3,668 matches
-
îl constituie concepția cu privire la persoană. Taylor critică viziunea atomistă și instrumentalistă a gânditorilor liberali, care consideră că identitatea omului poate fi detașată de valorile la care aderă acesta. In "Etica autenticității", Taylor consideră că relativismul moral și toleranța, promovate de liberalism, sunt ele însele o parte a unui ideal moral, idealul autenticității. Acesta a apărut, conform lui Taylor, între hotarele civilizației occidentale, datorită unor factori precum urbanizarea și migrația forței de muncă. Concepția cu privire la relativism a lui Taylor diferă de cea
Charles Taylor () [Corola-website/Science/306881_a_308210]
-
Gjertrud Schnackenberg. Robert Nozick moare pe 23 ianuarie, 2002, având cancer la stomac. În acest interviu Nozick discută despre socialism, libertarianism, sport și natura invidiei. Deși s-a creat o percepție generală asupra lui Nozick ca fiind un ideolog al liberalismului radical, traseul lui intelectual începe de pe o poziție ideatică de natură socialistă. Cele mai multe discuții din acest interviu sunt purtate, tocmai, despre decizia lui Nozick de a îmbrățișa viziunea libertariană, renunțând la ideile socialiste. Când ajunge la Universitatea din Princeton intrâ
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
ul este un curent politic apărut ca reacție la perspectiva individualistă a liberalismului, în special cel expus de John Rawls în lucrarea sa, "A Theory of Justice". Printre reprezentanții cei mai importanți ai acestei mișcări se numără Michael Walzer și Alasdair MacIntyre. Principala critică pe care o aduce comunitarianismul liberalismului este ignorarea semnificației
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
perspectiva individualistă a liberalismului, în special cel expus de John Rawls în lucrarea sa, "A Theory of Justice". Printre reprezentanții cei mai importanți ai acestei mișcări se numără Michael Walzer și Alasdair MacIntyre. Principala critică pe care o aduce comunitarianismul liberalismului este ignorarea semnificației pe care o are comunitatea pentru individ. Teoria dreptății descrisă de John Rawls propune o nouă abordare a contractului social, o nouă viziune liberală care a reușit să se constituie în cea mai reprezentativă paradigmă a filosofiei
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
principalele contra-argumente comunitariene, pentru ca partea a treia să se ocupe cu precădere de critica adusă de MacIntyre atât lui Rawls, cât și concepției despre dreptate a lui Robert Nozick." - " " Mulhall și Swift au identificat cinci teme asupra cărora comunitarianismul și liberalismul poartă dispute: concepția asupra persoanei; individualismul asocial; universalismul valorilor; subiectivismul valorilor; neutralitatea statului. Comunitarismul pleacă de la teza că societatea liberală creează continuu alienare, atât prin apelul la individualism, cât și prin disprețul tot mai evident față de grupurile sociale care acționează
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
Argumentul principal pe care cei care pledează pentru acțiuni militare ca răspuns la acest tip de atacuri este acela că valori precum democrația sau liberalismul sunt amenințate prin intermediul acestora. Ca urmare, în fața unui asemenea pericol ar trebui să nu se mai țină cont de procedurile și regulile obișnuite, scopul imediat fiind apărarea acestor valori. În aceste condiții funcționează un alt principiu care afirmă că în
Excepția în caz de maximă urgență () [Corola-website/Science/306975_a_308304]
-
generează o rețea de feude pe care sunt stăpâni cei numiți popular nomenclaturiști. Una din primele teze formulate este că socialismul și nazismul (sau fascismul) se aseamănă mai mult decât ar părea și ca veritabila antiteză este între acestea și liberalism. Hayek consideră că o parte din forțele care au distrus libertatea în Germania, în perioada Primului Război Mondial sunt conturate și în Anglia anilor 1940. Gravitatea unei asemenea situații provine nu doar din enunțurile de tip socialist cât mai degrabă din „acceptarea
Drumul către servitute () [Corola-website/Science/303109_a_304438]
-
operei initulat „Marea Utopie” Hayek detaliază caracterul pervers al discursului socialist despre libertate, modalitate în care socialismul-„apreciat de timpuriu, drept cea mai mare amenințare pentru libertate” și care „a început chiar în mod absolut fățiș ca o reacție împotriva liberalismului Revoluției franceze” a confiscat ideea de libertate, dobândind o acceptare unanimă sub steagul libertății. Hayek constată modul subtil în care socialismul schimbă sensul cuvântului „libertate” pentru a-și justifica ascensiunea și menținerea la putere și pentru a-și căuta legitimitatea
Drumul către servitute () [Corola-website/Science/303109_a_304438]
-
a stârnit animozitatea puternicului ministrului de război, contele Aracheiev. Pavel Pestel și alți decembriști care au format ligă sud revoluționară și au servit sub Kisseleff au fost susținuți de el, cu toate că măsura în care complotul lor a fost încurajat de liberalismul lui Kisseleff a fost contestat. În 1823 este avansat la gradul de general-adjutant. În 1817, la Tulciîn, Kisseleff a întâlnit-o pe fiica cea mai mare a contesei Potocka, Sofia. Începând cu 1819 el a fost un oaspete obișnuit în
Pavel Kiseleff () [Corola-website/Science/302322_a_303651]
-
condițiile de exprimare a creativității umane și să depășească represiunea și opresiunea, care există ca reminiscențe istorice în orice societate. Chomsky a declarat că preferințele sale personale „sunt unele anarhiste tradiționale, în bună măsură cu originea în iluminism și în liberalismul clasic” și că apreciază socialismul libertarian . Este un simpatizant al anarhosindicalismului, prin care înțelege un sistem descentralizat de asocieri libere între instituții economice și sociale. Chomsky consideră că există două sarcini intelectuale importante în sfera politică și socială. Prima este
Noam Chomsky () [Corola-website/Science/302380_a_303709]
-
Liberalismul social este un curent postliberal (numit și "Noul liberalism", a nu se confunda cu neoliberalismul), apărut în Europa Occidentală în primul sfert al sec. XX. Proiectul liberal, ce viza găsirea și instaurarea modelului perfect de convețuire a indivizilor și comunităților
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
Liberalismul social este un curent postliberal (numit și "Noul liberalism", a nu se confunda cu neoliberalismul), apărut în Europa Occidentală în primul sfert al sec. XX. Proiectul liberal, ce viza găsirea și instaurarea modelului perfect de convețuire a indivizilor și comunităților cu viziuni etice, estetice, religioase și sociale diferite, a
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
ideii liberale la nivel global, a cedat locul de principal opozant al conservatorilor britanici Partidului Laburist de esență marxistă. De fapt, din anii douăzeci ai secolului trecut scena politică a lumii va fi dominată de lupta dintre conservatori și marxiști, liberalismul devenind un participant periferic al „războiului ideologiilor”. Mai mult chiar, putem spune că începînd cu al doilea sfert al secolului XX despre liberalism se poate vorbi doar la trecut sau la plural. Nu liberalism - ci liberalisme, "doctrine-refugiu" care, preluînd unele
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
douăzeci ai secolului trecut scena politică a lumii va fi dominată de lupta dintre conservatori și marxiști, liberalismul devenind un participant periferic al „războiului ideologiilor”. Mai mult chiar, putem spune că începînd cu al doilea sfert al secolului XX despre liberalism se poate vorbi doar la trecut sau la plural. Nu liberalism - ci liberalisme, "doctrine-refugiu" care, preluînd unele caracteristici esențiale ale liberalismului clasic, au încercat totodată să găsească răspunsuri adecvate la întrebarile puse de realitățile politice, sociale și economice ale secolului
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
de lupta dintre conservatori și marxiști, liberalismul devenind un participant periferic al „războiului ideologiilor”. Mai mult chiar, putem spune că începînd cu al doilea sfert al secolului XX despre liberalism se poate vorbi doar la trecut sau la plural. Nu liberalism - ci liberalisme, "doctrine-refugiu" care, preluînd unele caracteristici esențiale ale liberalismului clasic, au încercat totodată să găsească răspunsuri adecvate la întrebarile puse de realitățile politice, sociale și economice ale secolului XX. Trunchiul mort al liberalismului clasic a servit drept piedestal pentru
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
dintre conservatori și marxiști, liberalismul devenind un participant periferic al „războiului ideologiilor”. Mai mult chiar, putem spune că începînd cu al doilea sfert al secolului XX despre liberalism se poate vorbi doar la trecut sau la plural. Nu liberalism - ci liberalisme, "doctrine-refugiu" care, preluînd unele caracteristici esențiale ale liberalismului clasic, au încercat totodată să găsească răspunsuri adecvate la întrebarile puse de realitățile politice, sociale și economice ale secolului XX. Trunchiul mort al liberalismului clasic a servit drept piedestal pentru înălțarea „noilor
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
periferic al „războiului ideologiilor”. Mai mult chiar, putem spune că începînd cu al doilea sfert al secolului XX despre liberalism se poate vorbi doar la trecut sau la plural. Nu liberalism - ci liberalisme, "doctrine-refugiu" care, preluînd unele caracteristici esențiale ale liberalismului clasic, au încercat totodată să găsească răspunsuri adecvate la întrebarile puse de realitățile politice, sociale și economice ale secolului XX. Trunchiul mort al liberalismului clasic a servit drept piedestal pentru înălțarea „noilor liberalisme” - economic, conservator, radical și social. Conform "Dicționarului
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
la trecut sau la plural. Nu liberalism - ci liberalisme, "doctrine-refugiu" care, preluînd unele caracteristici esențiale ale liberalismului clasic, au încercat totodată să găsească răspunsuri adecvate la întrebarile puse de realitățile politice, sociale și economice ale secolului XX. Trunchiul mort al liberalismului clasic a servit drept piedestal pentru înălțarea „noilor liberalisme” - economic, conservator, radical și social. Conform "Dicționarului Politic" al lui Sergiu Tămaș (Editura Șansa, București 1996), liberalismul social este doctrina politică care acoperă spațiul dintre liberalismul radical și social-democrație printr-o
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
doctrine-refugiu" care, preluînd unele caracteristici esențiale ale liberalismului clasic, au încercat totodată să găsească răspunsuri adecvate la întrebarile puse de realitățile politice, sociale și economice ale secolului XX. Trunchiul mort al liberalismului clasic a servit drept piedestal pentru înălțarea „noilor liberalisme” - economic, conservator, radical și social. Conform "Dicționarului Politic" al lui Sergiu Tămaș (Editura Șansa, București 1996), liberalismul social este doctrina politică care acoperă spațiul dintre liberalismul radical și social-democrație printr-o sinteză a liberalismului cu civismul. Altfel spus, liberalismul social
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
întrebarile puse de realitățile politice, sociale și economice ale secolului XX. Trunchiul mort al liberalismului clasic a servit drept piedestal pentru înălțarea „noilor liberalisme” - economic, conservator, radical și social. Conform "Dicționarului Politic" al lui Sergiu Tămaș (Editura Șansa, București 1996), liberalismul social este doctrina politică care acoperă spațiul dintre liberalismul radical și social-democrație printr-o sinteză a liberalismului cu civismul. Altfel spus, liberalismul social pledează pentru un model liberal moderat, care caută să țină seama de problemele sociale ale lumii contemporane
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
secolului XX. Trunchiul mort al liberalismului clasic a servit drept piedestal pentru înălțarea „noilor liberalisme” - economic, conservator, radical și social. Conform "Dicționarului Politic" al lui Sergiu Tămaș (Editura Șansa, București 1996), liberalismul social este doctrina politică care acoperă spațiul dintre liberalismul radical și social-democrație printr-o sinteză a liberalismului cu civismul. Altfel spus, liberalismul social pledează pentru un model liberal moderat, care caută să țină seama de problemele sociale ale lumii contemporane, probleme ce n-au primit răspuns adecvat din partea curentelor
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
servit drept piedestal pentru înălțarea „noilor liberalisme” - economic, conservator, radical și social. Conform "Dicționarului Politic" al lui Sergiu Tămaș (Editura Șansa, București 1996), liberalismul social este doctrina politică care acoperă spațiul dintre liberalismul radical și social-democrație printr-o sinteză a liberalismului cu civismul. Altfel spus, liberalismul social pledează pentru un model liberal moderat, care caută să țină seama de problemele sociale ale lumii contemporane, probleme ce n-au primit răspuns adecvat din partea curentelor socialiste pe de o parte și a liberalismului
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
noilor liberalisme” - economic, conservator, radical și social. Conform "Dicționarului Politic" al lui Sergiu Tămaș (Editura Șansa, București 1996), liberalismul social este doctrina politică care acoperă spațiul dintre liberalismul radical și social-democrație printr-o sinteză a liberalismului cu civismul. Altfel spus, liberalismul social pledează pentru un model liberal moderat, care caută să țină seama de problemele sociale ale lumii contemporane, probleme ce n-au primit răspuns adecvat din partea curentelor socialiste pe de o parte și a liberalismului clasic sau curentelor neoliberale, pe
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
liberalismului cu civismul. Altfel spus, liberalismul social pledează pentru un model liberal moderat, care caută să țină seama de problemele sociale ale lumii contemporane, probleme ce n-au primit răspuns adecvat din partea curentelor socialiste pe de o parte și a liberalismului clasic sau curentelor neoliberale, pe de altă parte. În multe privințe cea mai apropiată doctrină de liberalismul social este social-democrația, liberalismul social fiind considerat cea mai de stînga dintre doctrinele de dreapta sau cea mai de dreapta dintre doctrinele de
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
seama de problemele sociale ale lumii contemporane, probleme ce n-au primit răspuns adecvat din partea curentelor socialiste pe de o parte și a liberalismului clasic sau curentelor neoliberale, pe de altă parte. În multe privințe cea mai apropiată doctrină de liberalismul social este social-democrația, liberalismul social fiind considerat cea mai de stînga dintre doctrinele de dreapta sau cea mai de dreapta dintre doctrinele de stînga. Dupa cum remarca politologul rus Kamaludin Gadjiev în volumul "Știința politică" (Международные отношения, Москва 1995, стр
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]