5,997 matches
-
îngrășat în cocina lu' tac-tu?" îl sictiream în gând. "Încalecă! mi-a poruncit el. După mine!" Și-a dat pinteni. Mamăăă!! Mai bine nu mă făceai, decât să sufăr cât am pătimit, spune el și își șterge sudorile cu mâneca anteriului. Tot într-un galop a ținut-o. Și eu, cu limba de-un cot, după el... A luat cetățile la rând: de la Suceava, taman la Hotin, Tighina, apoi la Cetatea Albă, Chilia și înapoi la Cetatea Neamțului, la Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Lasă, moș Dumitre, îl consolează Niculai. Ț-a ajunge... Ți-ai făcut datoria, cu vârf și îndesat. Du-te cu baba la codru. Mergem împreună. Ce să facem? oftează el. Parcă eu n-aș vrea? spune cu tristețe și flutură mâneca goală. Mi-a luat coifu'! se căinează Dumitru. Muierea dracului! Fără coif nu se poate! Să-mi fi lăsat osmanlâu', la Podul Înalt, măcar să-mi fi lăsat dreapta... îngână Niculai cu amar intrând în cârciumă. Pe furiș, din spate, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
văitându-se încetișor: Mitrică, Mitrică, iar te-ai dus și m-ai lăsat... Lasă, maică Savastiță, o consolează Niculaie. Lasă, se întoarce el... Moșu-i dat naibii. Scapă și d-aiastă dată. Parcă eu n-aș merge? și își flencăne mâneca goală pe dreapta. Haide! Mergem la codru! Savastița își șterge lacrimile, își face cruce: Ocrotească-l Mântuitorul și Sfânta Fecioară Maria! N-ai ce-i face! Mitrică al meu îi un viteaz! spune ea cu mândrie. Hodorogu'!... 15 "Vin tatarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ajuns însă la spital, nu mi s-a părut că lucrurile stăteau chiar atât de bine. M-a izbit respirația ei precipitată. „Profesorul știe mai bine”, mi-am spus ca să mă liniștesc. Eram cu Jeni și mama a observat pe mâneca paltonului ei o pată, o urmă de var. „Te-ai murdărit”, i-a atras ea atenția. Ne tot îndemna să plecăm: se face noapte, stăm departe. Griji de mamă, până în ultima clipă! * În ziua înmormântării (27 decembrie 1981), ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o sorcovă? M-am uitat la secretara de județ și, pentru prima dată de când o cunoșteam, i-am studiat cu atenție îmbrăcămintea. Pe cap purta batic culoarea untului din mătase subțire, legat decent sub bărbie. Rochia din tercot albastră, cu mânecile lungi terminate cu manșetă, era încheiată cu nasturi albi până la gât. Singurul accesoriu cochet era gulerașul croșetat din fir de mătase, și acesta asortat cu baticul. În picioare purta pantofi comozi de culoare deschisă, fără tocuri, deși era scundă. Prin
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
comparație, m-am simțit așa cum spunea secretara, despuiată, și mi-am acoperit obrajii aprinși de soare, dar și de rușine. Mă aflam la aproximativ 8 kilometri de satul unde era primăria. Acolo mai aveam câteva haine subțiri și tricouri cu mânecă lungă. La ora aceea era cald, eram flămândă, încălțămintea avea tocuri înalte, iar până la șosea, unde puteam găsi o mașină sau o căruță, era de mers. Am plecat cu un nod în gât și nervoasă, iar când am ajuns la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se mai mișcă de acolo. În spate avea geanta cu cărți, iar mâinile le ținea în buzunar. „Iată și un copil care nu are decât ghiozdanul!”, mi-am spus în gând. Copilul stătea nemișcat, iar uneori își ștergea nasul cu mâneca hainei, semn că plânge sau e doar răcit. Curioasă, voiam să aflu de ce stă în fața primăriei și nu merge la școală. Am strigat guardul. Nea Turuianu, spune-i copilului acela să vină la mine în birou! 99 După câteva secunde
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
acasă: ouă, o sticlă cu lapte, brânză, nuci, smântână. Aveam de adus un borcan cu smântână și când mi-am șters nasul, că sunt răcit, am scăpat borcanul și l-am spart. Termină de povestit, ștergându-și demonstrativ nasul cu mâneca, pe care abia acum am văzut o dâră albă de smântână. Nu merg la școală, că nu mă primește și nici acasă nu mă duc. Mi-e teamă de mama, a adăugat și a început să plângă iar. Amuzată și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu pantaloni largi, de pânză, băgați în cizmele cu carâmbi înalți, răsfrânți, sau strânși deasupra ciorapilor lungi și pantofilor cu catarame ; centură lată, din piele, încinsă peste o cămașă cu jabou sau peste o bluză de corp, ambele largi, cu mâneci lejere ; redingotă lungă, croită cu găitane bogate și colorate, sau doar o vestă pestriță ; sabie puțin încovoiată, prevăzută cu gardă mare și apărătoare la pumn, atârnată de o curea ce trece în diagonală, peste corp, de la umeri la șold ; pistol
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
foarte rău, doamnă! - Și ce mă privește pe mine? La intervale lungi de timp, o voce autoritar-specialistă strigă: - Să intre colecistul! Din când în când, rândul la coadă ia o pauză. Un personaj din staff intră cu un pacient de mânecă și schimbă lista de priorități: - Ți-a trimis profesorul un ficat! Salon de chirurgie, opt paturi. Tot timpul se deschide furtunos ușa. Femeile de serviciu își caută teul rătăcit, infirmierele caută ploști să le redistribuie altor bolnavi. De sub perfuzii, tresar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de fildeș sau mănăstiri medievale. Nu comunică cu exteriorul, ci numai între ele (caz bun!). Eventual se confruntă statistic. Nimic mai contraproductiv și, în momentul de față, mai sinucigaș. Într-o bună zi, absolvenții și contribuabilii ne vor trage de mânecă, iar argumentul că am publicat mult nu îi va convinge. Avem cel puțin două instanțe de evaluare: beneficiarii producției de know-how și propria noastră comunitate profesională. Deocamdată standardele de evaluare ignoră beneficiarii. Ca de obicei, aceia care impun standarde în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
stabili copiii săraci și abandonați, pe lângă anumite Instituții sau întreprinderi! Când mai apoi don Calabria a fost numit paroh la San Benedetto al Monte, îl găsim pe Francesco prompt nu doar să-și deschidă portofelul ci și să-și suflece mânecile pentru a îngriji, a spăla și a-i educa pe acei copii zdrențăroși, murdari, încăpăținați la orice disciplină, pe care don Calabria și-i luase în casă. La transferarea acelor copii în casa mult mai încăpătoare din străduța Case Rotte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Ferdinand ne arăta niște campanule răsărite din semințele adunate în excursiile sale prin Tirol și Corsica, englezul a rupt vîrful uneia din ele cu butonii de la manșetă; Regele, mînios, i-a interzis să se mai apropie de "micuțele" sale fără mîneci de lustrină încheiate jos, adresînd, într-un discurs funebru, cuvinte drăgăstoase campanulei retezate. Și, în fața acestui suveran atît de complex, cu gusturi subtile pînă la chintesență, un popor de țărani aspri, abia ieșiți din sclavia turcă, al cărui patriotism, somnolent
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
împotriva îndîrjiților turci și disensiunile dintre aliații balcanici, dar articolele din presa italiană mi le aducea în fiecare zi sub ochi: între sîrbi și bulgari ardea fitilul. Trupele sîrbești ocupau teritorii dorite de Sofia, unde ridica glasul și se suflecau mînecile. Acordul secret de alianță din 1912 prevăzuse aceste conflicte și arbitrajul țarului. Diapazonul se înălța atît de repede încît Rusia urma să fie forțată, împotriva voinței sale, să exercite acest arbitraj pentru a evita ca, disputîndu-și Kumanovo, cei doi aliați
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
defunctului control militar interaliat, deja denunțat de generalul englez delegat la acest control, într-o carte de critică usturătoare care nu trecuse neobservată... ). Germania scăpa încă o dată prin ochiurile prea largi ale năvodului, grație acestei regretabile intervenții de dincolo de Canalul Mînecii, iar la tribuna Societății Națiunilor nu s-au auzit decît propuneri teoretice din partea lui Tardieu și Grandi pentru constituirea unei eventuale armate a Societății Națiunilor care a rămas o simplă schiță pe hîrtie. Cînd vedem cum O.N.U., după
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
e oare ciudat că un critic ca Nicolae Manolescu părăsește cronica literară exact în momentul când se instaurează libertatea și când poate să scrie ce vrea, cum vrea și despre cine vrea? Cotidianul, 2-3 februarie 2002 Pastenague mă trage de mânecă Ăsta e rolul lui: să fie cu ochii în patru și de îndată ce-și dă seama că o iau cam razna să-mi atragă atenția și să se opună, să încerce să mă convingă să fiu cât mai rezonabil
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu merită nici atâtea laude, nici atâtea invective? Un critic oarecare, umflat cu pompa din motive care mie îmi scapă. S-ar putea ca tocmai încrâncenarea mea să-l salveze pentru posteritate. — Acum devii tu megaloman! mă trage Pastenague de mânecă, dar cine mă mai poate opri... — Ai dreptate! Ar trebui să nu mai vorbesc și să nu mai scriu despre el. Pur și simplu să nu-i mai rostesc numele. — E deja cam târziu! Numele voastre vor fi legate pentru
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
totuși piatra reprezentând femeia este cea agresivă aici: o excrescență a ei se proiectează în afară, ca și cum ar vrea să stabilească un contact fizic cu cealaltă rocă. O cârjă lungă împunge femeia în brațul stâng, furca ei amestecându-se cu mâneca acesteia, de parcă ar sprijini-o într-o rugăciune. În 1933-1934 Dalí a ilustrat Les Chants de Maldoror de Lautréamont (una din cărțile cele mai prețuite de suprarealiști, violentă și halucinatorie), despre care spunea că este cel mai bun echivalent al
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Camões. Însă asta a văzut, asta a pus pe hîrtie. Și încă a fost delicat, fiindcă s-a inspirat din vioară și muzică, nu din cerșetorie, ștergătoare de parbriz șterpelite sau, întîmplare de dată recentă, trenuri oprite în apropierea Mării Mînecii, să se urce în ele imigranții români și să intre pe blat în Anglia. În mod sigur, monsieur Palmerio (aoleu, cum sună!) nu citește ziarele românești, fiindcă, altfel, ar fi putut realiza un afiș de-a dreptul genial. Sub titlul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de locomotivă și victoria proletariatului. ora 20:00 - Știri. Iată titlurile: Gigi Becali a dat 1 000 de dolari unei babe căreia îi ieșise un herpes. George Copos a dat doi lei unor aurolaci care i-au șters parbrizul cu mîneca hainei. Nicolae Badea n-a dat nimic la nimeni. Vremea: timp frumos pentru Steaua, Dinamo și Rapid. Trăsnete, inundații și viscol pentru ceilalți. ora 21:00 - Fotbal, Divizia A. Rapid - FC Uniicaremirosurît. Transmisiune directă. În pauză, invitați în studio Mircea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
spațiului incorectitudinii universale. Nu e nevoie de aclimatizare, ci doar de o mască de gaze. Cînd le va arde buza mai tare, compatrioții noștri își vor pune coarnele de vikingi pe cap și vor purcede la blaturi. Orice tragere de mînecă va fi contracarată prin arătarea insistentă a Nordului. Nu pentru a zări Steaua Polară, nici mușchiul de pe tulpina de miazănoapte a copacilor, ci pentru a căta spre ț ărmurile compromise pentru veșnicie de acest meci trucat. Iar Jean-Paul-Mitique Sartre va supralicita
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
face fotbalul să vomiți Mai întîi, alergînd, pasînd și șutînd ca Beckham. Frumosul, răsfățatul și comercialul David și-a lăsat conținutul gastric nemistuit pe iarba din Stuttgart. Doborît de căldură, de oboseală, de cei peste 30 de ani și de mîneca lungă a tricoului (ați observat acest amănunt vestimentar complet nepotrivit cu arșița?), englezul a vomat, gestul fiziologic - de altfel, la limita scîrbei - fiind măcar la fel de emoționant ca și golul marcat din lovitură liberă în poarta Ecuadorului. Tabloidele britanice vor fabula
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a”: * Colega de bancă dus la bibliotecă. * defectat mașina cea nouă. * Mama bucurat când l-a văzut. * Sora și bunica s- au întors de la Huși. O glumă Alexandra merge grăbită, fără să observe pe lângă cine trece. Cineva o trage de mânecă: - Salut, Alexa! Ce gânduri te preocupă așa de mult de n-ai ochi să mă vezi? - Scuză-mă, Emi! Mă gândeam că am uitat cum să fac un ochi. - Un ochi? Ce mare scofală. Pui ulei la încins în cratița
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Zgomotele emise de defilarea romilor sunt un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi cuțite, Toți oameni înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate, Unii fără mâneci, alții rupte în spate. În loc de steag purtau ei o cioară De argint, cu penele rășchirate, Într-acel chip încît gândeai că zboară Pleznind din aripi cu aur suflate. Muzică făceau cu drâmboaie, Zdrîngănind clopoței de cioae... Marșul suna în cornuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]