținuturi de munți, pereții de decinde, Berchișești steagul pe fațadă și nu se vede decît prădarea vederii, Capu Codrului rimă semantică la Vîrfu Cîmpului, largul de pe luncă închis în 20 km, inserțiile crestelor pe alte zări, Pavele, ești nebun, înțelepciunea ta cea multă te-a smintit! Nu sînt nebun, preaputernice procuratorule, a înviat! prime stînci, vine și Petru, arcul de tren îi trece alături, mărfar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urcăm trei băieți, păianjen la colțul civilizare ceferistul rural, îl simt mai bine decît orășeanul antispațiile lui agresive, ramă rotundă la ochelari, cutele la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid, la orbul cerului două stele pînă acum, lumina din toate, nașterea Domnului în inima necredință, halta Rateș Cuza în toate părțile de punctul fixat, două clopote în avertisment, sfoara cu lumini între stîlpi, de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
DJ 127B "Campioni europeni /Egalați de moldoveni / Poli Iași Steaua 1-1" în vinilinul canapelei, Lunca de Mijloc înainte să radă lama pămîntul fertil, rănile lumii sînt mărturiile despre ea, reluate în sistem semiotic, biserica din golul neputinței expresiei, brazi în larg, mă învăț sub pecetea grea de frumusețe și n-am să mai trăiesc oportunist! sărim leagăne, bucle, case dedesubt, relațiile plafonează în plan, duhul bradului țeapăn prin ele, întîrzie în istoria cu oameni cît sînt munte și brad, peisajele curgătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-mi și mie că nu înțeleg! eram doi la consiliul elevilor care nu înțelegeam, clasa a XII-a, și acuma am primit o grămadă de mesaje pe ungurește! cuibul de barză amenajat de om, rotund pe drugi metalici, șoimul cît largul depresiunii, survolul arătura, Miercurea Ciuc în cumplită autoinstalare. Ora 15,29, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești limpede lespede Eminescu în înverșunarea urbană, nu ne degajăm de ea ieșind din cumplita autoinstalare, cu Bacovia degajat de cărți, cu toate că niciodată nu este de ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
arboricolă, cuibul de pe vîrf, cinci trepte de creste de nuanțe, desenele căderii nămeți pe piatră, noi sîntem munții cu orografia continuă, odihna este a trecerii, moartea căderii, scriitorul cabotinul tehnicilor Tușnad în scris, frumoase cu observația că nu încape numele, largul de depresiune dungi pe spatele facerii ei, halta Vrabia lățimea șesului potolită în caroiaj de diguri, trenul buza malului pe casele Sînsimion, platitudinea artă prezența în lunecușul Sîntimbru Ciuc/Csíkszentimre, satul de dinainte are și biserică ortodoxă, încheagă național confesional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sighișoara Teiuș Războieni Tîrgu Mureș Gheorgheni Miercurea-Ciuc Siculeni Adjud Pașcani Triaj Iași) 162 XIX. TOT CE CUMPERI SĂ NU CUMPERI! (Iași Pașcani Bacău Mărășești Saline Adjud Pașcani Triaj Iași) 181 XX. ZEAMĂ DE SEC DE PUI (Iași Tîrgu Neamț Poiana Largului Borsec Toplița Deda Tîrgu Mureș Deda Toplița Miercurea-Ciuc Adjud Pașcani Triaj Iași) 187 XXI. MUNȚI ROHMANI (Iași Lețcani Dorohoi Zvoriștea Siret Rădăuți Suceava Vatra Dornei Ilva Mică Cluj-Napoca Huedin Oradea Salonta Ciumeghiu Holod Ștei Arieșeni Cîmpeni Abrud Alba Iulia Cluj-Napoca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Pluta salvatoare a științei În general, se poate afirma că frumoasa imagine a lui Otto Neurath referitoare la inițiativa științifică [Zolo 1986] se impune mai ales în cadrul raporturilor dintre știința politică și teoria politică: ne aflăm pe o plută în largul mării și trebuie să recurgem la reparații, chiar destul de dese și de serioase, la instrumentele de la bord și la pluta în sine, fără să o oprim din navigație și fără a ne întoarce la mal. Așadar, știința și teoretizarea nu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
necesare, să se decidă să fie eficienți. În literatura de specialitate există două răspunsuri. Primul se referă aproape exclusiv la statutul social-economic. Al doilea sugerează că tocmai conștiința de clasă creează condițiile participării politice. Ambele merită să fie analizate pe larg. 6.PARTICIPANȚII Statutul socio-economic Pentru că cercetările empirice arată că pe baza tuturor indicatorilor socio-economici, persoanele care votează și participă mai mult sînt cele situate la un nivel socio-economic mai ridicat și că, dimpotrivă, persoanele mai dezavantajate din punct de vedere
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sau totalitar, în care operează. Tot ceea ce ține de un sistem de partide (modalități electorale, reprezentare parlamentară, formare de guverne) suportă, în sistemele monopartidiste, influența altor judecăți, care nu duc către sisteme concurențiale. Dar despre sistemele monopartidiste vom vorbi pe larg în capitolul despre regimurile autoritare și totalitare. Partide predominante Revenind la clasificarea lui Sartori, primul tip de sisteme de partide concurențiale este constituit din sisteme cu partid predominant. În aceste sisteme există un partid care, într-un lung șir de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pentru ceea ce face, și un guvern responsabil, care acționează eficient și competent, pînă la a susține că "nu putem obține simultan mai multă receptivitate și mai multă responsabilitate independentă" [ibidem, 228]. În realitate, un guvern care anticipăm teoria dezvoltată pe larg în capitolul următor este doar comitetul executiv al majorității sale parlamentare poate încerca să fie destul de receptiv la toate tematicile prin care s-a angajat în fața electoratului și, în același timp, poate să încerce să pară destul de responsabil față de noile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
până la capăt. D. T.: Da. După aceea, am preluat coordonarea din partea Comitetului PCR din CU Iași a CUASC, până în februarie 1987 când, după demonstrația studenților, am fost debarcat din toate funcțiile. S. B.: Vom vorbi și despre acest episod pe larg. Era o tradiție să deveniți imediat coordonator pe studenți? D. T.: Era o mișcare oarecum naturală. S. B.: Pe asta nu o decideați dumneavoastră. Era un ritual de primire sau era de drept? D. T.: De drept. Mi s-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
arme după specificație americană. Japonia și U.R.S.S. au pus capăt în anul 1956 stării de beligeranță, existentă între ele din 1945; U.R.S.S. a promis sprijinul în admiterea Japoniei în O.N.U. și retrocedarea unor insule mici din largul coastei de nord; admiterea în O.N.U. a avut loc la 18 decembrie 1956, iar la 15 ianuarie 1958, Japonia a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al O.N.U. Disputele teritoriale dintre U.R.S.S. și Japonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
o grupare de tineri identificați prin același interes comun și, la urma urmelor, nu se putea și nici nu simțeam nevoia să scot în relief specificitatea mea de evreu. Pe de altă parte, pot să adaug că mă simțeam în largul meu în atmosfera armonioasă ce caracteriza viața noastră de toate zilele la facultate dar necazurile până la urmă nu vor întârzia nici ele să poposească în curând în ograda mea. Zeița Fortuna a hotărât însă ca, înainte de încarcerarea în capcana necazurilor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a fost. Bună ziua, excelență, se adresează șeful marelui grangur. Nu-i el guvernatorul. Îl așteptăm puțin, intervine traducătorul. Dar ce p... mă-si, îl așteptăm noi?! Chiar atunci intră și grangurul gazdă și grangurul nostru zîmbește la el. Excelență..., zîmbește larg al nostru. Bine ați venit, zîmbește și grangurul lor. Ați avut un drum greu. Pe unde ați venit? Pe la... Dubrovnic, spune fără să clipească al nostru. Grangurul lor rămîne cu gura căscată. Dubrovnic era la celălalt capăt al lumii. Excelență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unde aveți treabă. Îi sînt recunoscător pentru meticulozitatea cu care a gîndit totul. Nu doresc masă, nici cafea, vreau să ne așternem la drum. Mașina pare că orbecăie prin Atena vreo două ore, dar, surprinzător, nimerește autostrada. O dată ieșită la larg, începe a fornăi și roiește și ea vioi printre celelalte mașini grăbite. Viteza crește, se enervează și lasă în urmă, cu buzele umflate, tot felul de mașini de lux. Mă simt în siguranță datorită unei ținute de drum excelente. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-au confruntat Aliații cu mașina de război a Germaniei și a fost ultima bătălie navală echilibrată. Apoi Aliații au copleșit Germania muribundă prin superioritatea materialului de război, atît prin cantitate cît și prin calitate. Cum spuneam, priveam zările din largul Mediteranei și fiecare era cu gîndurile lui, cu trăirile lui, separați unul de altul prin zidul muțeniei. Apa se vedea în culoare verde brăzdată de fîșii înguste și lungi de un negru intens, pînă hăt, departe la insulă. Am uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
țipă disperat: Fii atentă... Ce? întreabă Raluca. Sutienul! zbiară Ionuț. Un țipăt studiat și o fuguță spre haine, nu prea repede totuși, îl exasperează pe Ionică. Preocupați de spectacol n-am observat că fetița lui Rotaru era încet-încet dusă spre larg. Chiar începuse să țipe. O alertă de grad zero scoală plaja în picioare. Femeile țipă, fetița luptă cu valurile și musculoșii se foiesc de pe un picior pe altul. Nici unul din grozăvoșii înotători nu îndrăznește să taie valurile spre fetiță și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prin anul 2650 înaintea lui Hristos și au trebuit treizeci de ani celor peste o sută de mii de lucrători... În sfîrșit, ne îndreptăm spre intrarea în Marea Piramidă. Un tunel de 1m și ceva înălțime pe 1 m de larg, urcă într-o pantă extrem de abruptă vreo treizeci de metri. Un șirag de oameni urcă, un șirag de oameni coboară și aerul este sufocant. Cele două șiraguri sînt despărțite de un soi de balustradă mică și din cîteva mici bîrne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ne îmbrățișează și ne poftește să intrăm. Are o reședință frumoasă, cu o grădină generoasă și bine îngrijită. Locuința nu este împodobită cu obiecte de artă ca în alte părți, dar amabilitatea acestei familii te face să te simți în largul tău, ca între prieteni. Terasa este înconjurată pe două laturi de flori și este mobilată cu fotolii și canapele din răchită. Comode cum numai cei care le folosesc o știu. Pe măsuță, distinsa și culta doamnă Sikorski pune o tavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Atunci urcă! Urc în trăsură. Surprinzător, este foarte comodă și are o suspensie de vis. Mă numesc Galdurralde Rigoberto, veteran, erou... Mă gîndesc că începe bine omul meu. Te pomenești că este și limbut, exact ce căutam. Îmi explică pe larg ceea ce deja știam. O prezentare seacă, deloc antrenantă. Apoi, fără nici o legătură, mă atacă brusc. Ce naiba te-a apucat să te zgîiești prin Havana pe căldurile astea? Asta chiar că mă surprinde și răspund înțepat: Este treaba mea, ai înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
piraților La taifas cu briza din Caraibe Villa Blanca domina împrejurimile din sudul Bahia de Nipe și constituia un reper sigur pentru toate navele care intrau în acest golf. O intrare extrem de îngustă făcea golful acesta dificil de văzut din largul mării și odată adăpostită o navă în el, nu mai avea grija furtunilor care bîntuiau mai ales în timpul verii. Astăzi golfulețul are două porturi micuțe, Antilla și Guatemala. Villa Blanca, situată pe un platou puțin mai înalt, este o veche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]