3,668 matches
-
constituția democratică a mișcării de către Marx și Engels în 1844) - impozit progresiv, educație gratuită pentru toți copii și abolirea moștenirilor -, o bună parte dintre societățile occidentale actuale sunt deja și încă de mult timp aproape „comuniste”. Pe teren economic, critica marxistă a sistemului capitalist s-a dovedit a fi din multe puncte de vedere exactă, deși predicția marxistă de importanță majoră privitoare la o prăbușire a capitalismului, ca și utopica idee de societate fără piață, sunt, în opinia multor analiști contemporani
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
și abolirea moștenirilor -, o bună parte dintre societățile occidentale actuale sunt deja și încă de mult timp aproape „comuniste”. Pe teren economic, critica marxistă a sistemului capitalist s-a dovedit a fi din multe puncte de vedere exactă, deși predicția marxistă de importanță majoră privitoare la o prăbușire a capitalismului, ca și utopica idee de societate fără piață, sunt, în opinia multor analiști contemporani, infirmate atât de realitate (în cazul prăbușirii capitalismului), cât și de considerente teoretice și practice (critica lui
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
infirmate atât de realitate (în cazul prăbușirii capitalismului), cât și de considerente teoretice și practice (critica lui Schumpeter, arătând importanța crucială a pieței, fără de care momentan o economie nu poate funcționa optimal). În opinia altor economiști însă, chiar și predicția marxistă a prăbușirii capitalismului, este dificil de arătat a fi fost eronată, cât timp e fapt istoric cunoscut că la doar mai puțin de un secol de la articularea ei, în Europa, ca și într-o bună jumătate a globului, sistemul capitalist
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
la doar mai puțin de un secol de la articularea ei, în Europa, ca și într-o bună jumătate a globului, sistemul capitalist chiar s-a prăbușit, și asta în bună parte din motivele enunțate profetic de Marx. Deși teoria prețurilor marxistă a fost concepută de Karl Marx urmând conceptele eronate ale lui Smith și Ricardo prevalente în epocă, ea rămâne și azi o viabilă analiză alternativă a teoriei liberale în estimarea prețurilor într-o piață dată, ea prezicând destul de precis aceste
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
estimarea prețurilor într-o piață dată, ea prezicând destul de precis aceste prețuri, în ciuda faptului că Marx a făcut o eroare în complicatele lui calcule, care departe de a fi însă crucială, ea poate fi corijată. O contribuție marcantă a analizei marxiste este aceea a conceptului de muncă abstractă, un nou tip de marfă vândută și cumpărată pe piață în capitalism, ca urmare a unor factori istorici (împrejmuirea pământurilor în Anglia, de ex.), care au creat o clasă de oameni lipsiți de
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
unor factori istorici (împrejmuirea pământurilor în Anglia, de ex.), care au creat o clasă de oameni lipsiți de proprietate și care n-au altă alegere decât să-și vândă forța de muncă ca o marfă. O altă predicție a analizei marxiste care a fost confirmată de realitate este aceea a concentrării și centralizării capitalului. O altă afirmație din analiza marxistă care a fost confirmată de realitate este aceea a scăderii ratei profiturilor, deși aici trebuie adăugat că în contrast cu ceea ce credea Marx
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
și care n-au altă alegere decât să-și vândă forța de muncă ca o marfă. O altă predicție a analizei marxiste care a fost confirmată de realitate este aceea a concentrării și centralizării capitalului. O altă afirmație din analiza marxistă care a fost confirmată de realitate este aceea a scăderii ratei profiturilor, deși aici trebuie adăugat că în contrast cu ceea ce credea Marx, aceasta se confirmă doar în interiorul ciclului economic, și nu neapărat pe termen lung. Tendința capitalismului de a suferi în
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
ratei profiturilor, deși aici trebuie adăugat că în contrast cu ceea ce credea Marx, aceasta se confirmă doar în interiorul ciclului economic, și nu neapărat pe termen lung. Tendința capitalismului de a suferi în mod ciclic de crize economice, și aceast rezultat al analizei marxiste s-a dovedit a fi durerors de exact până azi. Caracterul expansionist al capitalismului este o altă trăsătură corect indicată de analiza marxistă, Marx și Engels fiind probabil primii autori care au schițat (anume în „Manifestul Partidului Comunist”) procesele de
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
lung. Tendința capitalismului de a suferi în mod ciclic de crize economice, și aceast rezultat al analizei marxiste s-a dovedit a fi durerors de exact până azi. Caracterul expansionist al capitalismului este o altă trăsătură corect indicată de analiza marxistă, Marx și Engels fiind probabil primii autori care au schițat (anume în „Manifestul Partidului Comunist”) procesele de expansiune mondială și transformare a capitalismului, pe care azi le cunoaștem sub numele neutru de „globalizare”. Observația marxistă conform căreia exploatarea în capitalism
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
trăsătură corect indicată de analiza marxistă, Marx și Engels fiind probabil primii autori care au schițat (anume în „Manifestul Partidului Comunist”) procesele de expansiune mondială și transformare a capitalismului, pe care azi le cunoaștem sub numele neutru de „globalizare”. Observația marxistă conform căreia exploatarea în capitalism este o problemă sistemică și care astfel nu se explică prin tare morale individuale, n-a fost nici ea infirmată până în azi, cum nici observația analizei marxiste conform căreia nivelul relativ al veniturilor se datorează
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
le cunoaștem sub numele neutru de „globalizare”. Observația marxistă conform căreia exploatarea în capitalism este o problemă sistemică și care astfel nu se explică prin tare morale individuale, n-a fost nici ea infirmată până în azi, cum nici observația analizei marxiste conform căreia nivelul relativ al veniturilor se datorează mai degrabă poziției pe care un individ o are în sistem decât altor factori, n-a fost infirmată de realitate. De asemenea, faptul notabil că exact așa cum a prezis analiza marxistă, concurența
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
analizei marxiste conform căreia nivelul relativ al veniturilor se datorează mai degrabă poziției pe care un individ o are în sistem decât altor factori, n-a fost infirmată de realitate. De asemenea, faptul notabil că exact așa cum a prezis analiza marxistă, concurența va lăsa fără mijloace de producție o cantitate crescândă de întreprinzători, proletarizându-i, adică obligându-i să-și vândă forța de muncă altora, a fost confirmat și el de realitate: în primul sfert al secolului al XIX-lea 75
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
unde concepția dialectică (conform căreia orice sistem social conține forțe care produc contradicții (dezechilibre) ce pot fi rezolvate doar prin înlocuirea lui) reprezintă cea mai imoprtantă contribuție a filozofului. Influența lui Marx a fost imensă în toate științele sociale, intuițiile marxiste în sociologie fiind și azi centrale în sociologia politică, abordarea materialist-istorică rămânând și ea influentă atât în istorie cât și în filozofie. Filozoful german Karl Marx propune 3 criterii determinante pentru definirea unei clase sociale: 1. locul în cadrul raporturilor de
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
egalitate in drepturi, egalitate de șanse) și politic (democrație). Astăzi, socialismul cuprinde într-un mod foarte larg și general pe toți cei ce doresc schimbarea organizării sociale în vederea obținerii unei mai mari justiții sociale: el îl include atât pe socialiștii marxiști, cât și pe social-democrați și pe anarhiști. Aceste curente se înfruntă în probleme fundamentale: pentru sau contra statului, pentru sistemul parlamentar sau pentru democrația directă. În privința teoriilor socialiste se pot deosebi: ul marxist = teorie politică bazată pe concepția materialistă a
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
sociale: el îl include atât pe socialiștii marxiști, cât și pe social-democrați și pe anarhiști. Aceste curente se înfruntă în probleme fundamentale: pentru sau contra statului, pentru sistemul parlamentar sau pentru democrația directă. În privința teoriilor socialiste se pot deosebi: ul marxist = teorie politică bazată pe concepția materialistă a istoriei și caracterizată prin luarea drept obiectiv a punerii în comun a mijloacelor de producție și de schimb, ca și prin repartiția echitabilă a bunurilor. Ea luptă pentru emanciparea muncitorilor și țăranilor, pentru
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
muncitorilor și țăranilor, pentru o lume fără clase sociale și fără oprimare. Pentru Marx, care a stabilit și definit esența mișcării socialiste, socialismul implică, în final, eliminarea pieței, a capitalului, a muncii ca marfă și chiar a banilor. Principalii socialiști marxiști au fost: Karl Marx, Friedrich Engels, Paul Lafargue, Rosa Luxemburg, Karl Liebknecht, Antonio Gramsci, Vladimir Ilici Lenin, Leon Trotsky. Comunismul = ansamblul concepțiilor socialiste care concep instaurarea orânduirii socialiste ca o cerință a rațiunii, ca o concretizare a unui ideal moral
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
cerință a rațiunii, ca o concretizare a unui ideal moral, prin transformarea socială și edificarea unei societăți ideale, bazată pe abundență și egalitate. El nu face distincție între clasele sociale, între săraci și bogați, între exploatați și exploatatori, așa cum fac marxiștii. Critica lor se îndreaptă împotriva capitalismului, sistem ce are consecințe nefaste asupra dezvoltării omului. Principalii socialiști utopici au fost: Gracchus Babeuf, Charles Fourier, Robert Owen, A. Blanqui, Saint-Simon. Socialismul anarhist (libertar) = exprimă o critică radicală a societății și a tuturor
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
Kautsky. Social-democrația = se revendică de la principiile socialismului democratic, stabilite de partidul social-democrat german la congresul de la Bad-Godesberg (1951) și preluate apoi de alte partide (laburist - în Marea Britanie, socialiste - în țările scandinave și latine). Ele urmăresc o desprindere totală de ideile marxiste și ducerea unei politici zisă realist, de reforme sociale, în cadrul unor partide parlamentare de centru-stânga. Ideile social-democrate se reclamă de la principiile revoluției franceze: libertate, egalitate și fraternitate (termenul actual: solidaritate), vizând o societate bazată pe acțiunea comună a tuturor cetățenilor
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
imperialismul și dezvoltarea imperiului american, care avea nevoie de război să se susțină și să-și extindă controlul la nivel mondial. Faptul că-i displăcea imperialismul american chiar l-au condus la elogia și deplângerea execuției asistată de CIA a marxistului revoluționar Che Guevara în 1967, proclamând că dușmanul său a fost dușmanul nostru. Rothbard credea că era necesară stoparea noilor războaie, iar cunoașterea modului în care guvernul a sedus cetățenii pentru a intra în războaie precedente era important. El și-
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
nu se simțea foarte pasionat de studiile de drept la Universitatea „Sapienza”, și își dedica o parte bună din timp jurnalisticii, literaturii, muzicii și artelor. Dintre profesorii săi de la universitate, o impresie deosebită au făcut, însă, asupra sa, concepția gânditorului marxist Antonio Labriola, după care voința individuală și eforturile colective ale oamenilor împing societatea înainte, precum și de criminologul, gânditorul monist antimaterialist Enrico Ferri, care susținea că succesul unei revoluții depinde de voința si entuziasmul oamenilor, și în sfârșit, filozoful liberal Benedetto
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
au posibilitatea de a menține statutul de monopol asupra anumitor produse, putând astfel dicta prețurile de vânzare pe piața de desfacere, putând chiar și influența politica și decretarea unor legi favorabile intereselor sale economice. Concernele au fost criticate de ideologia marxistă, care a dezaprobat tendința de extindere, globalizare și monopolizare a concernelor. <br>
Concern () [Corola-website/Science/308211_a_309540]
-
ultimele decenii în cercurile naționaliste hinduse au apărut o serie de lucrări care îl prezintă pe Macaulay ca unul din promotorii politicii engleze de denaționalizare a Indiei. Naționaliștii consideră pe cei pe care îi numesc “Macaulayiți”, împreună cu Musulmanii, Misionarii și Marxiștii ca formând cei “4 M” care sunt dușmanii implacabili ai modului de viață hindus “Hindu Dharma”.. Criticile sunt făcute cu o vădită reacredință și prezintă citate imaginare care îi sunt atribuite lui Macaulay. Unul din aceste citate inventate, care fi
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
(n. 13 decembrie 1917, Chișinău; d. 18 iulie 1974, București) a fost un sociolog marxist, istoric, om politic comunist român, membru titular al Academiei Române (1974). S-a născut la Chișinău. Alexandru Bârlădeanu susținea despre el că ar fi fost fiul nelegitim al geologului Gheorghe Munteanu-Murgoci. După unirea Basarabiei cu România, familia sa se mută la
Miron Constantinescu () [Corola-website/Science/306660_a_307989]
-
și ministru de interne în perioada 27 noiembrie 1891 - 3 octombrie 1895 din partea Partidului Conservator - ca urmare a frământărilor culminate cu răscoalele țărănești și grevele muncitorești din anul 1888, la care s-a adăugat pătrunderea în lumea satelor a ideilor marxiste - cu scopul de a constitui un corp nou, de organizare polițienească în mediul rural, eliminarea paralelismelor, suprapunerilor, precum, și a conflictelor de interese cu celelalte organe existente ale statului. Adversarii politici ai conservatorilor, liberalii, au catalogat legea Jandarmeriei Rurale drept
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
lui Mihail Sadoveanu constă tocmai în a prezenta artistic acea epocă, ceea ce ar însemna, de facto, distanțarea voită de cronică sau voința de a o completa, de a umple anumite locuri goale, de a trăi trecutul cu ochii prezentului. Criticul marxist Georg Lukácz susține chiar înrudirea lui cu drama istorică. Ipoteza pare perfect plauzibilă. Este „istoric”, romanul care are următoarele caracteristici: Ïn funcție de distanța temporală între cel ce narează și evenimentul narat se pot delimita două tipuri de romane istorice: Aici
Roman istoric () [Corola-website/Science/306850_a_308179]