4,894 matches
-
întârzieri ale dezvoltării fetale și reduceri tranzitorii ale activității puilor . Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Manitol ( E421 ) Amidon glicolat de sodiu ( tip A ) D- glucoză Aromă de vanilie 6. 2 Incompatibilități 6. 3 Perioada de valabilitate 6. 4 Precauții speciale pentru păstrare A nu se păstra la temperaturi
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
întârzieri ale dezvoltării fetale și reduceri tranzitorii ale activității puilor . Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . Carcinogenitate Pe baza rezultatelor studiilor la șoarece și șobolan , s- a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Manitol ( E421 ) Amidon glicolat de sodiu ( tip A ) D- glucoză Aromă de vanilie Galben amurg ( E110
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
întârzieri ale dezvoltării fetale și reduceri tranzitorii ale activității puilor . Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Manitol ( E421 ) Amidon glicolat de sodiu ( tip A ) D- glucoză Aromă de vanilie Carmin indigo ( E132 ) 6. 2 Incompatibilități 6. 3 Perioada de valabilitate 6. 4 Precauții speciale pentru păstrare A nu se
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
City se numără cascada Montmorency, basilica Sainte-Anne-de-Beaupré, stațiunea de sporturi de iarnă Mont-Sainte-Anne și Hotelul de Gheață. Parc Aquarium du Québec, redeschis în 2002 într-o poziție de unde se vede fluviul Sfântul Laurențiu, prezintă peste 10.000 de specimene de mamifere, reptile, pești și alte animale acvatice specifice Americii de Nord și Arcticii. Există mai multe situri istorice, galerii de artă și muzee în Quebec City, cum ar fi Citadelle of Quebec, Musée national des beaux-arts du Québec, Ursulines of Quebec, și Musée
Québec (oraș) () [Corola-website/Science/302799_a_304128]
-
C), iar umiditatea se menține la 97%. Numele peșterii se datorează numeroaselor fosile de "urși de cavernă" ("Ursus spelaeus") descoperite aici. Peștera era un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La bătrânețe, ca multe alte mamifere (ex. elefantul african) ursul de peșteră se retrăgea să moară în același loc ca și strămoșii sau predecesorii săi. Mărturie stau numeroasele cimitire descopertite în peșterile din România (Peștera Bisericuța, Peștera cu Oase). Peștera a rămas astfel închisă până pe 17
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
Ursul panda ("Ailuropoda melanoleuca") este un mamifer de mărime medie. Ei nu întotdeauna au fost considerați urși, mulți cercetători considerându-i niște ratoni mari. Însă în urma unor teste genetice, ei au fost alăturați familiei Ursidae. În puținele populații cu efectiv redus, ce trăiesc în pădurile montane ale
Panda mare () [Corola-website/Science/303004_a_304333]
-
urși, mulți cercetători considerându-i niște ratoni mari. Însă în urma unor teste genetice, ei au fost alăturați familiei Ursidae. În puținele populații cu efectiv redus, ce trăiesc în pădurile montane ale Chinei Centrale, ursul Panda este printre cel mai rar mamifer de pe glob. Urșii Panda ajung în lungime până la 1,5 m și aproximativ 75 cm în înălțime. Masculii sunt cu 10-20% mai mari decât femelele. Masculii cântăresc până la 150 kg, iar femelele până la 125 kg. Panda este una dintre speciile
Panda mare () [Corola-website/Science/303004_a_304333]
-
la viermi și artropode. Gradul de complexitate și organizare structurală crește filogenetic astfel că la vertebrate avem sistem nervos de tip tubular. În timp ce în creierul reptilian telencefalul este doar o zonă apendiculară al bulbului olfactiv, ea reprezintă majoritatea volumului creierului mamiferelor. Sistemul nervos la vertebrate este situat dorsal tubului digestiv și prezintă o diferențiere importantă în două porțiuni - una intracraniană (encefal) și o porțiune extracraniană medulară (măduva spinării) situată în canalul vertebral din interiorul coloanei vertebrale. La om, sistemul nervos apare
Sistemul nervos central () [Corola-website/Science/302310_a_303639]
-
formează desișuri impenetrabile; tulpinile se încolăcesc, se întortocheată în așa fel, încît formează o țesătură deasă, ce acoperă fie stînca, fie grohotișurile. În Suhard trăiesc numeroase specii de animale caracteristice atît zonei alpine, dar mai ales pădurilor de rășinoase. Dintre mamifere — unele de importanță cinegetică — amintim: ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus montanus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa); dintre răpitoare mai importante sînt: rîsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes). Păsările sînt reprezentate de specii
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
noi zone). Acesta se întinde pe o suprafață de 24.963 ha și reprezintă o zonă specială de conservare cu regim de protecție pentru mai multe specii de floră spontană ("Paeonia peregrina Mill-sp.", "Ruscus aculeatus") și faună sălbatică (păsări, pești, mamifere, reptile și amfibieni) din Câmpia Burnazului. Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
coronaria"), garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun ("Myotis myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
pădurea Amazoniana, consituind cea mai mare colecție de plante și specii de animale din lume. Regiunea cuprinde aproximativ 2,5 milioane de specii de insecte, zeci de mii de specii de plante, și aproximativ 2000 de specii de păsări și mamifere. Până astăzi, aici s-au clasificat cel putin 40.000 de specii de plante, 2.200 de specii de pești, 1.294 specii de păsări, 427 mamifere, 428 amfibieni și 378 specii de reptile. Una din 5 păsări din lumea
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
mii de specii de plante, și aproximativ 2000 de specii de păsări și mamifere. Până astăzi, aici s-au clasificat cel putin 40.000 de specii de plante, 2.200 de specii de pești, 1.294 specii de păsări, 427 mamifere, 428 amfibieni și 378 specii de reptile. Una din 5 păsări din lumea întreagă, trăiește în pădurile Amazoniene. Doar în Brazilia, savanții au descoperit între 96.660 și 128.843 specii de nevertebrate. Tot aici se găsesc și cei mai
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
II - Excursie în canoe și retur pe biciclete în Parcul Natural Lunca Mureșului; Pachetul III - Admirarea peisajului de luncă și a insulelor de pe Mureș din canoe sau caiac; Pachetul IV - Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin; Pachetul V - Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
o comunitate, a fiecărui membru al său, dezvăluie existența și manifestarea simțului proprietății individuale. În ceea ce privește începutul organizării sociale, trebuie regândită, din perspectivă, deosebirile dintre om și lumea animală, formula agregării la nivel de hoardă și respectiv ceată, prima fiind caracteristică mamiferelor (animalelor); caracterul spontan, neorganizat al constituirii grupului uman, este pus sub semnul întrebării de existența, dovedită etnografic, a înrudirilor dintre membrii grupului, respectiv a familiei, fie ea și restrânsă sau mare. Direct sau indirect, mai mulți factori au determinat fenomenul
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), brândușă galbenă ("Crocus moesiacus"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), iris de munte ("Iris graminea"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
bănățeană ("Dianthus banaticus"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), iris de munte ("Iris graminea"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
morfologiei. Genul a fost redenumit în "Trichocephalos" ("cap în fir de păr") de către Goeze în 1782, și modificat în "Trichocephalus" de Schrank în 1788. Ambele denumiri generice sunt în uz comun. Există mai multe specii de tricocefali parazite a unor mamifere, printre care o specie - "Trichuris trichiura" - care este un parazit important al oamenilor. "Trichuris trichiura" este de asemenea parazit al maimuțelor Lumii Vechi ("Cercopithecidae") și Lumii Noi ("Cebidae" și "Callitrichidae"). Ouăle de "Trichuris trichiura" au fost găsite într-o mumie
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
Alte specii de tricocefali adulți se disting de "Trichuris trichiura" prin forma și ornamentația tecii spiculului la masculi, și prin forma uterului și vaginului la femele. Tricocefalii sunt paraziți ai intestinului gros și mai ales a cecului și apendicelui la mamifere. Rezervorul de paraziți al "Trichuris trichiura" este reprezentată în special de om și mai rar de maimuțe și lemurieni. Găinile și porcii pot servi probabil ca gazde intermediare. "Trichuris trichiura" poate aparent supraviețui și să se reproducă la câini; accesul
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
le (Hyracoidea), damanii sau hiracșii, sunt un ordin puțin numeros de mamifere ungulate erbivore primitive, cățărătoare și plantigrade, care au numeroase caractere primitive, semănând cu niște marmote (niște rozătoare), înrudite mai mult cu elefanții decât cu alte ungulate. Sunt mamifere mici cu o lungime de 44-54 cm (cât un iepure de casă
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
le (Hyracoidea), damanii sau hiracșii, sunt un ordin puțin numeros de mamifere ungulate erbivore primitive, cățărătoare și plantigrade, care au numeroase caractere primitive, semănând cu niște marmote (niște rozătoare), înrudite mai mult cu elefanții decât cu alte ungulate. Sunt mamifere mici cu o lungime de 44-54 cm (cât un iepure de casă) și o greutate de 1,8-5,4 kg. Corpul lor este scurt și îndesat, gâtul scurt și gros, coada scurtă, abia vizibilă. Membrele anterioare au patru degete (tetradactile
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
oxigenat și artera pulmonară pentru cel neoxigenat. Valva spirală este esențială pentru a reduce gradul de amestecare a celor două tipuri de sânge, permițând astfel animalului o rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă decât altfel. Crocodilii, păsările și mamiferele dețin inimi cu patru camere complet separate. Există astfel două „pompe”, una pentru atrii și una pentru ventricule. Se consideră că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor. Inima este localizată la nivelul toracelui,în mediastinul
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
activitate mai intensă decât altfel. Crocodilii, păsările și mamiferele dețin inimi cu patru camere complet separate. Există astfel două „pompe”, una pentru atrii și una pentru ventricule. Se consideră că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor. Inima este localizată la nivelul toracelui,în mediastinul mijlociu, o treime din aceasta fiind localizată la dreapta față de linia mediană și două treimi fiind localizate la stânga liniei mediene. Are forma unei piramide triunghiulare, cu vârful orientat în jos, spre înainte
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
inima se regenerează în proporție de ca. 1% ajungând la 75 de ani la un ritm de regenerare de 0,45%. Inima este un organ musculos ai cărui pereți au trei părți: Inima omului, de altfel ca și inima tuturor mamiferelor, are patru camere: atriu drept și stâng, și ventricul drept și stâng. Conform ultimelor studii făcute de "Karolinska-Institute" din Stockholm, inima se regenerează în proporție de ca. 50% pe parcursul vieții. La 25 de ani inima se regenerează în proporție de
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
de șisturi, grohotișuri silicioase, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, vegetație lemnoasa de-a lungul cursurilor de apă) ce adăpostesc o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]