KorAP: Find »[drukola/base=matrice & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...136 137 138 ...257 >

6,409 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

lizozomală, identificată pe liniile de cultură de MCF. -7. Din punct de vedere biochimic este o aspartil protează de 52 kD, în formă proenzimatică. Enzima poate facilita invazia malignă prin acțiune directă (digestia matricei interstițiale, a proteinelor și a proteoglicanilor matricei interstițiale) sau prin activarea altor enzime digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329]. Creșterea catepsinei D tumorale reprezintă un factor de prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142,329]. Expresia imunohistochimică la nivel stromal

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
să migreze în stroma perivasculară și să formeze mugurele vascular. Acesta se extinde și ia o formă tubulară, din care se va dezvolta rețeaua circulatorie. Atunci când celulele endoteliale părăsesc vasul parental, au loc procese de migrare și de degradare a matricei extracelulare, similare celor ce au loc în invazia locală [339]. Factorii reglatori cu rol stimulator în angiogeneză sunt prosta glandinele, nicotinamida, βFGF, angiogenina, PD EGF și VPF/ VEGF. Acești factori au posibilitatea de a induce motilitatea, proteoliza și proliferarea celulară

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite proliferative în organe situate la distanță

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
metastazare debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite proliferative în organe situate la distanță. În acest proces au loc o serie de interacțiuni de adezivitate între celulele tumorale și celulele normale sau cu matricea extracelulară, mediate de mai multe clase de receptori specifici [38]. Fenomenul inițial este de natură genetică și constă în modificarea expresiei receptorilor de pe suprafața celulei tumorale și transformarea morfologică a celulei epiteliale spre o celulă mai mobilă, de tip fibroblastic

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
transformare epitelial - mezenchimală: EMT - Epithelial Mesenchimal Transition), incapabilă să răspundă la stimulii din mediul înconjurător, necesari pentru o funcționare normală în continuare, în cadrul țesutului de origine [50]. Celula metastatică își suprimă legăturile cu celulele învecinate, străbate membrana bazală, migrează prin matricea extracelulară și pătrunde într-un capilar; toate aceste procese sunt mediate în permanență de receptorii de adeziune celulară. În torentul circulator intră în acțiune alți receptori care mediază: adeziunea cu trombocitele sau leucocitele (favorizând transportul), desfășurarea proceselor imunologice de apărare

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și adeziune la celulele endoteliale [465,471]. După fixarea la endoteliul vascular apar o serie de fenomene, cum ar fi retracția celulelor endoteliale, cu expunerea membranei bazale. Celulele metastatice se fixează pe membrana bazală și apoi o străbat, trecând în matricea extracelulară a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii țesuturilor și de ancorare a lor de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
circulația limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor), ce poate fi o moleculă din matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor tipuri de receptori (de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
din matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor tipuri de receptori (de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de care se ancorează, conferind stabilitate și rezistență structurii tisulare. Această rețea servește ca suport structural dar are și rol de transmitere a informației din mediul extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mediul extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice. Din punct de vedere schematic, desfășurarea invaziei locale poate fi divizată în trei etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară. Separarea celulelor se realizează, pe de o parte, prin anihilarea funcției caderinelor, iar pe de altă parte, prin activarea receptorilor capabili să recunoască molecule ale matricei extracelulare și prin activarea unor sisteme enzimatice cu acțiune proteinazică. Momentul și modul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
trei etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară. Separarea celulelor se realizează, pe de o parte, prin anihilarea funcției caderinelor, iar pe de altă parte, prin activarea receptorilor capabili să recunoască molecule ale matricei extracelulare și prin activarea unor sisteme enzimatice cu acțiune proteinazică. Momentul și modul de inițiere a acestui proces nu se cunosc încă. Rezultatul îl constituie dereglarea transmiterii semnalelor din exteriorul spre interiorul celulei, cu repercusiuni asupra fiziologiei, morfologiei și diferențierii

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea celulelor limfoide de endoteliu. Exprimarea integrinelor și cuplarea lor cu molecule ale matricei extracelulare au ca rezultat o fosforilare a proteinelor care participă la interacțiunile citoschelet - integrine. În general, celulele nu se pot divide dacă nu sunt ancorate pe un suport solid. Prin urmare, se pare că interacțiunea integrineligand este obligatorie pentru transmiterea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
clase de caderine (E,N și P) care, ca și integrinele, pot acționa ca molecule inhibitorii ale invaziei [224]. 2. După atașare, celulele tumorale secretă enzime litice (colagenaze, catepsine) sau induc secreția lor de către celulele gazdei (stromelizina). Aceste enzime degradează matricea extracelulară, inclusiv glicoproteinele de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul enzimelor active este mai mare decât acțiunea inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
care, ca și integrinele, pot acționa ca molecule inhibitorii ale invaziei [224]. 2. După atașare, celulele tumorale secretă enzime litice (colagenaze, catepsine) sau induc secreția lor de către celulele gazdei (stromelizina). Aceste enzime degradează matricea extracelulară, inclusiv glicoproteinele de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul enzimelor active este mai mare decât acțiunea inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice. În contrast cu celulele tumorale, o celulă normală

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
extracelulară, inclusiv glicoproteinele de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul enzimelor active este mai mare decât acțiunea inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice. În contrast cu celulele tumorale, o celulă normală, când se atașează la matrice, răspunde prin diferențiere sau intrare în G0. Enzimele cele mai eficace sunt cele din familia metaloproteinazelor matriciale: colagenazele interstițiale (acționează asupra colagenului de tip I), colagenazele de tip IV

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul enzimelor active este mai mare decât acțiunea inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice. În contrast cu celulele tumorale, o celulă normală, când se atașează la matrice, răspunde prin diferențiere sau intrare în G0. Enzimele cele mai eficace sunt cele din familia metaloproteinazelor matriciale: colagenazele interstițiale (acționează asupra colagenului de tip I), colagenazele de tip IV (gelatinaze) și stromelizin. Creșterea activității colagenazelor de tip IV este asociată

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
inhibitorie a proteinazelor, cum sunt inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP-Tissue Inhibitor Metallo Proteinases) sau inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive față de celulele învecinate sau față de matrice, rezultând tracțiuni sau propulsări. În procesul de migrare intervin ca receptori integrinele, moleculele de adeziune celulară (CAM) și CD44. Factorii de motilitate ai celulelor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive față de celulele învecinate sau față de matrice, rezultând tracțiuni sau propulsări. În procesul de migrare intervin ca receptori integrinele, moleculele de adeziune celulară (CAM) și CD44. Factorii de motilitate ai celulelor tumorale sunt diverse molecule componente ale colagenului, formilpeptide, FNF, TNF sau un factor autocrin de mobilitate

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
permite fixarea de endoteliul capilar. Astfel, endoteliul și membrana bazală devin accesibile celulei tumorale, aderența realizându-se printr-un mecanism heterofilic prin care receptori specifici ai celulelor tumorale (integrine și CD44) se cuplează cu contrareceptorii corespunzători (laminina, fibronectina, vitronectina) ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici (LU-CAM, N-CAM, etc.) sau nespecifici ]215,224,349,350]. Pentru a prolifera în organul țintă, celulele metastazate necesită o serie de condiții favorizante (numite de unii ecosistem metastatic): vascularizație, receptori

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și intervin în asamblarea și separarea microtubulilor, respectiv la formarea fusului mitotic și în locomoția celulară [106,263]. Cancerogeneza și progresia tumorală apar astfel ca două procese intricate, constând în evenimente succesive în care intervin multiple interacțiuni între celule și matricea extracelulară. Leziunile inițiale sunt discrete și pot interesa orice segment al căii de transducție a semnalului normal de proliferare / diferențiere celulară și va avea ca rezultat o destabilizare a genomului. Atunci când leziunile nu sunt corect reparate, evenimentele mutante se vor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
la terapia endocrină . În cele mai multe tumori există o relație între EGFR și ER . TGFβ cuprinde un grup de proteine reglatoare multifuncționale ce au efecte în multe procese de mare importanță în cancerul mamar . Acestea includ proliferarea, diferențierea, metastazarea, stimularea formării matricei extracelulare, angiogeneza și funcțiile imune. Din unele studii rezultă că exprimarea TGFβ de către carcinoamele mamare este asociată cu elemente de prognostic sever . Există diferențe în exprimarea proteinei TGFβ 1 , detectate prin imuno-histochimie, între carcinoamele in situ și cele invazive, puține

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în interacțiunile celulă-celulă. Sunt heterodimeri formați din subunități α și β legate non-covalent care realizează o legătură transmembranară între citoschelet și proteine specifice extracelulare [215,224,349,350]. Includ receptorul pentru colagen, laminina și fibronectina. Proteazele Enzimele proteolitice ce degradează matricea extracelulară pot juca un rol important în invazie și metastazare. Proteazele pot fi clasificate în 3 grupe: aspartil (ce include catepsina D), serine (activatorul plasminogenului) și metalo-dependente (metaloproteinaze și stromelizine). Activatorii plasminogenului Sunt descrise 2 forme: uPA și tPA, care

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mamar [79]. Catepsina D Este o protează lizozomală, identificată pe liniile de cultură de MCF. -7. Din punct de vedere biochimic este o aspartil protează de 52 kD, în formă proenzimatică. Enzima poate facilita invazia malignă prin acțiune directă (digestia matricei interstițiale, a proteinelor și a proteoglicanilor matricei interstițiale) sau prin activarea altor enzime digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329]. Creșterea catepsinei D tumorale reprezintă un factor de prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]