39,889 matches
-
zilele înecate: „Da, plouă... și sună umil / Ca tot ce-i iubire și ură - / Cu-o muzică tristă, de gură, / Pe-aproape s-aude-un copil”. Chiar dacă plumbul este apăsător, un aducător de sfârșit existențial prin tot ceea ce constuie el chimic, ca metal, poate despărți fantastic de miraculos fiindul de nefiind, pentru că masa lui materială poate să sufoce viața telurică cu care dispare umbra, nefiindul întrând într-o stare activă de meditație: „Stam singur în cavou... și era vânt...” (Plumb). Simțirile acestui nefiind
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
într-una dintre lucrările sale: "Bacovia este creatorul unei atmosfere lirice inedite”, înțelegând din aceasta atmosfera specifică în care s-a dorit să creeze și continuă spunând: “E poetul toamnei reci și umede, al iernii aspre, cu amurguri sumbre de metal, al verii toride, de a cărei căldură: încet, cadavrele se descompun, poetul monotoniei târgului vechi, prăpădit [...]. Poezia lui Bacovia e plină de parcuri solitare, cu copaci desfrunziți, de grădini devastate, mâncate de: cancer si ftizie, de ploi, de ninsori, de
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
spune el: “este excepțională și, chiar când i se găsesc modele, de o originalitate din sfera literaturii române, incontestabilă. Inedite sunt îndeosebi imaginile copleșitoare, ale înăbușirii într-un potop de cărbune: Carbonizate flori, noian de negru... / Sicrie negre, arse, de metal, / veștminte funereare de mangal, / Negru profund, noian de negru... sau printr-un diluviu adevărat, văzut ca o regresiune pe scara antropologică până în epoca preistorică...:” Chinul apăsător al trupului i-a măcinat existența, i-a schimbat ciclul lumină/întuneric, ziuă/noapte
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
în obscur, al exigenței ideii geniale de a se alătura celei lumești și mediocre, a simțirii greutății repercursiunilor palidului în trup și a galbenului prin plumb. Plumbul este atât de obsedant încât îl întâlnești, în poezia bacoviană, sugerat atât ca metal împovărător de greu și sufocant pentru trupul inert, ascuns de lumină, între pereții vreunui cavou sau sicriu, locuri reci precum nefiindul palid, amorțit și așteptător de chemări, fără umbră și fără dorință. Când spun „fără dorință” îmi asum răspunderea elogiind
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
în apartamentele de la bloc ale amatorilor de sex cu trupul ei incitant. Era cocoțată cu fundulețul ei de puștoaică pe masa din bucătărie. Un băiat se vîrîse între coapsele ei și o izbea ritmic cu spinarea de o țeavă de metal. Nu-i plăcea poziția, nu era pic de tandrețe în acel coit egoist din partea lui, dar nu mai avea ce să facă. Aștepta să se descarce în ea, să-și ia blugii și să fugă unde o vedea cu ochii
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
apa-i rituala Din Egiptul antic până aici la noi, sus, în munți Ea menține sănătatea, purifica botezuri, nunți! Acum în marile orașe aerul este “încetat” Nu mai e că altădată, aer binecuvântat Bem apă contaminată, copii mor intoxicați Cu metale grele, plumb, cadmiu ori nitrați. Electromagnetismul, cu toții știm: omoară lent Urmare a rețelelor ce transporta curent Născocite tot de omul modern doritor Să domine întunericul primordial, cotropitor. Cu uluire, omul a constatat că s-au construit Din ciment contaminat blocuri
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
succes, căci una dintre ele, sau dintre Iele (walkirii), se pare că era chiar Clara, trădase deja și schimbase și coronița și numărul florilor, simbolul unificator al femeilor: rămăsese doar trei flori în loc de cinci și lipsea simbolul Ogdoadei (coronița din metal nobil, cu opt piramide dispuse în formă de cruci-multiple-înclinate), pe care o înlocuise printr-o Hexas (o coronița din flori de sânziene, împletite cu un fir de argint în formă de stea, cu o structură cu șase raze) Iar acum
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
Trecere prin cea mai lungă Noapte de Cristal, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin, Poli magnetici ai Pământului își vor schimbă sensul, și toate „mările închise cu porți” se vor deschide și se vor închide cu alte Porți de metal, a cărui compoziție este asemănătoare cu compoziția din „Lespedea de aur”, pe care au descoperit-o recent, în februarie 2012, o echipă de geologii româno-canadiană în marea „Lespede de aur” din Galeria Hyperboreană din Roșia Montana. Dacă există această compoziție
SCRISOAREA NR.134 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358057_a_359386]
-
țin minte să-i fi răspuns. De ce să nu te duci? îl întrebasem peste oarecare vreme. Te invită pentru a-ți aranja consultații la cei mai renumiți medici de-ai lor, cât ai să insiști să porți bucata aceea de metal în tine? Nici nu mă prea deranjează, îmi răspunsese el râzând strâmb, doar iarna o simt rece, ca o arsură în coșul pieptului ... Mă feream să-l bat la cap în prezența mamei, altfel ea mi-ar fi tăiat numaidecât
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
istoric ori științific. În plus, colecția analizată prioritar de doamna Iuliana Popescu, cea de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” prezintă și un eminent caracter etnografic, ea fiind oglinda unei hărți spirituale a națiunii române. Realizate pe lemn, sticlă ori metal (mai nou și pe piatră) „icoanele impresionează în primul rând prin diversitatea tipologică și prin tehnicile artistice folosite de iconari pentru realizarea lor”. Spre deosebire de alte spații ale creștinătății răsăritene, în care identitatea autorilor e cunoscută (cazul colecției de la mănăstirea moscovită
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
erau ceva periculos, nu-i așa? Nescăpând din privire silueta întunecată care se unduia amenințător în umbră, îl urmă pe tatăl ei printre pietre, apoi pe treptele care urcau spre podul de cale ferată, pictat din loc în loc de pete ruginii. Metalul încins de căldură, împrăștia un miros greu, amărui, în timp ce de pe limbile de lemn ale căii ferate se evapora un miros pestilențial, de urină. - Stai pe margine, să nu calci pe șine! Fetița nu întrebă de ce. Se lipi de balustrada fierbinte
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
frison mă făcuse să dârdâi câteva clipe din tot trupul. E cam frig astăzi, adăugasem, încercând să-mi stăpânesc tremurul vocii. Dacă domnul dorește, îi pot oferi o pătură, se arătase atent vizitiul, în timp ce îmi puneam piciorul pe treapta din metal striat a trăsurii. Halo, halo!... se auzise atunci o voce, era a femeii în pardesiu care se întorcea, venea într-un suflet, agitându-și energic una din mâini, ajunsese lângă noi abia trăgându-și respirația. Naiba să le ia de
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
2012 Toate Articolele Autorului PAȘII MINERULUI Pașii mei imprimați în minereu, Se regăsesc în frumoase bijuterii, Pe care însă nu le voi purta eu, Ci ai bogaților frumoși copii. Asta nu mă va face să fiu trist, Căci oriunde este metalul râvnit, Voi simți că acolo și eu exist, Amintindu-mi că în mină am trudit. Port în plămâni fire de aur, De care nu pot fi prădat, Pe frunte nu am frunze de laur, De viață sunt mereu încântat. Îmi
PAŞII MINERULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358761_a_360090]
-
oprit în mișcare, repetând respirația directă. Simți pulsul slab deci mai erau speranțe ca fata să scape cu viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură, porni vâlvătaia ce se prelingea spre baza muntelui. Flacăra ajunse din urmă grămada de fiare rămase din Maserati și se auzi explozia, iar o flacără puternică ilumină fundul râpei. Din șosea se auzeau sirenele celor de la SMURD
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
rostită de Ambasadorul României, domnul Ion Pascu, în care i-a prezentat pe artiștii români care expun zilele acestea la Nicosia, am stat de vorbă chiar cu cei care reușesc să transpună frumosul din interior sufletului lor pe sticlă, oglindă, metal, hârtie sau pânză. Vă invităm să le admirați lucrările, dacă sunteți în trecere prin Nicosia, chiar și pentru câteva minute, și vă promitem că nu o să regretați. Expoziția este deschisă publicului larg, în zilele de 27-29 noiembrie, între orele 10
UN STROP DE ARTĂ ROMÂNEASCĂ LA NICOSIA ! de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344570_a_345899]
-
o fi foame. Merg să-ți aduc ceva de mâncare! - Da, mi-e foame, însă nu mă plâng. Am avut zile și mai rele. Apoi intră într-un fel de relaxare forțată, privind într-un punct fix, strângând bara de metal de la capătul patului. Simionescu se întoarse cu mâncarea promisă. Nebunul mâncă liniștit, mulțumi și se întinse pe patul mult prea cald chiar și pentru o zi de iarnă. Referință Bibliografică: PROMISIUNEA DE JOI (XI) / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
BURLUI, în timpul ‘'liber'' profesor universitar doctor și întâmplător sau nu președinte al Fundației ieșene ‘'Apollonia'',în felul lui urmează ideea despre artă a lui Celibidache care nu înregistra muzica, o dirija/cânta doar. Încă de la debutul liric, el lucrează în metale grele. Pe cortex, direct. Și neapărat, în contratimp cu poeții generației sale biologice. Vasile BURLUI scrie cu un ochi atent la pagina albă și cu celălalt la eseurile lui Heidegger din ‘'Originea operei de artă'', cu al său principiu formulat
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
iertare, Pedeapsa și iertarea sunt în noi , În urma noastră, asemănătoare, Este ființa, unu-nseamnă doi. II. În spatele zidului era o comoară, Zidul dăinuia de o mie de ani, șopârlele ajunseseră la a mia generație, viermii nu puteau să pătrundă prin metal. Acolo bătea o inimă, așa spunea învățătorul, Dar cine s-ar fi apucat să scoată comoara, Ar fi riscat prăbușirea catastrofală a zidului. Zidul era până la cer. Numai un orb putea să facă lucrarea. Un orb nu poate fi pedepsit
UNU de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358802_a_360131]
-
răsuflând greu. Cât se mai chinuise și cu poarta asta, își adusese aminte. Nu le prea avea cu sudura și se încăpățânase s-o asambleze de unul singur. Uite, observase, în partea asta lipiturile erau mai stângace, mai încărcate cu metal, de aici începuse, pe când în partea cealaltă, mulțumită experienței ce dobândise lucrând, abia se puteau observa ... Auzise pași grăbiți și ridicase ochii. Sigi, o namilă de om, cu părul bogat, revărsat pe ceafă, cu fața aprinsă de furie, ieșise numai
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
nou împrumut de un miliard de euro rezervat pentru următorii ani. Pentru rezervarea acestei sume, Regimul Băsescu-Ponta s-a obligat să plătească anual câte 25 milioane euro. În privința jefuirii celui mai mare zăcământ din Europa de cupru, aur, argint și metale rare, cel de la Roșia Poieni, premierul Ponta se laudă că a obținut o amânare de câteva luni. Cu toate că se apropie vara, Guvernul Ponta a lăsat în ceață demersurile făcute de asasinii economici și asasinii politici străini pentru jefuirea celui mai
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
laudă că a obținut o amânare de câteva luni. Cu toate că se apropie vara, Guvernul Ponta a lăsat în ceață demersurile făcute de asasinii economici și asasinii politici străini pentru jefuirea celui mai mare zăcământ din lume de aur, argint și metale rare, cel de la Roșia Montană, precum și pregătirea celui mai mare dezastru ecologic din Europa prin dinamitarea a 4 munți și folosirea a 200.000.000 kg cianură. Cu referire la genocidul pus la cale în România prin exploatarea gazelor de
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
e albă" (...) (Cântec despre substanță). Versurile sunt frământate de obsesiile substanței, a macrocosmusului oglindit în microcosmusul interior, fuziune ce dă naștere unui univers intim care vibrează la oscilațiile realului: "Vede în spatele ei chipul colțuros la unui bărbat / Cu desăvârșire în metal/ Cu vizierele ridicate/ Încearcă să-i observe ochii în locurile întunecate/ Ale oțelului/ Dar nu descoperă decât liniile subțiri ale unei hărți/ Ce conducea cu ușurință călătorii din alt veac/ Înspre groapa leilor situată în partea de nord/ A vieții
APOCALIPSA DUPĂ VALERIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358901_a_360230]
-
școala condusă de fratele ei Ion. Ca o coincidență, soția mea își trăgea rădăcinile din Ușurei, un sat de lângă Drăgășani. Ne-am căsătorit în acea localitate maramureșeană... având verighete câte un fir de iarbă... pe deget! De unde aur, când acest metal prețios era monitorizat de comuniști?! Țin minte că la căsătoria noastră ne-a cântat la pian o doamnă unguroaică și am ciocnit câte un pahar de vin de Tarna Mare. Asta a fost frumoasa noastră nuntă... Eram atât de tineri
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
vechi. Nu m-am dus eu să le caut și a trebuit să le mai plătesc o dată de parcă le-ași fi cumpărat de noi? Și de multe ori i-am auzit pe săteni plângându-se de ei: - Aveam spalieri de metal la vie și mi-au scos o groază din ei și i-au vândut. - Eu aveam o bucată de țeavă înfiptă la hotarul cu vecinul, să nu ne mai certăm unde se termină locul lui și unde începe al meu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
Timidă și-nflorată Ca o scumpă țesătura orientala Pierdută fâlfâie aripa nopții Pe sub arcadele vechiului pallazzo Bronzul vorbește răgușit Despre o veche poveste Chiar și acum poți zări Siluete negre pe poduri Șoapte fierbinți de matase Ori suspine adânci de metal ruginit Ploua oblic peste laguna Tortele nopții nu s-au stins încă Printre coloanele roze Umbrele nedeslușite ale dogilor Încă mai topesc uleiuri pe pânze. Iar leul înaripat mai adulmeca Corăbii de ceață Plutind la-ntâmplare. Redentore! Ploua oblic peste
VENEZIA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359287_a_360616]