5,446 matches
-
Bibescu și îndepărtat din capitală. Va fi numit, totuși, judecător în ținutul Ialomiței. Prin 1847-1848 era judecător de instrucție și „cârmuitor” al județului. A fost procuror acuzator în procesul intentat de Guvernul Provizoriu coloneilor I. Odobescu și I. Solomon și maiorului Gr. Lăcusteanu. După 1848, considerat proscris politic, e împiedicat să revină în armată. Unionist, a făcut parte din Comitetul Central al Unirii, constituit în 1857 la București. A luat parte la Congresul de Pace de la Bruxelles. Cele mai multe dintre proiectele literare
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII DE LECTURĂ „PETRU MAIOR”, publicație apărută la Budapesta între 1901 și 1918, și la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire, vechea societate de lectură a
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
50, Despre decăderea literaturii române, nu prea lung, are cinci liste cu nume alcătuite pe baza antonomazei. "Citească cineva pe Văcărești, pe Filareți, pe Grigorii, pe Eufrosini la noi; pe Veniamin, Beldiman, pe Asaki, Nigruți în Moldova, pe Iorgovici, pe Maiori, pe Șincai de peste Carpați...". Sau, câteva paragrafe mai jos: "Basarabii și Cantemirii, și Văcăreștii, și Bălăcenii, și Lăzarii n-au fost contimporanii noștri"118. etc. În plus, să remarcăm și morfologia particulară a antonomazei folosită de criticul român. Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
kilometri, și să fie pus să învețe gradele. La Salcia s-au întâmplat o serie întreagă de nenorociri: oameni bătuți, schingiuiți ceva ce nu-și poate imagina cineva ce pot face semenii noștri. Eram la Salcia și vine în inspecție maiorul Ioanițiu de la București. A ieșit la raport și brigadierul Marinescu, de la Brigada de construcții din care și eu făceam parte, solicitând ca tineta cu mizerii să fie cărată cu carul cu boi la Dunăre, că erau 4 perechi de boi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
A ieșit la raport și brigadierul Marinescu, de la Brigada de construcții din care și eu făceam parte, solicitând ca tineta cu mizerii să fie cărată cu carul cu boi la Dunăre, că erau 4 perechi de boi la lagăr, iar maiorul Ioanițoiu i-a replicat: "Păi ce, mă, boii sunt deținuți?" C. I.: Cu alte cuvinte boii, adică animalele, aveau, în ochii maiorului și a caraliilor, un statut mai înalt decât deținuții politici. S. Ț.: Sigur că da. C. I.: Ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să fie cărată cu carul cu boi la Dunăre, că erau 4 perechi de boi la lagăr, iar maiorul Ioanițoiu i-a replicat: "Păi ce, mă, boii sunt deținuți?" C. I.: Cu alte cuvinte boii, adică animalele, aveau, în ochii maiorului și a caraliilor, un statut mai înalt decât deținuții politici. S. Ț.: Sigur că da. C. I.: Ce alți gardieni mai erau pe la Salcia? S. Ț.: Era acolo un sergent pe nume Ghiban 19, care era din satul Mărașu, vizavi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acoperim golurile. Abia apoi am turnat betonul care n-a mai intrat printre pietre. C. I.: Dar n-ați avut supraveghetori la lucrare? S. Ț.: Nu, pentru că era chiar gard în gard cu colonia. La Luciu Giurgeni era comandant atunci maiorul Ionescu, care parcă era permanent absent: mergea cu capul în jos, nu deranja pe nimeni. În fine, în această manieră am ajuns cu construcția noastră la suprafața terenului și am pus un strat vizibil de 20 de cm de beton
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era o simplă groapă cu două scânduri, ci era un wc normal, turcesc. A fermentat marmelada aia și am zis: "hai să bem!" A venit și Puiu Manta, a băut și el. Culmea ghinionului, îl cheamă la raport comandantul lagărului, maior Ionescu. Noi, care nu mai băusem alcool ani de zile, o doză infimă ne-a amețit. Ne povestea când s-a întors de la raport: "Mă, m-am dus, dar când mi se părea că maiorul se întoarce cu picioarele în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cheamă la raport comandantul lagărului, maior Ionescu. Noi, care nu mai băusem alcool ani de zile, o doză infimă ne-a amețit. Ne povestea când s-a întors de la raport: "Mă, m-am dus, dar când mi se părea că maiorul se întoarce cu picioarele în sus, când mi se părea că eu sunt cu picioarele în sus!" Nu știu cum a scăpat, dar nu l-a simțit. Sau l-o fi simțit beat dar dintr-un sentiment mai uman s-a făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Nu știu cum a scăpat, dar nu l-a simțit. Sau l-o fi simțit beat dar dintr-un sentiment mai uman s-a făcut că nu vede. De fapt, pentru perioada cât am stat acolo și l-am cunoscut pe acest maior Ionescu, nu s-au petrecut grozăvii: nu era un tip agresiv, intra în lagăr fără să zică vreo vorbă, mergea cu privirea în pământ. C. I.: Să continuăm cu descrierea hranei! S. Ț.: A fost o perioadă când au fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
maluri la o înclinare de 75 de grade. În afară de aceste munci mai erau și cele din colonie: bucătari, mecanici, cei care făceau curățenie în curtea lagărului... Cam acestea erau muncile. Ne mutau mai tot timpul dintr-o colonie într-alta. Maiorul Ioanițiu a fost cel care ne-a luat de la Luciu Giurgeni și ne-a dus la Periprava cu un bac în care era praf de var la înălțimea de un metru și jumătate: "'Tu-vă dumnezeul mamii voastre de bandiți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă prindeau? După Revoluție, încercând să dovedesc că am fost deportat politic, am fost cu hârtia asta la Iași la poliție să mi se dea măcar o dezmințire că n-am stat la Iași ca deportat politic, dar cucoana aceea, maior de la evidența populației, m-a repezit și nici n-a vrut să stea de vorbă cu mine. A fost una după altă, din rău în mai rău. Asta a fost soarta. C. I.: Nu, domnule Ralea, n-a fost soarta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
m-am însurat, au apărut copiii, am băiat de 58 de ani, inginer chimist în Italia. Am și o fată inginer la Motru, pensionată și ea. Am una care este aici asistentă medicală și bărbatul ei a fost în armată maior, pensionat și el. M-am ținut de căsnicie, n-am făcut găinării în stânga sau dreapta. C. I.: Dar după detenție n-ați fost stigmatizat? Nu erați arătat cu degetul că uite ăla a fost deținut? S. M.: Ba da, dar nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lui Bodnăraș. (A fost bine pentru țară înființarea liceului, deși Bodnăraș a fost un criminal: s-a predat la ruși din cauza unui tun, că a avut un tun lipsă în gestiune, că și el a fost în cadrul armatei, a fost maior.) Și cum vă ziceam, după 3 ani la partea administrativă a liceului, vine ordin de desființare și o parte dintre elevi și profesori au plecat la Câmpulung, comandantul a plecat, toți au plecat iar pe mine m-au lăsat să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au făcut percheziție acasă și n-au găsit nimic în plus față de ceea ce primeam eu conform fișei mele. C. I.: Dar căpitanul Bârzu lua cizme de la dvs și le vindea. I. N.: Și pe 22 mai 1959 a venit un maior de la Securitate la unitate la mine, la transmisiuni, și zice: "Tovarășu Năvodaru, dumneavoastră mergeți cu mine, să plecați la București să luați niște covoare, hai să vă facem delegație!" C. I.: Ăsta era tertipul, pretextul prin care v-a determinat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dumneavoastră mergeți cu mine, să plecați la București să luați niște covoare, hai să vă facem delegație!" C. I.: Ăsta era tertipul, pretextul prin care v-a determinat să vă duceți cu el la Securitate, păcăleala. Cum îl chema pe maiorul securist? I. N.: Nu mai țin minte cum îl chema, era îmbrăcat în uniformă. Și eu m-am prins: "ce legătură are Securitatea cu covoare și cu mine, care sunt la unitate de transmisiuni!?" Și-mi zic: "Ăștia acum m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zice în limbajul oltenesc - ăștia să știi că gata, mă arestează!" El s-a uitat în ochii mei și a văzut că eu m-am schimbat la față, că adică, am priceput. Între timp a venit și magazionerul meu, iar maiorul a insistat: "Hai să mergem!" Zic: "Tovarășul maior, îmi permiteți barem să dau cheile?" - că aveam multe magazii și un mănunchi mare de chei și de sigilii. Și-mi zice: "Nu, nu dai nicio cheie nimic, că vii înapoi! Cât
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gata, mă arestează!" El s-a uitat în ochii mei și a văzut că eu m-am schimbat la față, că adică, am priceput. Între timp a venit și magazionerul meu, iar maiorul a insistat: "Hai să mergem!" Zic: "Tovarășul maior, îmi permiteți barem să dau cheile?" - că aveam multe magazii și un mănunchi mare de chei și de sigilii. Și-mi zice: "Nu, nu dai nicio cheie nimic, că vii înapoi! Cât este de aici până la...?" - că era aproape, cam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vii înapoi! Cât este de aici până la...?" - că era aproape, cam 200 de metri. Când mă duc la Securitate, mă bagă pe aici, mă duce așa și mă bagă într-un birou unde era un colonel, un căpitan. Și spune maiorul care m-a adus: "L-am adus pe tovarășul Năvodaru să plece la București. Să-i facem acte!" S-au prefăcut că-mi redactează acte, delegație, cutare, cutare și zice: "La ora cutare îl conduci la tren să plece la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am auzit că mă conduce și la tren mi-am zis: "gaataaa!" De la Securitate m-au dus la București la anchetă. C. I.: Dar nu v-au arestat!? I. N.: Ba da, m-au arestat imediat. Cum am ajuns cu maiorul la Securitate m-au și arestat, mi-au luat efectele personale, centură, șireturi, ce mai aveam... tot. Și la trenul de 10:30, țin minte și acum, Iași-București. C. I.: Când v-au dus de la Iași la București v-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
compartimente separate de ceilalți călători, la urma trenului, că era o celulă unde stăteau ăștia cu corespondența secretă. Am sosit în București, m-am dat jos pe peronul gării și m-au și luat! Doi ostași și un căpitan sau maior, nu mai țin minte, că eram tulburat. M-au băgat într-un ARO și m-au dus la Securitate pe strada Rozetei, în București, unul din sediile Securității. Când am ajuns acolo, un grup de ofițeri la mese, maiori, colonei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sau maior, nu mai țin minte, că eram tulburat. M-au băgat într-un ARO și m-au dus la Securitate pe strada Rozetei, în București, unul din sediile Securității. Când am ajuns acolo, un grup de ofițeri la mese, maiori, colonei, subofițeri... Cel care m-a arestat pe mine a mers înainte și atât a spus: "Să trăiți, l-am adus!" Imediat ce a spus asta, a venit un caporal care a scos din buzunar niște ochelari, ca la cai, negri
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I. N.: Da. Și el avea dosarul tot, complet. L-a luat și l-a răsfoit: "Da! Cine a fost colonelul cutare?" "Nu-l cunosc". "Nu-l cunoști!?! Ai să-l cunoști, f... dumnezeii mă-tii!!! Bine, cine a fost maiorul Cociu?" Pe ăsta îl țin minte. Cine a fost colonelul Busuioc?" "Ce Busuioc? Habar n-am! Am auzit că e pe la spitalul militar pe acolo!" Busuioc era șeful farmaciei, da-l cunoșteam, că aveam legătură cu ăștia, ofițerii vechi. Când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
veneau la mine, la echipament, le dădeam materialele de care aveau nevoie și la care aveau dreptul. La ofițerii dinainte li se dădea o fișă și odată la trei ani li se schimbau hainele, toate efectele. Veneau la magazie, căpitani, maiori, subofițeri din vechea armată, care mai rămăseseră de la prima epurare 3, că au dat afară o serie și a doua serie i-au măturat complet. Și a continuat căpitanul ăsta de securitate: "Pe Cociu nu-l cunoști, pe colonel nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mie altcineva ceva decât statul român?" "Așaaaa, ești milos pentru statul român!" După ce a văzut că nu poate scoate nimic de la mine... C. I.: V-au torturat, v-au luat la bătaie? I. N.: Da' cum nu!? C. I.: Chiar maiorul acesta v-a lovit? I. N.: Nu el. El a stins becul. Dintr-o dată s-a făcut întuneric în încăpere, n-am mai văzut nimic și au intrat doi pe ușă. Cine or fi fost nu știu. M-au bătut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]