4,066 matches
-
V î.Hr., că Φ este un număr care nu este nici întreg (ex:1;2;...), nici măcar raportul dintre două numere întregi (precum fracțiile:1/2,7/6,45/90,etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreică despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adică proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor lor - și presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
Marie Jean Antoine Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet, (n. 17 septembrie 1743, la Ribemont - d. 29 martie 1794 la Bourg-la-Reine), a fost un filosof, pedagog, matematician, politolog, economist și om politic francez. "Marie Jean Antoine Nicolas de Caritat", marchiz de Condorcet este unul dintre descendenții familiei "Caritat". Familia Caritat era originară din localitatea Condorcet din "Dauphiné" Marie Jean Antoine Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet s-
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
Cabanis". Din 1765 până în 1774, s-a concentrat îndeosebi în domeniul științelor. În anul 1756, el și-a publicat prima lucrare de matematică, întitulată "Essai sur le calcul intégral", care a fost primită foarte favorabil, lansându-și cariera sa de matematician de renume. Acest eseu va fi doar începutul unei lungi serii de lucrări în domeniul matematicilor. În acest sens, Condorcet a devenit celebru prin modul cum a aplicat în astronomie rezultatele analizei matematice. De asemenea, Condorcet a studiat teoria probabilităților
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
biologice. Ecuația ar fi simplă dacă acele populații doar ar crește, dar efectul prădătorilor și a rezervei limitate de hrană schimba totul. Cele mai multe fenomene, procese din natură, au la bază transformări neliniare: Principalele aspecte ale Teoriei Haosului sunt: Un alt matematician, Helge von Koch, a creat o construcție matematică numită Curbă lui Koch. Pentru a crea curbă lui Koch, imaginați-vă un triunghi echilateral. Adăugați pe fiecare latura un alt triunghi echilateral și continuați să adăugați pe fiecare din lațurile triunghiurilor
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
liniei crește. Dar aria interioară a curbei lui Koch rămâne mai mică decât aria unui cerc desenat în jurul triunghiului original. În esență, este o linie de o lungime infinită ce înconjoară o zonă finită. Pentru a putea depăși această dificultate, matematicienii au inventat dimensiunile fractale. Cuvântul fractal provine din cuvântul fracțional. Un fractal este “o figură geometrica fragmentată sau franța care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel putin aproximativ) o copie miniaturala a întregului”. Dimensiunea
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
studiau ecuațiile haotice. Universalitatea oferise cercetătorilor unealtă necesară pentru a studia sistemele haotice. Acum ei puteau utiliza o simplă ecuație pentru a afla rezultatul unei ecuații mai complexe. Structurile fractale au fost observate și în alte locuri în afara minții unui matematician. Vasele de sânge care se ramifică, ramurile unui copac, structura internă a plămânilor, graficele de la bursă, etc. Toate acestea au un singur lucru în comun: auto-similaritatea. Exemple
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
matematicilor. În 1883, confruntându-se cu posibilitatea de a fi judecat pentru rolul său într-o escrocherie, Vladimir Kovalevski se sinucide. În 1884 Sofia Kovalevskaia a fost numită "Privatdozent" la Universitatea din Stockholm; această numire s-a datorat și influenței matematicianului suedez Gösta Mittag-Leffler, care o cunoștea din perioada în care fusese studenta lui Weierstrass. Acolo a publicat studii referitoare la rotația unui corp solid în jurul unui punct fix, rezolvând ecuațiile generale de mișcare pentru un nou caz particular. În același
Sofia Kovalevskaia () [Corola-website/Science/311408_a_312737]
-
În matematică, funcția zeta Riemann, numită după matematicianul german Bernhard Riemann, este o funcție cu semnificație importantă în teoria numerelor din cauza relației pe care o are cu distribuția numerelor prime. Are aplicații și în alte domenii cum ar fi fizica, teoria probabilităților, și în statistică aplicată. ζ("s
Funcția zeta Riemann () [Corola-website/Science/311456_a_312785]
-
prima oară de Bernhard Riemann în 1859, este una din cele mai celebre și mai importante probleme nerezolvate din matematică. A rămas o intrebare deschisă timp de aproape 150 de ani, desi rezolvarea ei a atras eforturile concentrate ale multor matematicieni. Spre deosebire de alte probleme celebre, este mai atractivă pentru profesioniștii domeniului decât pentru amatori. (IR) este o conjectura privitoare la distribuția zerourilor funcției zeta Riemann ζ("s"). Funcția zeta Riemann se definește pentru toate numerele complexe "s" ≠ 1. Această ia valori
Ipoteza Riemann () [Corola-website/Science/311443_a_312772]
-
rădăcinile funcției zeta de pe dreapta critică. Ipoteza Riemann este una din cele mai importante probleme din matematică contemporană, în principal pentru că s-a demonstrat că un mare număr de alte rezultate importante sunt adevărate dacă ipoteza Riemann este adevărată. Majoritatea matematicienilor cred că ipoteza Riemann este adevărată. (J. E. Littlewood și Atle Selberg sunt sceptici. Scepticismul lui Selberg, rezultă din tinerețea să. Într-o lucrare din 1989, el a sugerat că există o clasă mai largă de funcții, clasa Selberg, pentru
Ipoteza Riemann () [Corola-website/Science/311443_a_312772]
-
(în maghiară - Erdős Pál, cunoscut ocazional și ca Paul Erdos ori Paul Erdös) (n. 26 martie 1913 - d. 20 septembrie 1996) a fost un matematician extrem de prolific, mereu aflat în mișcare și faimos excentric, născut în Ungaria. Având sute de colaboratori în diverse țări ale lumii, cu care a colaborat de cele mai multe ori la "ei acasă", Erdős a lucrat la numeroase probleme matematice legate de
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
clasică, teoria aproximărilor, teoria mulțimilor și teoria probabilității. Prolificitatea lui Erdős ca autor de articole de matematică publicate (considerând numărul articolelor care au văzut lumina tiparului în timpul vieții sale) se poate compara doar cu cea a lui Leonhard Euler, faimosul matematician al Iluminismului. Conform lui Hoffman (1998), Erdős a publicat un număr mai mare de articole, în timp ce Euler a publicat mai multe pagini matematice. a publicat în jur de 1.500 articole matematice în timpul vieții sale, majoritatea având coautori. Conform proiectului
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
Mama de teamă unei boli contagioase nu l-a dat la școală pe Paul ci ea l-a învățat să scrie și să citească ulterior a avut o guvernată germană și profesori privați. Ambii părinți ai lui Paul au fost matematicieni, care i-au dat o educație de liber-cugetător. Tatăl său a fost în 1914 militar în armata austro-ungară, în urma unui atac rusesc, el cade prinzionier în Galtia, și va fi mai mulți în Siberia. În perioada regimului comunist Bela Kun
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
evrei în timpul regimului antisemit al lui Horthy. Întors din prinzionerat, tatăl lui prin aniii 1920 îl învață limba engleză. Mai mulți copii talentați la matematică care au provenit din familii cu probleme financiare, au fost sprijiniți moral și financiar de matematicianul altruist. Erdős a fost unul dintre cei mai prolifici autori de lucrări în istoria matematicii, al doilea după Leonhard Euler; Erdős a publicat mai multe lucrări, dar Euler a publicat mai multe pagini (Hoffman 1998). El a scris 1.500
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
numărul Erdős; Erdős a primit numărul Erdős 0 (pentru că este el însuși); cei care au scris o lucrare împreună cu o altă persoană cu un număr Erdős deja definit au numărul Erdős mai mare cu 1 decât acea persoană. 90% dintre matematicienii activi din lume au un număr Erdős mai mic decât 8 (manifestare a fenomenului lumii mici). Se spune și că jucătorul de baseball Hank Aaron are numărul Erdős 1 deoarece a semnat aceeași minge de baseball cu el atunci când Universitatea
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
se deosebește de geometria euclidiană prin modul de considerare a echivalenței dintre obiecte. În geometria euclidiană, două obiecte sunt echivalente dacă sa pot transforma unul în celălalt prin izometrii - transformări care păstrează valoarea unghiurilor, lungimilor, ariilor și volumelor. În 1736, matematicianul Leonhard Euler a publicat lucrarea intitulată Problema celor șapte poduri de la Königsberg, despre care se poate spune că stă la baza acestei ramuri matematice. Termenul "topologie" este introdus de Johann Benedict Listing în articolul "Vorstudien zur ", publicat în 1847. Topologia
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
(n. 18 septembrie 1752 - d. 10 ianuarie 1833) a fost un matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniile: statistică, teoria numerelor, algebra abstractă și analiza matematică. Adrien - Mărie Legendre s-a născut la Paris ( sau, eventual , în Toulouse , în funcție de surse ) la 18 septembrie 1752 într-o familie bogată . El a primit
Adrien-Marie Legendre () [Corola-website/Science/311484_a_312813]
-
o carte mult mai eficient . Timp de două secole, până la descoperirea recentă a erorii în 2005, cărți, picturi și articole au demonstrat în mod incorect o vedere laterală portret al obscur politician francez Louis Legendre (1752-1797), ca și cea a matematicianului Legendre. Eroarea a apărut din faptul că schița a fost etichetat pur și simplu "Legendre". Portretul cunoscut doar de Legendre, recent descoperite, este găsit în 1820 cartea Album de 73 de portrete-taxa acuarela des ocupat funcții de I'Institut, o
Adrien-Marie Legendre () [Corola-website/Science/311484_a_312813]
-
a avut dificultăți în Legendre pierdut de capital care a oferit o viață confortabilă . 1792 începe sarcina importantă de a produce mese logaritmice și trigonometrice , Cadastrul . Legendre și Prony au fost îndreptate secțiunea matematică a proiectului , împreună cu Carnot și alți matematicieni . Au fost între 70 și 80 de asistenți și lucrarea a durat până în 1801 . În 1794 , el a publicat Elemente de geometrie a fost manualul elementar pe această temă de câteva sute de ani . Când Academia a fost deschis din
Adrien-Marie Legendre () [Corola-website/Science/311484_a_312813]
-
pentru geometrie în America . Integralele eliptice În tratatele sale Legendre a introdus numele " Eulerian integrală ", pentru a desemna funcțiile beta și gamma . Am creat qualques instrumente de bază de analiză , care s-au dovedit atât de util pentru fizicieni și matematicieni , care transportă numele lui de atunci . Printre acestea se numără funcțiile Legendre , care sunt soluții ale ecuației diferențiale Legendre Soluțiile acestei ecuații polinomiale valori întregi pozitive ale n sunt cunoscute sub numele de polinoame Legendre . Legendre concentrat o mare parte
Adrien-Marie Legendre () [Corola-website/Science/311484_a_312813]
-
(n. 16 octombrie, 1708, Berna - d. 12 decembrie, 1777, Berna) a fost un medic, anatomist, matematician, fiziolog, botanist, entomolog, publicist științific, poet și politician elvețian în timpul iluminismului. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Haller. Albecht von Haller a provenit dintr-o veche familie berneză, fiind al 5-lea copil al juristului precum funcționarului public Niklaus
Albrecht von Haller () [Corola-website/Science/312398_a_313727]
-
de modul de viață din timpul familiei Borgia, timp în care credința religioasă era împletită cu o moralitate prea libertină. Totul se schimbă când este revocat Edictul de la Nantes în 1685, care provoacă o ruptură în sânul comunității științifice. Faimosul matematician și filozof Leibniz, în lipsa unei reconcilieri între catolici și protestanți, drept protest, polemizează publicând în 1696, unele extracte scandaloase din "Diario" lui Burcardo, cu titlul "Specimen historiae arcane, sive anecdotae de vita Alexandri VI Papae". Cartea are mare succes, se
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
(n. 27 iunie 1907, Bolgrad, Basarabia, astăzi în Ucraina - d. 28 iunie 1999, Iași) a fost un matematician român, profesor la Universitatea din Iași. S-a născut la 27 iunie 1907 la Bolgrad, judetul Ismail, pe atunci în gubernia Basarabia a Imperiului rus, azi regiunea Odesa a Ucrainei. A urmat liceul de băieți la Bolgrad în anii 1916-1925
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
cu care a rămas prieten pentru toată viața. În timpul ultimului an de de studiu și după examenul de licență, în martie 1929, cu o comisie prezidată de A. Myller, a devenit asistent și s-a împrietenit cu mai mulți tineri matematicieni: I. Schoenberg, P. Cazanachi, Dimitrie Mangeron, E. Stihi și cu studentul Alexandru Climescu. Tot în 1929 a urmat cursuri de specializare la Universitatea din Hamburg, cu cunoscutul profesor Wilhelm Blaschke. Revenind în țară, dătorită crizei, a fost obligat să se
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
Liceul teoretic „Grigore Moisil” este un liceu din Urziceni, fondat în 1952, care a primit în anul 2001 numele matematicianului român Grigore Moisil. Învățământul liceal își are începutul în Urziceni în anul 1952, când a luat ființă Școala Pedagogica de Educatoare, transformat în anul 1954 în Școala Medie Mixtă, iar după aceea și-a desfășurat activitatea sub diferite denumiri: liceul
Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Urziceni () [Corola-website/Science/310879_a_312208]