15,723 matches
-
pe traiectul creșterii economice. Foarte expresiv, R. Nurske caracteriza astfel situația: „o țară este săracă din cauza sărăciei ei în timp ce creșterea economică creează sau alimentează creșterea economică”. Cel mai tranșant, poziția structuralistă a fost afirmată în raportul ECLA (Economic Committee for Latin America) intitulat „Towards a New Trade Policy for Development”, elaborat de economistul argentinian Raul Prebisch în 1964. Una din ipotezele esențiale ale teoriei structuraliste (cunoscută și ca teoria Prebisch - Singer) este următoarea: economia mondială se compune dintr-un centru - un
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cauzată de excesul ofertei de monedă. Dar școala heterodoxă, al cărei mentor este Lance Taylor de la M.I.T., crede că unele salarii și unele prețuri sunt așezate prin reguli predeterminate, nu de reguli ale pieței. De exemplu, indexarea în țările Americii Latine. Multe firme determină prețurile prin calculul unui procent fix sau a unei marje pe costurile de producție - markup pricing. În măsura în care aceste practici prevalează, o reducere a creșterii ofertei de monedă nu va reduce inflația pentru un timp, cât sindicatele și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ar fi cu putință numai atunci când ar încăpea pe mâinile unui personal monastic tot de-o samă în trai și limbă cu bisericile învecinate. Papa Onorie al III-lca încuviință cererea regelui maghiar și în anul 1221 îngădui ca să intre călugări latini în posesiunea mănăstirii, să evite însă prea marea scandelă și să rânduiască călugărilor grecești obroc de la mănăstire, până se vor stinge unul câte unul. Persecutarea și oprimarea ereticilor și schismaticilor creștini precum și a locuitorilor necreștini din cuprinsul țărilor ungurești nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coroanei ungurești, să-și puie în cumpănă toată autoritatea sa juridică și toată puterea sa pentru a stârpi pe eretici, sub care denumire erau cuprinși, după obiceiul vorbei de atuncea, și schismaticii greco-orientali. Cu toată zeloasa împingere din partea Romei, biserica latină nu putu să ajungă în Ungaria la acea domnie esclusivă pe care o avea în vedere de atâta vreme și cu atâta persistență, întru ajungerea căreia și izbutise în multe priviri. Neapărate trebuințe politice, inspirațiile conservării proprie, nevoile unei situații
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmeze necontenit întru aceasta și să aleagă mai cu seamă oameni cuminți și tăcuți ca soli, care, mergând la fața locului, să steie de priceputul Vatatzes spre a-l câștiga pe deplin pentru schimbarea legii. Dar, căzând Constantinopolul pe mînile latinilor, fanatismul și ura grecilor împrotiva francilor se adaose și mai mult, încît Vatatzes nu voi să deie mână de ajutor într-o afacere care chiar ca încercare era periculoasă; deci proiectul căzu din capul locului, găsindu-se că n-are
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deie mână de ajutor într-o afacere care chiar ca încercare era periculoasă; deci proiectul căzu din capul locului, găsindu-se că n-are perspectivă de succes. Cu atât mai activ însă era scaunul cu convertirea bosniacilor, cari, în urma prozelitismului latin, zelos cu asupra de măsură și patronat puternic de regii Ungariei, treceau într-adevăr cu grămada la biserica catolică, pentru ca peste puțină vreme să se-ncline iar cu grămada spre legea greco-răsăriteană. Spre acest sfârșit Papa Bonifaciu al VIII-lea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
victoria lor, românii își încordară toată energia ce le rămăsese, bătură curând după aceea oastea împărătească trimisă împrotivă-le și se menținură cu atâta noroc în țările mai sus numite încît guvernul romeic (roman răsăritean), atacat puțin după aceasta de cruciații latini în capitala sa proprie și alungat în Asia, se văzu silit să contenească din luptă și să-i lase pe rebelii biruitori în buna lor voie și liberi, în ținuturile și țările {EminescuOpXIV 95} ce și le câștigaseră. Astfel, pe la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la un loc, dictată de legea conservării de sine, a unor naționalități slabe contra asupritorului puternic al existenței lor. Căci certuri serioase și ciocniri crunte nu-l amenințau pe noul stat numai despre partea împăraților grecești, ci și despre împărații latini din Constantinopole, precum și din partea regilor Ungariei, cari pretindeau suveranitatea asupra Bulgariei. Dar, prin o politică cu minte, cei doi domni români știură să conjure primejdiile situației. Împăratul Germaniei Frederic I (Barbarossa), pornind în cruciată spre Palestina la anul 1189, luă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rase întăriturile lui și-naintă apoi cu vitejie contra cetății Varna ce se ridica lângă malul mării. Asediul se-ncepu sâmbătă în săptămâna patimilor. Prin aceasta se iritară sufletele susceptibile și fanatic-evlavioase ale garnizoanei, compuse în mare parte din mercenari latini și oameni aleși, care-i opuseră lui Asan o rezistență foarte cerbicioasă. Pentru scopul asaltului Ioannițiu puse să facă o mașină, proprie în felul ei, cu patru laturi, a căreia lungime corespundea cu totului cu lărgimea șanțului orașului, și era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al regelui Ioannițiu nu se putu împrotivi ispitelor războinice, din care cauză se iscă răceală în prieteneasca înțelegere cu Scaunul roman. Între acestea căzuse Constantinopolul (l2 april l204), Împărăția romeică din Europa se surpase prin covârșitoarea vitejie și strategie a latinilor, se desfăcu în mai multe principate grecești, cari se mai putură ridica din dărmăturile monarhiei si se mănținu numai parte cu parte, mai cu samă însă în împărăția grecească asiatică de la Niceea și Brussa, care puse în frunte-i pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumanii, și a o ruina în toate chipurile, primi pe grecii ce se ofereau ei înșii cu părere de bine și cu onori și se folosi de ocazie pentru a-și arăta în mod simțitor ura și supărarea sa contra latinilor, de-a căror sabie tăioasă se temea însă ca și de sabia de foc a heruvimului. La început dispus a se împăca, se zădări mai târziu, prin nesocotința trufașă a latinilor, și întoarse foaia, devenind dușman în faptă, după ce stătuse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arăta în mod simțitor ura și supărarea sa contra latinilor, de-a căror sabie tăioasă se temea însă ca și de sabia de foc a heruvimului. La început dispus a se împăca, se zădări mai târziu, prin nesocotința trufașă a latinilor, și întoarse foaia, devenind dușman în faptă, după ce stătuse mocnit atâta vreme într-ascuns, căutând un moment favorabil pentru a izbucni în fățise fapte de silnicie. Cauza dezbinării a fost următoarea întîmplare. Cauza cea mai apropiată a mâniei sale asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și întoarse foaia, devenind dușman în faptă, după ce stătuse mocnit atâta vreme într-ascuns, căutând un moment favorabil pentru a izbucni în fățise fapte de silnicie. Cauza dezbinării a fost următoarea întîmplare. Cauza cea mai apropiată a mâniei sale asupra latinilor. Abia se văzuse Ioannițiu recunoscut în toată forma în demnitatea sa de rege de cătră cea mai naltă autoritate din Europa, când iată că, cu multă conștiință de sine, trimise la Constantinopol la împăratul Balduin I o ambasadă arătoasă, cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
I o ambasadă arătoasă, cu scopul de a i se oferi ca amic, tovarăș și ajutor la întemeierea din nou a împărăției romane din Răsărit. Fiindcă însă deșarta aroganță și respingătoarea trufie trecuse de la Curtea împărătească a grecilor asupra Curții latine, de aceea răspunsul înscris cătră soli a fost următorul: "Ioannițiu nici nu se cade să se privească ca și când ar avea relații cu regii ca cu niște amici, ci numai ca sluga cu stăpânul, și conform acestora să se și adreseze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și a oricării datorii, iar pre el însuși [î]l vor rearunca în întunerecul trecut al unui neînsemnat om privat". Dacă recunoașterea și sfințirea din partea papei nu putuseră prezerva pe un rege de un așa grav și atingător dispreț din partea latinilor, ele pierdură în ochii lui orice valoare, și în părerea sa el se crezu de acuma-nainte dispensat față cu Roma 100 {EminescuOpXIV 101} de orice altă-ndatorire. Înfuriat cumplit asupra răspunsului arogant a lui Balduin, regele Ioannițiu se puse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ndatorire. Înfuriat cumplit asupra răspunsului arogant a lui Balduin, regele Ioannițiu se puse în înțelegere secretă cu grecii nemulțumiți din Tracia, care, parte din cauza asprei apăsări de-asupra lor, parte din ură națională, uneltiseră de mult o răscoală în contra domiuațiunii latine, pândind numai momentul favorabil. Fugarilor romei dispuși la războaie carii petreceau pe lângă dânsul el le dete drumul să meargă în patria lor, dîndu-le însă instrucții secrete pe cale, ca, până una alta, fiecare din ei să caute din toate puterile a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai momentul favorabil. Fugarilor romei dispuși la războaie carii petreceau pe lângă dânsul el le dete drumul să meargă în patria lor, dîndu-le însă instrucții secrete pe cale, ca, până una alta, fiecare din ei să caute din toate puterile a strica latinilor, fiecare în țara și la locul lui și pe socoteala lui, prin mijlocul unei dușmănii viclene și bine calculate, până ce el va fi în stare a le da ajutor cu de prisos. Norociții cuceritori latini, îndată după luarea capitalei, își
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din toate puterile a strica latinilor, fiecare în țara și la locul lui și pe socoteala lui, prin mijlocul unei dușmănii viclene și bine calculate, până ce el va fi în stare a le da ajutor cu de prisos. Norociții cuceritori latini, îndată după luarea capitalei, își întinseră mâna după provinciile apusene ale împărăției. Potrivit cu planul de împărțeală, Balduin înaintă cu oștirea sa contra orașelor presărate sporadic înlăuntrul Traciei, pe care le și sili să se supuie numaidecât. Marchionul de Montferrat, Bonifaciu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Niceea, Trapezunt și Epir nu s-ar fi bucurat de un răgaz binevenit pentru strângerea și înmulțirea puterii lor de rezistență, nesuficiente încă, dacă știrea despre năvala bulgaro-romînă n-ar fi sosit ca un trăznet din senin, oprind brațul cuceritorului latin ridicat deja asupra Asiei și retrăgîndu-l repede în Europa. Momentul favorabil pândit de vicleanul Ioannițiu pentru a procede pe față sosise tocmai acuma, căci latinii se împrăștiaseră înlăuntrul bucățitei împărății, Enric fratele împăratului era trimis cu floarea oștirii în Asia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei și a ajutorului militar dat de regele român rebelilor din Didymotichos și Adrianopol, Balduin trimise o considerabilă oștire pentru a înfrînge revolta. Orașele Vizya, Tzurulus și Arcadiopol, acest din urmă după un cumplit măcel, căzură curând în puterea vitejilor latini, carii sub conducerea lui Balduin apucară acum spre Orestias (Adrianopol), făcând cu mare zel pregătiri întinse pentru luarea acestui loc important. Foarte strâmtorați, împresurații trimiseră anume solie către regele Ioannițiu, cerând să le deie ajutor la nevoia lor mare și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Foarte strâmtorați, împresurații trimiseră anume solie către regele Ioannițiu, cerând să le deie ajutor la nevoia lor mare și să abată de sârg pieirea deplină pe care cu ochii o vedeau apropiindu-se. Cererea lor fu ascultată, campania în contra împărăției latine începu numaidecât. Ioannițiu răpi cu asalt, deși cu mare vărsare de sânge, orașul Filipopole din mînile romeilor, făcu mulți prizonieri, luă mari prăzi, apoi merse-nainte să dispresure înconjuratul oraș Adrianopol. Dar fiindcă nu cuteza să se prindă la luptă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de succes. Astfel stătură față-n față amândouă părțile mai multe zile de-a rândul fără a se hotărî lucrul. Meșteșugărețul rege Ioannițiu avea în gândul lui un vicleșug de război și cercă înainte de toate cu isteție planurile și tactica latinilor printr-o recunoaștere. El puse o trupă de cumani să execute o năvală asupra vitelor de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau ale oștirii împresurătoare și pășteau pe lângă tabăra latină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
latinilor printr-o recunoaștere. El puse o trupă de cumani să execute o năvală asupra vitelor de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau ale oștirii împresurătoare și pășteau pe lângă tabăra latină, pe grasele pajiști. Latinii, cum zăriră pe cumani, săriră în picioare cu sălbatică impetuozitate, apucară lăncile, se aruncară pe cai și apucară la goană după cumani cu dârlogii slobozi. Cumanii însă fugiră cu toată graba îndărăt și pe când fugeau își
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toată graba îndărăt și pe când fugeau își zvârleau săgețile fără a se opri, înapoia lor, asupra dușmanului ce-i urmărea, fără a se lăsa ajunși, având fugari cu glezne repezi și pe dânșii armătură ușoară. Proba metodei de luptă a latinilor era deci făcută, și ziua trecu fără alte urmări. Curând după asta, Ioannițiu se ascunse cu oștirea între ponoară, adâncături ale terenului și văi înguste ale-mprejurimii, tăbărî după dâmburi înalte care îl acopereau și tăinui latinilor cu mare grijă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de luptă a latinilor era deci făcută, și ziua trecu fără alte urmări. Curând după asta, Ioannițiu se ascunse cu oștirea între ponoară, adâncături ale terenului și văi înguste ale-mprejurimii, tăbărî după dâmburi înalte care îl acopereau și tăinui latinilor cu mare grijă poziția lui. Apoi, pentru a întărîta pe dușman, rândui o trupă însemnată de cumani să atace tabăra latină, dar li prescrise ca-n retragerea lor, asemănătoare cu fuga însă făcută cu plan, să apuce același drum pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]