4,839 matches
-
-se realiza conform intenției comunicative a vorbitorului. După tipul și caracteristicile unităților lexicale între care se stabilește relația de echivalență (sau de "asemănare"71) semantică, se disting 72: * la nivel fonetic/ fonologic sinonime fonetice: bravo! = Braavo! = Bravo! = Bravoo!; * la nivel lexical: * sinonime lexicale: reverie visare, tineresc juvenil, a fugi a alerga etc. (sinonimie stabilită între două sau mai multe cuvinte); * sinonime frazeologice: a scoate din sărite a scoate din pepeni; a o tuli a o șterge a spăla putina a da
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conform intenției comunicative a vorbitorului. După tipul și caracteristicile unităților lexicale între care se stabilește relația de echivalență (sau de "asemănare"71) semantică, se disting 72: * la nivel fonetic/ fonologic sinonime fonetice: bravo! = Braavo! = Bravo! = Bravoo!; * la nivel lexical: * sinonime lexicale: reverie visare, tineresc juvenil, a fugi a alerga etc. (sinonimie stabilită între două sau mai multe cuvinte); * sinonime frazeologice: a scoate din sărite a scoate din pepeni; a o tuli a o șterge a spăla putina a da bir cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre unități lexicale care au formă diferită, trimițând, în context, către referenți contrari (Hobjilă, 2009; cf. Bidu-Vrănceanu, Forăscu, 1988, p. 165). Antonimele se plasează în clase diferite atât prin raportare la criteriul formei, cât și la cel al conținutului 73. Astfel, din perspectiva
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
formei, cât și la cel al conținutului 73. Astfel, din perspectiva formei, se disting antonimele cu radical diferit (frumos urât, nocturn diurn) de antonimele cu același radical, dintre care unul actualizează prefixarea negativă (competent incompetent, atent neatent), iar în funcție de unitățile lexicale între care se stabilește relația de antonimie: * antonime lexicale: da nu (cuvânt cuvânt); * antonime frazeologice: a nu ridica ochii din pământ a-și lua nasul la purtare (expresie expresie); * antonime lexico-frazeologice: a sta a o lua la goană (cuvânt expresie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din perspectiva formei, se disting antonimele cu radical diferit (frumos urât, nocturn diurn) de antonimele cu același radical, dintre care unul actualizează prefixarea negativă (competent incompetent, atent neatent), iar în funcție de unitățile lexicale între care se stabilește relația de antonimie: * antonime lexicale: da nu (cuvânt cuvânt); * antonime frazeologice: a nu ridica ochii din pământ a-și lua nasul la purtare (expresie expresie); * antonime lexico-frazeologice: a sta a o lua la goană (cuvânt expresie). Planul conținutului, raportat la context, permite diferențierea antonimelor totale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantive antonime (bunătate răutate), adjective antonime (bun rău), verbe antonime (a veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici), prepoziții antonime (cu fără). (c) Omonimia este relația dintre unități lexicale caracterizate prin identitate la nivelul formei și diferență în plan etimologic și la nivel semantic (cf. Zugun, 2000, p. 248; Șerban & Evseev, 1978, pp. 172, 175). În funcție de valențele lexical-sematice și gramaticale ale cuvintelor între care se stabilește această relație, se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la nivelul formei și diferență în plan etimologic și la nivel semantic (cf. Zugun, 2000, p. 248; Șerban & Evseev, 1978, pp. 172, 175). În funcție de valențele lexical-sematice și gramaticale ale cuvintelor între care se stabilește această relație, se disting 74: * omonime lexicale (aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale): han ["conducător mongol"] han ["în vechime, echivalentul pensiunii"], ambele substantive; * omonime lexico-gramaticale (aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv) ai [un frate] (verb predicativ) ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
are/ Aro; * adăugarea unei consoane inițiale: astronomie gastronomie; * adăugarea unei consoane mediane: ruină rutină; * adăugarea unei consoane finale: ar arc/ ars; * dublarea unei vocale: muze muzee; * repetarea unei vocale: cant canat; * interschimbarea unor sunete: perfect prefect. (e) Polisemia caracterizează unitățile lexicale care, contextual, actualizează sensuri diferite 77; unitățile lexicale multifațetate la nivelul conținutului (unei singure forme îi corespund mai multe sensuri) sunt numite, în literatura de specialitate, cuvinte polisemantice sau "polisemanteme", iar în cazul existenței unui număr foarte mare de sensuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adăugarea unei consoane mediane: ruină rutină; * adăugarea unei consoane finale: ar arc/ ars; * dublarea unei vocale: muze muzee; * repetarea unei vocale: cant canat; * interschimbarea unor sunete: perfect prefect. (e) Polisemia caracterizează unitățile lexicale care, contextual, actualizează sensuri diferite 77; unitățile lexicale multifațetate la nivelul conținutului (unei singure forme îi corespund mai multe sensuri) sunt numite, în literatura de specialitate, cuvinte polisemantice sau "polisemanteme", iar în cazul existenței unui număr foarte mare de sensuri derivate polisemia este asimilată unei "pletore semantice" (Șerban
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în mână, pe rând, își vârî nasul în fiecare, și-n cele din urmă îi spuse: Da, da, nu-i tocmai rău!... Ia cântărește-mi, dragă mătușică, așa, ca la vreo patru uncii." (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) Realizați familia lexicală a cuvintelor: floare, lumină, iubire, soare, vină, a trece, alb, carte, eficient, folos, harnic, școală, rar. Indicați elementele câmpurilor lexicale ale următoarelor cuvinte: culoare, toamnă, floare, ființă, mașină, calitate, defect, rechizite, grădiniță. Indicați câte patru expresii care să conțină fiecare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tocmai rău!... Ia cântărește-mi, dragă mătușică, așa, ca la vreo patru uncii." (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) Realizați familia lexicală a cuvintelor: floare, lumină, iubire, soare, vină, a trece, alb, carte, eficient, folos, harnic, școală, rar. Indicați elementele câmpurilor lexicale ale următoarelor cuvinte: culoare, toamnă, floare, ființă, mașină, calitate, defect, rechizite, grădiniță. Indicați câte patru expresii care să conțină fiecare dintre cuvintele: inimă, drag, gură, picior, ochi, dor, foc. Relații semantice Alcătuiți enunțuri în care să ilustrați: * paronimia eminent iminent
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvântul (sintetic sau perifrastic, altfel spus, cuvântul propriu-zis și expresia/ locuțiunea) subsumat unei clase cu anumite caracteristici de ordin semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de marcă de tip categorial și/ sau raportual, stilistică) face parte dintr-o clasă de cuvinte care au caracteristici similare; de exemplu, cuvântul repede este inclus în clasa semantico-gramaticală a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire neflexibile: adverbul, interjecția, prepoziția și conjuncția (elemente care nu-și modifică forma atunci când sunt actualizate într-un enunț, neraportându-se la categorii gramaticale); * structură morfologică sau morfematică a cuvântului 85 unitatea radical (purtător al sensului lexical) + flectiv (purtător al informației gramaticale); de exemplu, structura morfematică a cuvântului cu băieții cuprinde: radicalul cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică băieț(raportat la cuvântul de bază băiat), cuvântul flectiv cu (marcă a cazului acuzativ) și flectivele propriu-zise de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semantice" (Pierre Guiraud, apud Genette, 1994, p. 162), studiul fenomenelor lingvistice reperabile la fiecare nivel al limbii: la nivel fonetic/ fonologic modificări de sunete, sunete împrumutate, elidări ale unor sunete, lungiri de sunete, accentuări diferite, simbolismul fonetic etc.; la nivel lexical valorile unor arhaisme, regionalisme, termeni de jargon, formații sufixate/ prefixate, forme compuse, creații de cuvinte etc.; la nivel morfologic valorile stilistice ale tuturor claselor semantico-gramaticale, frecvența anumitor părți de vorbire în context etc.; la nivel sintactic -topica obiectiv/ subiectivă, construcții
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alternativă/ complementară în stilul conversației curente și în cel familiar a cuvintelor/expresiilor cu sens propriu și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
curente și în cel familiar a cuvintelor/expresiilor cu sens propriu și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantive proprii (în număr mai mare decât în cazul celorlalte stiluri funcționale) etc.; * valorificarea, în stilul publicistic și în cel beletristic, a diferitelor tipuri de adverbe și adjective la anumite grade de comparație (în stilul publicistic, superlative create cu formanți lexicali de tipul ultra-, mega-, hiper-, superetc.), interjecții propriu-zise și onomatopee etc.; (d) la nivel sintactic: * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și două cuvinte formate prin compunere. 2. Indicați din textul dat două cuvinte care conțin diftong și două cu vocale în hiat. 3. Alcătuiți patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a trece. 4. Menționați patru termeni din familia lexicală a cuvântului frumoasă. 5. Indicați valoarea morfologică și cazul cuvintelor: ei, cine, frumoasa (ești), crăiasă. 6. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: o minunăție, a păli, din perete, cine. 7. Transcrieți din text o propoziție simplă și transformați-o în propoziție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de viață?" (Lucian Blaga, Lumina) Cerințe: 1. Indicați, din text, trei cuvinte care conțin diftong și unul cu vocale în hiat. 2. Alcătuiți două enunțuri cu omografele lumina și lumina, precizând valorile lor morfologice. 3. Indicați patru termeni din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele adjectivale din textul dat și precizați părțile de vorbire în care acestea se concretizează. 6.Alcătuiți enunțuri cu paronimele: eminent iminent. 7
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca procedeu de formare a cuvintelor / 101 Capitolul VI. Etapele condensării / 111 Capitolul VII. Tipuri de condensare / 123 Capitolul VIII. Circumstanțele condensării / 153 Capitolul IX. Cuvinte internaționale condensate / 159 Capitolul X. Condensarea internă în diferite limbi / 165 Capitolul XI. Împrumutul lexical prin condensare / 185 Capitolul XII. Modificări ale complexului formal-gramatical și semantic / 195 Capitolul XIII. Condensarea lexico-semantică un procedeu complex și universal / 209 Abrevieri și sigle bibliografice; semne grafice / 215 Abrevieri de cuvinte / 219 Indice de cuvinte condensate / 221 La condensation
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbi scoate în evidență faptul că acest fenomen constituie, înainte de toate, un procedeu de formare a cuvintelor, inclusiv în situațiile în care el are loc nu în cadrul unui anumit idiom, ci în procesul contactului dintre limbi, mai exact al împrumutului lexical. De altfel, autorul a ajuns la concluziile pe care le cuprinde prezentul volum pornind, într-un articol publicat în urmă cu mai mulți ani, de la exemple de împrumuturi românești condensate din sintagme și compuse turcești. Extinderea cercetărilor sale asupra ansamblului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
respectiv al compusului originar. În acest fel se obține un nou cuvânt, parțial identic cu baza, dar cu învelișul sonor mai scurt; el preia înțelesul întregii formații complexe originare. Procedeul se aplică în interiorul unei limbi sau în procesul de împrumut lexical dintr-o limbă în alta (caz în care sintagma de bază poate fi și liberă). Dăm, deocamdată, doar câteva exemple românești relevante pentru ceea ce înseamnă condensare lexico-semantică: sintagmele stabile pătlăgică roșie și pătlăgică vânătă au devenit roșie, respectiv vânătă; calitate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de grup) cu determinantul (modificatorul), de regulă într-o sintagmă nominală; c) semantic: mecanism de modificare a sensului cuvintelor; d) lexico-gramatical: procedeu de formare a cuvintelor. Niciuna dintre aceste caracterizări nu plasează condensarea printre tipurile principale ale categoriilor de evoluții lexicale enunțate: a) Cuvintele scurtate cele mai numeroase și mai specifice sunt abrevierile grafice, siglele și cuvintele trunchiate (v. DAS, pp. 8-11). b) Cele mai frecvente cazuri de cap de grup nominal fuzionat sunt construcțiile în care capul fuzionează cu "determinative
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]