4,792 matches
-
Managementul durabil al resurselor naturale și conservarea biodiversității ● Biodiversitatea și ariile protejate: - conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradițiilor locale și îmbunătățirea condițiilor de viață în Rezervația Biosferei "Delta Dunării"; - reabilitarea și refacerea rețelei de canale în Delta Dunării; - protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre; - punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere; - stabilirea unui sistem de finanțare normativă din bugetul statului pentru administrarea parcurilor naționale și naturale; - întărirea rolului Direcției pentru arii protejate din cadrul Ministerului Mediului și creșterea
HOTĂRÂRE nr. 39 din 23 decembrie 2009 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218547_a_219876]
-
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Soarele este simbol al prosperității, curajului și al demnității locuitorilor. Podul semnifică construcția care traversează Canalul Dunăre-Marea Neagră. Valurile de argint simbolizează capătul dinspre litoral al Canalului Dunăre-Marea Neagră, precum și deschiderea acestuia la mare. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------
HOTĂRÂRE nr. 558 din 9 iunie 2010 privind aprobarea stemei comunei Agigea, judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223950_a_225279]
-
al resurselor naturale ale României, valorificarea turistică a acestora reprezintă o sursă importantă pentru dezvoltarea economică a multor zone ale țării. ... (2) Cele mai importante oportunități pentru dezvoltarea turismului bazat pe resursele naturale sunt date de resursele balneare și balneoclimatice, litoral și zonele muntoase, care oferă posibilitatea practicării sporturilor de iarnă, a turismului ecvestru, speoturismului, turismului de aventură. Turismul montan și turismul balnear reprezintă oportunități pentru practicarea de activități turistice pe toată durata anului. ... (3) Ținând cont de evoluțiile globale ale
ORDIN nr. 1.587 din 1 iunie 2010 privind modificarea Schemei de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin sprijinirea investiţiilor în turism din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 261/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223072_a_224401]
-
abiotice ale mediului marin (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2510); 1.1.2. cunoașterea proceselor de bază în evoluția sistemului climatic/hidrologic, în special la interfața uscat-mare-atmosferă (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2510); 1.1.3. cunoașterea proceselor morfodinamice ale litoralului, reabilitarea și protecția prin tehnologii integrate a zonei costiere împotriva eroziunii (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2710); 1.1.4. aprofundarea cunoașterii structurii, funcționării și productivității ecosistemului marin/paramarin (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2710); 1.1.5. evaluarea și
REGULAMENT din 18 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223136_a_224465]
-
ambarcațiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul nr. 2). Tabel nr. 2 Flota de pescuit costier la scară redusă care practică pescuitul la calcan Sursa: Planul național de control al pescuitului și debarcărilor de calcan în apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010, elaborat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Acest segment de pescărie a început să fie dezvoltat de către comunitățile pescărești după anul 1990, ca urmare a condițiilor socioeconomice aferente. În acest context pescuitul are
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
comunitățile pescărești după anul 1990, ca urmare a condițiilor socioeconomice aferente. În acest context pescuitul are un pronunțat caracter de subzistență, căpătând în timp valențe de activitate familială. Talienele marine, în număr ce nu depășește 25 de unități pe tot litoralul românesc, sunt amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
atât în zona de mică adâncime (3-11 m), cât și în zona de larg (20-80 m), afectând desfășurarea activităților de pescuit prin mărirea timpului de pescuit, a cheltuielilor cu combustibilul și, implicit, ducând la o scădere a rentabilității activității. La litoralul românesc, companiile și operatorii economici cu profil pescăresc desfășoară activități de pescuit mixte atât în zona costieră, cât și de larg, cu unelte staționare și filtrante înconjurătoare și tractate. În aceste condiții, managementul pescăresc trebuie orientat mai mult pe resursă
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
aglomerări (pentru iernare) se află în alte zone (țărmurile Caucazului), unde sunt intens pescuite cu plasa pungă de către flotele georgiene și turcești (tabelul nr. 4). Șprotul (Sprattus sprattus, L., 1758) - este a doua specie ca importanță comercială după hamsie. La litoralul românesc biomasa aglomerărilor de șprot variază foarte mult în funcție de condițiile de mediu, fiind foarte diferită de la un sezon la altul. În baza evaluărilor efectuate, în perioada 2000-2009 se poate aprecia că biomasa șprotului în sectorul românesc a oscilat în medie
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
-ului trebuie făcută la nivel regional. Pălămida (Sarda sarda) și Macroul (Scomber japonicus), două specii de pește de mare importanță economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale ... Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale ... Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafețelor), aplicată pe arii restrânse, fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și care folosește ca parametri: viteza navei, deschiderea orizontală a traulului și
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
motive precauționare), pentru anul 2010, de 50 tone (tabelele nr. 3 și 4). Calcanul (Psetta maxima maeotica) Tabel nr. 5 Evoluția biomasei aglomerărilor pescuibile de calcan în Ucraina și Bulgaria, în perioada 2001-2008 Țara Rechinul (Squalus acanthias) - întâlnit în zona litoralului românesc, este o specie migratoare, cu un ciclu lung de viață, al cărei stoc este puternic influențat de mărimea efortului de pescuit. În ultimele decenii nu au fost efectuate cercetări specializate și evaluări ale stocurilor de rechin din Marea Neagră. Cu toate ca
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
interzice pescuitul în scop comercial pentru o perioadă de 10 ani. Pentru cunoașterea stării reale a sturionilor se impune un program complex de evaluare, care să cuprindă atât partea marină, cât și cea fluvială. Rapana (Rapana venosa) - specie exotică la litoralul românesc. Evaluările recente efectuate de specialiști INCDM "Grigore Antipa" relevă faptul că în zona litoralului românesc stocurile de rapana au fost estimate la circa 13.190 tone (± 0,42 mii tone), ceea ce oferă posibilitatea unui potențial de exploatare de 5
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
a sturionilor se impune un program complex de evaluare, care să cuprindă atât partea marină, cât și cea fluvială. Rapana (Rapana venosa) - specie exotică la litoralul românesc. Evaluările recente efectuate de specialiști INCDM "Grigore Antipa" relevă faptul că în zona litoralului românesc stocurile de rapana au fost estimate la circa 13.190 tone (± 0,42 mii tone), ceea ce oferă posibilitatea unui potențial de exploatare de 5.000 tone/an. Sintetizând informațiile prezentate, cu raportare la specificul de practicare a pescuitului marin
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
tuturor speciilor de sturioni din mare, Deltă și Dunăre, pe o perioadă de 10 ani ( Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 262 / 330/2006 ); - interdicția privind pescuitul în ariile protejate. În dreptul litoralului românesc există două rezervații naturale: a) zona tampon a Rezervației Biosferei "Delta Dunării", ce se întinde de la frontiera de nord până la Capul Midia, cu extindere spre larg până la izobata de 20 m. Suprafața acesteia depășește 1.100 kmý, pescuitul fiind
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
taliane, setci, năvoade). ... Celor două rezervații naturale le trebuie adăugate 5 situri, care împreună reprezintă contribuția României la Rețeaua ecologică europeană NATURA 2000. Toate aceste zone cumulate acoperă o suprafață de peste 1.160 kmý și reprezintă peste 71% din lungimea litoralului românesc. Cadrul legislativ pentru măsurile de conservare cuprinde: - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009 ; - ordine anuale de prohibiție pentru delimitarea de zone de pescuit
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
ambarcațiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul nr. 2). Tabel nr. 2 Flota de pescuit costier la scară redusă care practică pescuitul la calcan Sursa: Planul național de control al pescuitului și debarcărilor de calcan în apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010, elaborat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Acest segment de pescărie a început să fie dezvoltat de către comunitățile pescărești după anul 1990, ca urmare a condițiilor socioeconomice aferente. În acest context pescuitul are
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
comunitățile pescărești după anul 1990, ca urmare a condițiilor socioeconomice aferente. În acest context pescuitul are un pronunțat caracter de subzistență, căpătând în timp valențe de activitate familială. Talienele marine, în număr ce nu depășește 25 de unități pe tot litoralul românesc, sunt amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
atât în zona de mică adâncime (3-11 m), cât și în zona de larg (20-80 m), afectând desfășurarea activităților de pescuit prin mărirea timpului de pescuit, a cheltuielilor cu combustibilul și, implicit, ducând la o scădere a rentabilității activității. La litoralul românesc, companiile și operatorii economici cu profil pescăresc desfășoară activități de pescuit mixte atât în zona costieră, cât și de larg, cu unelte staționare și filtrante înconjurătoare și tractate. În aceste condiții, managementul pescăresc trebuie orientat mai mult pe resursă
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
aglomerări (pentru iernare) se află în alte zone (țărmurile Caucazului), unde sunt intens pescuite cu plasa pungă de către flotele georgiene și turcești (tabelul nr. 4). Șprotul (Sprattus sprattus, L., 1758) - este a doua specie ca importanță comercială după hamsie. La litoralul românesc biomasa aglomerărilor de șprot variază foarte mult în funcție de condițiile de mediu, fiind foarte diferită de la un sezon la altul. În baza evaluărilor efectuate, în perioada 2000-2009 se poate aprecia că biomasa șprotului în sectorul românesc a oscilat în medie
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
-ului trebuie făcută la nivel regional. Pălămida (Sarda sarda) și Macroul (Scomber japonicus), două specii de pește de mare importanță economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale ... Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale ... Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafețelor), aplicată pe arii restrânse, fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și care folosește ca parametri: viteza navei, deschiderea orizontală a traulului și
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
motive precauționare), pentru anul 2010, de 50 tone (tabelele nr. 3 și 4). Calcanul (Psetta maxima maeotica) Tabel nr. 5 Evoluția biomasei aglomerărilor pescuibile de calcan în Ucraina și Bulgaria, în perioada 2001-2008 Țara Rechinul (Squalus acanthias) - întâlnit în zona litoralului românesc, este o specie migratoare, cu un ciclu lung de viață, al cărei stoc este puternic influențat de mărimea efortului de pescuit. În ultimele decenii nu au fost efectuate cercetări specializate și evaluări ale stocurilor de rechin din Marea Neagră. Cu toate ca
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
interzice pescuitul în scop comercial pentru o perioadă de 10 ani. Pentru cunoașterea stării reale a sturionilor se impune un program complex de evaluare, care să cuprindă atât partea marină, cât și cea fluvială. Rapana (Rapana venosa) - specie exotică la litoralul românesc. Evaluările recente efectuate de specialiști INCDM "Grigore Antipa" relevă faptul că în zona litoralului românesc stocurile de rapana au fost estimate la circa 13.190 tone (± 0,42 mii tone), ceea ce oferă posibilitatea unui potențial de exploatare de 5
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]