3,644 matches
-
persoanele condamnate pentru delicte comise cu violență contra persoanei aparțin grupei de vârstă tânără (21-34 ani) care, din cauza unor dificultăți de adaptare socială, a lipsei de cultură și educație și a influenței nefaste a anturajului, comit cu precădere tâlhării, violuri, loviri cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă faptul că, în perioada de tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
8 \s Figura 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate să ajungă la aproximativ 13%. Din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acte de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul victimei
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Pe tipuri de delicte, ponderea cea mai ridicată o dețin victimele violenței intrafamiliale concretizată sub forma delictelor de lovire și alte tipuri de violențe (33,4%), urmată de cea a victimelor care au suferit vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprinde însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise în mediul familial (15,7%), ca
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimelor unor delicte comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor comise cu violență din afara familiei, în sensul că, într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violență, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (vezi figura 12). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 12. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor comise cu violență din afara familiei, în sensul că, într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violență, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (vezi figura 12). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 12. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Criminalității, București. Cu excepția delictelor de omor în mediul familial, unde majoritatea victimelor sunt bărbați (57,85, față de 42,2% femei), în cazul celorlalte delicte violente, ponderea femeilor este mult mai ridicată: vătămări corporale (68,5% femei și 31,5% bărbați), loviri și alte violențe (58,8% femei și 41,2% bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% femei și 31,3% bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
85, față de 42,2% femei), în cazul celorlalte delicte violente, ponderea femeilor este mult mai ridicată: vătămări corporale (68,5% femei și 31,5% bărbați), loviri și alte violențe (58,8% femei și 41,2% bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% femei și 31,3% bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, în ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victime domiciliază în mediul rural și doar 27,3% în cel urban, urmate de vătămări corporale simple și grave (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor comise cu violență din mediul familial relevă, încă o dată, faptul că, în prezent, mediul rural devine tot mai „criminogen
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau împreună cu agresorul, alcoolul fiind însă mult mai prezent în cazul victimelor omorurilor, care într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, în care 32% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor comise cu violență în afara mediului familial Creșterea violenței îndreptate asupra copilului și a tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confruntă
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și Prevenirea Criminalității, București. Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că aceștia au fost ținta, în primul rând, a unor tâlhăriilor, violurilor, vătămărilor corporale simple și grave, lovirilor și violențelor și mai puțin a omorurilor și tentativelor de omor sau lovirilor cauzatoare de moarte (vezi figura 17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comise cu violență în funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că aceștia au fost ținta, în primul rând, a unor tâlhăriilor, violurilor, vătămărilor corporale simple și grave, lovirilor și violențelor și mai puțin a omorurilor și tentativelor de omor sau lovirilor cauzatoare de moarte (vezi figura 17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București Peste o treime dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București Peste o treime dintre minori au fost victime ale tâlhăriilor, în timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale violurilor. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime în omoruri (1,9% dintre minori) sau tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
treime dintre minori au fost victime ale tâlhăriilor, în timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale violurilor. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime în omoruri (1,9% dintre minori) sau tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de victime ale pruncuciderilor, a căror
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
minori au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime în omoruri (1,9% dintre minori) sau tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de victime ale pruncuciderilor, a căror pondere se ridică la 1,6% din total. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime în proporție de 55
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
6% din total. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime în proporție de 55,4% în urma delictelor de omor, în timp ce minorii între 14-17 ani constituie majoritatea victimelor în cazul delictelor de viol (72%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74%) (figura 18). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
minorii sub 14 ani au fost victime în proporție de 55,4% în urma delictelor de omor, în timp ce minorii între 14-17 ani constituie majoritatea victimelor în cazul delictelor de viol (72%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74%) (figura 18). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ei de organizare, relațiile dintre părinți, venitul și statusul ocupațional al părinților, modelele de autoritate parentală etc. În prezent, acest fenomen s-a amplificat simțitor, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri în care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către propriii părinți sau de alte rude apropiate și, cel mai grav, în urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai multe cazuri în care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către propriii părinți sau de alte rude apropiate și, cel mai grav, în urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale violenței intrafamiliale a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se înregistreze 235 (vezi figura 19). EMBED MSGraph
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comparativ cu ponderea de 42,6% deținută de minorii între 14-17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în mediul familial în funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este „ținta” principală a delictelor violurilor, lovirilor și altor violențe, omorurilor și vătămărilor corporale simple și grave (vezi figura 21). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise în mediul familial în funcție de natura delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Cea mai mare parte a minorilor victime ale delictelor comise comise în mediul familial sunt consecința violurlior (37,4%), aceștia fiind urmați de minori care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%) Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt vătămările corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, în momentul de față
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]