3,672 matches
-
analfabetizat, s-au descivilizat - Într-un cuvânt: s-au slavizat. Grecia, da, singura Înfrângere cunoscută de Neamul Rusesc... - Ne Întoarcem la profesorul de istorie? - Ne Întoarcem. După ce a regretat că, tot „liberând” Polonia, n-au ajuns până la Elba, zice: «Am liberat pământurile noastre din Bielorusia și Ocraina, cele pe care trufașul Leah ni le răpise!» - Dar cu Basarabia? Ce-a zis de Basarabia? - Mai bine nu-ți spun - ce, n-avem noi, proștii noștri, daco-romani, să ne facem sânge rău și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
azi nu ne e Îngăduit să-l rostim, să-l scriem. Faptele rămân, de s-ar da Rusul cu curul de pământ, de s-ar apuca să behăie ca oaia: tot lup rămâne... E drept, după ’45, n-a mai liberat direct alte nefericite de țări, alte biete neamuri (și-a băgat coada În China, În Coreea, În Vietnam - dar furiș, hoțește) - dar faptu-i fapt: ce ocupă Rusul - ocupat rămâne! De asta e o prostie să crezi că acea Împărțire de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
e o prostie să crezi că acea Împărțire de la Ialta a Împărțit ceva - he-he, noi eram demult ocupați și bine ocupați! Când e vorba de kilometri pătrați, Rusul nu se sfiește să „apere” cu tancurile ceea ce a ocu... - pardon: a „liberat” - ai exemplul Berlinului, al Budapestei - or să mai fie și altele, multe altele... Vai de capul „liberaților”... Tata a murit În 1967, n-a mai apucat „și altele”: Praga, Kabul - iar pentru că tot vorbim de ucraineni: Fântâna Albă, Lunca, masacrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dealtfel acum câteva zile a fost Roza pe la noi, știa că am primit de curând cărți de la Orhei...» « Nu face pe deșteptul cu mine, că cu noi nu-ți merge!», mă repède Sapșa. «Ce-ai primit acum, de când ne-a liberat puterea sovietică, În rusește și În moldovenește, sunt cărți adevărate, bune, de Înaltă valoare - fiindcă-s progresiste! Eu Îți cer să predai cărțile voastre, fașiste, contrarevoluționare, burgheze, reacționare, cu opiu al popoarelor, cu misticism, cu morală mic-burgheză, filistină - fiindcă-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca un tată de copil: voinic, frumos, bun... Bine, Paltinule, dacă dai de el, mă ții la curent - Paltinul a zis că Încă nu, tu știi, măi flăcău, ce-nseamnă «âncă nu»? - Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lega palma Între scândurele, să se vindece așa, strâmb, cârnit - ca al lui Moș Iacob... Tunurile abia se mai presupun, mama a terminat cu adunatul morților, Moș Iacob Încă nu cu strânsul monițiilor - dar așteptăm. Eu - În calidor. De când au liberat Românii orașul Balta, de dincolo de Nistru, au Început să se Întoarcă unii dintre ridicați - ridicați cu puțin timp Înainte de Începerea războiului. Tata a fost ridicat cu mult timp Înainte, dar nu contează: mama află cine și din ce sat s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Mama tușește, se stăpânește - Tuza șade la noi, se cade să fii ți-vi-li-zat cu oaspeții. Zice: - N-am fost pe-acolo, dar am auzit... Pe voi v-au ținut sub ocupație Ungurii o mie de ani, dar când v-ați liberat și voi, În 1918, erați mult mai țivilizați, cum spui și decât Muntenii și decât Moldovenii, care erau demult liberi. Noi Însă am stat sub Ruși numai o sută de ani - și uite cum ne-au dat Înapoi cu sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pentru dat cote, pentru intrat la colectivă - că doar În frunte cu directorul școlii, uncheșu-tău, executam ordinul..., dar Îți duci și tu, ca pe-o cruce, permisia specială și prima În bani și gradul de sergent cu care te-ai liberat...» «D-apăi, la armată, ordinu’...», Încearcă el - Însă eu: «Bine-nțeles, ordinul - dar sunt ordine și ordine: eu am executat un ordin când am bătut În poartă la voi, să vă lămuresc să intrați la colhoz, tu ai executat un ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Cel cu care... - n-a mai zis cuvinte, a arătat, cu amândouă mâinile, cu ochii, cu pălăria, cum anume zmulge el paie din gireadă - cu cârligul: o dată, de două, de trei ori... Războiu’ abia o-nceput, ai noștri n-or liberat toate ocnele și lagărele rusăști - și dacă azi-mâne se-ntoarce domțători? ; și-și vede cu ochii, mormântu’? ; cu, pe cruce, anul morții lui, 1941? Nu moare el, de-adevăratu’ și de inimă ră? Ca on cumnat de-al meu, frate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și mă pune să semnez o hârtie rusească. Și o semnez, domnule! De ce nu?!, vorba Înțelepciunii poporului. Ei și dac-aș fi Înțeles ce spune Rusul, ce spune hârtia aceea, În rusește? S-ar fi schimbat ceva? M-ar fi liberat? Buuun - bună să-mi fie mie inima... De la Orhei sunt trimis la Balta, În Ucraina, acolo era un mare lagăr de triere. Știi că Balta a fost o vreme, după 1924, capitală de... republică! - Autonoma? Maldaviniasca? - Așa cum zici... Pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Și ce rău le-a părut, până la urmă, că adevărul acela s-a dovedit a fi cel de la bun Început. Dar ți-ai găsit să rostească vreun cuvânt de scuză, măcar de părere de rău... Nimic! Ba, când m-am liberat, unul din ăsta - mă ura, de parcă i-aș fi pohtit ibovnica - zice: «Lasă, că până la urmă tot punem laba pe tine și te-nfundăm!» Că mă Înfundă!, nu că au să afle adevărul-adevărat... Așa am fost eu primit În țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În ’49, la Buia, În primele două zile după povestea cu grenada aruncată În ședința lor, de partid, de la școală, maică-ta și cu mine devenim suspecți: cum de pe noi nu ne arestaseră, când «au ridicat tot satul»? ; după ce suntem liberați - eu fiind ultimul și mult timp după penultimul - iarăși suntem suspecți: de ce ne-au ținut pe noi atâta decât dacă suntem oamenii Securității! - asta mai zic și eu judecată sănătoasă de ardelean sănătos! Cum o dai - nu-i bine. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bine. Sau cum zic ei, Ardelenii: nicicum! Ridic din umeri. Din cap, Încuviințez. Pe acestea le știu bine, le-am trăit din plin - eram deja mare. - Ai să vezi, continuă tata, râzând, că dacă are să se Întâmple minunea să fie liberată România de comuniști - am spus: liberată, adică tot alții or s-o libereze, că Românii... vai de geanta lor tricoloră - noi, o să fim, În continuare, suspecți. O dată În ochii Basarabenilor care nu s-au refugiat În ’44: plecând noi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Pe acestea le știu bine, le-am trăit din plin - eram deja mare. - Ai să vezi, continuă tata, râzând, că dacă are să se Întâmple minunea să fie liberată România de comuniști - am spus: liberată, adică tot alții or s-o libereze, că Românii... vai de geanta lor tricoloră - noi, o să fim, În continuare, suspecți. O dată În ochii Basarabenilor care nu s-au refugiat În ’44: plecând noi În refugiu, nu-i părăsisem? nu-i trădasem? - trebuia să rămânem acolo, să-mpărțim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
agenți ai Rușilor! Îți place? Nu. Nu-mi place. Din nefericire - sau din fericire - tata a murit În ’67. N-a apucat... liberarea României, deci a fost scutit de Încă un prilej de suspiciune. Din nefericire, România nu s-a liberat (nu este vorba de reflexivul: s-a, pe sine, se - ci de... impersonal). Dar Românii nu au nevoie ca România să se (impersonal) libereze, pentru ca să caute, să găsească suspecți, vinovați de propria-le nenorocire. Dar nu fac un efort mărunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
deci a fost scutit de Încă un prilej de suspiciune. Din nefericire, România nu s-a liberat (nu este vorba de reflexivul: s-a, pe sine, se - ci de... impersonal). Dar Românii nu au nevoie ca România să se (impersonal) libereze, pentru ca să caute, să găsească suspecți, vinovați de propria-le nenorocire. Dar nu fac un efort mărunt (pentru alții!): să-i caute pe vinovați dinaintea lor, deasupra lor (În piramida cu pricina), și să-i arate pe cei care-i umilesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
era un discurs propagandistic, întrucât informațiile erau selectate, trunchiate, astfel încât să legitimeze idealurile comuniste. Mai mult chiar, controlul comunicațiilor este maximal, atât prin cenzură, cât și prin monopolul surselor de emisie, iar eventualul acces la alte surse de informare (Europa Liberă sau Vocea Americii în statele comuniste din Europa) era o ilegalitate care se pedepsea cu închisoare. Toate aceste lucruri ne arată că în statele de tip totalitar, controlul universului de discurs este cvasi-total, prin transformarea discursurilor din spațiul public într-
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
îl însoțească pentru că, zicea dânsul : "Grănicerii ruși se tem și ei de șefii lor. Se știe că dacă este prins un localnic se poate cădea la învoială că este doar un "rătăcit"; autoritățile românești depun mărturie și ostatecul putea fi liberat până la urmă. Cu un străin lucrurile sunt mult mai grele pentru că în ochii rușilor, el nu poate fi decât spion. De Siberia le era frică chiar și grănicerilor ruși." Găsise, fără prea mult greutate, conacul mare a cărei grădină se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
forțezi mâna recenzentului; poetul statistician făcuse această imprudență, transmițîndu-le prin bondocul gras care o tipărise că trebuie să se scrie despre ea. Asta rămâne totdeauna de văzut dacă trebuie, și ai mai multe , șanse să fii bine primit dacă lași libera opinie să se exprime, într-un minut se și decisese să se scrie despre cartea poetului o notă, în timp ce dacă ar fi tăcut, poate că s-ar fi scris un articol, încrețindu-și fruntea în semn că era stăpânit de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
expresie! Poetică... E bine spus că românul s-a născut poet. — Știu că faci bășcălie. Dar ar trebui să fii atent și la ce spun comentatorii din România. De pildă, îl citez pe același Băcanu și articolul său din România liberă: „Nu ne așteptam de la români, trecuți 50 de ani prin comunism...”. — Cine nu se aștepta? Băcanu și cu Bush? — „...să trăiască o adevărată euforie americană, dar este periculos antiamericanismul unora ș...ț America ar putea să spună: suntem înconjurați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Alexandru Djuvara, care făcuse la Paris studii de pictură și care se ducea acum ca să studieze Dreptul spre a-și face o carieră. Câteva zile mai înainte rostise un frumos discurs în Cameră. Titu Maiorescu i-a consacrat în România liberă un articol semnat de el, în care îi făcu mari elogii. Maiorescu credea să atragă pe Djuvara în partidul junimist, dar n-a izbutit. Ion Brătianu își convocă partizanii din Parlament la o întrunire intimă; acolo le spuse că dorește
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
supune sufragiului colegilor săi. Comitele Șuvaloff stabilește deosebirea ce există între Grecia, stat independent, și România, a cărei independență nu este încă recunoscută de către Europa. Ar fi mai multă analogie între Grecia și Serbia, care în urma declarațiunii Congresului a fost liberată, pierzând caracterul său de stat vasal, și cu toate acestea înalta Adunare nu a admis pe delegații sârbi. Președintele, adresându-se la secretariat pentru a cunoaște dacă cererea de admitere la Congres emană de la guvernul Principatului Român, comitele Corti constată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
bilateral. Primul plenipotențiar al Franței supune, în această privință, o dorință a sa colegilor săi din Rusia; Excelența-Sa întreabă dacă nu le-ar fi posibil de a face o declarațiune constatând că guvernul rus se va sili, spre a libera pe România de sarcinele ce ar rezulta dintr-o ocupațiune prelungită, de a face evacuarea pe calea Dunării și Varnei. Comitele Șuvaloff răspunde că propunerea făcută de primul plenipotențiar al Franței nu ar putea să aibă un caracter absolut. Ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
clerical infestat de ignoranță și rea credință: "De ce ascund adevărul învederat și nu lasă mulțimea să se ridice la treapta înaltă, indicată de Dumnezeu ca fiecare "să fie preferat, cum este însuși Dumnezeu?" De ce tu, preot, dai circumstanțe atenuante și liberezi de păcat pe vrăjitori; pe cetitorii în stele; pe cei ce-nfig frigarea arsă în inimile martirilor; pe cei ce se cunună și se botează de două, trei ori, în pofida Evangheliei și a Canoanelor și condamni cu ușurință pe cei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
preferat, cum este însuși Dumnezeu?" De ce, în același timp, slujitorii altarului primesc jertfe de păcate și ispășire pentru credincioși și totuși încuviințează și încurajează acțiunile atribuite Diavolului și slujitorilor lui cu chip omenesc? De ce tu, preot, dai circumstanțe atenuante și liberezi de păcat pe vrăjitori; pe cetitorii în stele; pe cei ce-nfig frigarea arsă în inimile martirilor; pe cei ce se cunună și se botează de două, trei ori, în pofida Evangheliei și a Canoanelor și condamni cu ușurință pe cei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]