6,081 matches
-
pentru omenire o dorită poartă de scăpare din condiția umană. Lumea a secretat mereu utopii, ca forme de vis, pentru a face realitatea mai suportabilă și a-și întreține speranța. Utopismul tehnologic contemporan reprezintă într-adevăr o ridicare radicală a mizei, pentru că face din om o componentă înlocuibilă în sistem, vorbindu-se pentru prima dată despre "viitorul postuman" și/sau "post-pămîntean", pentru că tehnologia se spune va face posibilă mutarea pe o altă planetă, sau depre schimbarea de nerecunoscut a acesteia. Adepții
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca aceste formidabile noi tehnologii, care sunt totuși niște instrumente, niște mijloace, să fie utilizate în slujba binelui comun, deci în scopuri benigne. Pentru că orice monedă are două fețe, iar utilizarea acestor mijloace în alte scopuri ar putea distruge omenirea. Miza e uriașă. Printre acești optimiști se numără și economistul laureat Nobel Jeffrey Sachs, care în 2005 ne anunța solemn, în lucrarea The End of Poverty, că nici o criză numai e posibilă datorită acestor avansuri tehnologice care "îți taie respirația". Doi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Cît de pertinente mai sunt statele-națiune, mai ales cele profund îndatorate ? Dacă statul român continuă politicile actuale, va avea nevoie să se împrumute cu cîte 20 miliarde/an, aproximativ, ceea ce ne va aduce repede în situația Greciei, cu un bemol : miza pe care o reprezentăm noi e mult mai mică. Comunitatea flamandă a obținut aproape tot ce a cerut, iar Catalunia și Scoția au anunțat deja referendumuri pentru independență. Criza accelerează procesele entropice, este o oportunitate pentru regiuni. Bogații Europei, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o tradiție de unitate, un spirit european ? În Europa are loc un proces continuu de integrare dezintegrare, ce ține seama de foarte mulți factori. Pentru a reuși, procesele de integrare trebuie să fie spontane și autentice. Mă tem deci că miza reușitei este mai mult una culturală decît economică. Și mă mai tem că elitele europene nu știu ce este adevăratul federalism, care presupune o realitate solidă, așezată pe valori comune, pe limitarea și controlul puterilor, echilibru de forțe, respectarea drepturilor tuturor subiecților
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Holocaustul garantează perenitatea memoriei celor dispăruți și a supraviețuitorilor lagărelor, deși aceasta era intenția inițială: ca morții să fie ținuți minte pentru a nu muri a doua oară. Această intenție inițială a fost pervertită pentru a servi unor nevoi identitare, mize politice, interese ale marilor preoți ai noii religii și unei întregi serii de cauze din exteriorul memoriei propriu-zise, chiar dacă, individual, pentru mulți evrei, această religie rămâne strâns legată de amintirea morților lor și de propria lor suferință, trăită în acei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și concurente ale genocidului este, ca și arta, filmul sau teologia, revelatoare pentru evoluțiile observate în abordarea evenimentului. Shoah de Claude Lanzmann, despre care am vorbit deja, nu este alfa și omega acestei istorii, care, prin bogăția ei, atestă importanța mizelor memoriale în formare din anii de după război. În Palestina aflată sub mandat britanic, în timpul războiului, cuvântul ebraic tradițional hurban era folosit pentru a numi ceea ce li se întâmpla evreilor în Europa. Pronunțat khurbun în idișccccc, acest cuvânt înseamnă "distrugere", "catastrofă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în fața unei datorii de memorie care se situează în primul rând într-un raport de forțe. O memorie sau alta va avea astfel dreptul la mai multă considerație decât alta, prin urmare și grupul care se reclamă de la ea, în funcție de mize complexe și variabile care implică organizare și investiție instituțională din partea celor interesați. Cercul neîntrerupt al căinței, în loc să calmeze suferința, produce sau trezește altele, care la rândul lor cer recunoaștere. El aruncă societatea în vechea schemă religioasă a păcatului și căinței
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
națiunii. Or, în cazul acesta, politica de compasiune nu este suficientă. Intrarea acestor memorii în istorie implică rescrierea istoriei naționale înseși. Rescrierea nu este nici ea întotdeauna, de altfel, dorită clar de grupurile de presiune pentru care memoria este "o miză politico-afectivă și identitară"5. Istoria, în fapt, raționalizează memoria, îi oferă un cadru, o protejează de devieri și face din ea moștenirea comună a umanității. Nu există memorie care să nu poată deveni istorie, oricât de tragic și de inefabil
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a nu ne lăsa să ne sfîșiem atavic între noi. Totul pleacă de la fractura lăuntrică despre care am mai scris și căreia nu i-am găsit rezolvarea, preferînd o exterioritate pragmatică și spectaculară, chiar șocogenă, dar atît de înșelătoare. Sunt mize prea importante în joc pentru a fi lăsate în seama oamenilor. Sfîntul Apostol Pavel spunea că "frica e lipsă de iubire". Am găsit așadar și soluția: iubirea. Am încercat în ultimul capitol cîteva "exerciții de iubire", potrivit Evangheliei, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și echilibru în relațiile cu exteriorul. Acesta ar fi bine să fie "noul normal". Politicull nu ar mai dicta economicului, cum susține dreapta, dar nici economicul nu ar mai dicta politicului, cum susține stînga. Sfînta cale de mijloc... 3.17. Mize bugetare "O datorie națională, dacă nu este excesivă, va fi pentru noi o binecuvîntare." (Al. Hamilton) Politica bugetară ține de funcțiile economice ale statului și mai ales de funcția de stabilizare macro economică și de alocare a resurselor. Cum arată
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
asta? Ne e rușine? Păi să ne fie. În momentul în care avea loc manifestarea despre care vorbesc, la Vilnius se petrecea un moment crucial pentru Europa și pentru români în particular. Din păcate, nimeni nu s-a referit la mizele și semnificațiile sale. Concret, Republica Moldova a parafat Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, în ciuda unei înverșunate opoziții a Rusiei, în vreme ce Ucraina a cedat șantajului rusesc și s-a răsucit în ultima clipă. Cu Ucraina în Parteneriatul Estic, Basarabia, dar și Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
se opună SUA. Vor putea deci Rusia și China să-și depășească divergențele în viitor? Kaplan vede competiția cu China ca mai puțin dură decît cea din timpul războiului rece deși, economic, China stă mai bine decît fostul URSS. Marea miză e trecerea Imperiului de Mijloc de la o putere continentală la una continental-maritimă, deci de la o putere regională la una globală. Numai Marea Britanie și Statele Unite au reușit așa ceva, prima, desigur, la nivelul sec. al XIX-lea. Prima mare ciocnire va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Economia absurdului 118 3.12. Sub aripa năpastei 120 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin 124 3.14. Shadow banking 128 Noua veche sminteală financiară 128 3.15. Hipoinflația și hiporealitatea 130 3.16. Noul normal 133 3.17. Mize bugetare 135 3.18. "Cultura" Wall Street-ului 138 Capitolul 4 DES-FACEREA LUMII 148 4.1. Geopolitica neputinței Introducere 148 4.2. Periferii globale 158 4.3. Bucovina, ca rană 161 4.4. Răzbunarea geografiei 163 4.5. Geopolitica emoțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dacii au fost cuceriți taman pentru că romanii i-au dorit pentru aurul lor. De abia, mult mai târziu, teritoriile noastre au mai avut de oferit ceva de preț, respectiv petrolul care ne-a costat destul de mult. A fost una dintre mizele majore ale confruntării germano sovietice din ultima conflagrație mondială. Înfruntarea putea să se răsfrângă fatal asupra noastră, mai ales că am avut de suportat ocupația militară a țării. Singura resursă valoroasă din neolitic și până în prezent a fost pământul fertil
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poziționarea lor, fie la poalele unor munți (Sofia), fie în zona de confluență a unor cursuri de apă (Belgrad, Budapesta), aceste centre urbane s-au aflat, totuși, într-o zonă relativ deschisă. Din cauza vulnerabilității lor, orașele au fost mai degrabă miza confruntării dintre imperiile care și-au avut centrele de putere stabilite la Constantinopol și Viena. Confruntarea austro otomană pentru supremația Balcanilor s-a derulat parcurgând exact drumul la care ne referim. Nu o să insistăm prea mult evocând importanța geostrategică a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai puțin îndepărtat, după cum și momentul contemporaneității va fi un reper pentru a explica în viitor anumite evoluții. Confruntarea geostrategică actuală nu își are originea în Epoca modernă, ci datează din Evul Mediu. Această lupta durează de milenii având ca miză moștenirea Antichității, mai precis custodia patrimoniului politic și cultural roman (de fapt, greco roman). În vest, încercarea lui Carol cel Mare de restaurare a Imperiului roman a atras după sine o competiție franco germană pentru supremație pe continent. Ideea s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
începe cu o radiografie a crizei, a "economiei declinului", cum o numea Paul Krugman, evidențiind, cauze, efecte, comportamente specificități și încercînd să intuiască felul cum va arăta lumea de după criză, lumea anului 2020. Apoi, se încearcă sesizarea principalelor tendințe și mize strategice ce vor marca secolul al XXI-lea, evoluția centrelor de putere, afirmarea unor noi actori majori pe scena internațională, bătălia pentru resurse, mutații geopolitice etc. Într-un al treilea capitol, sunt prezentați "vampirii pămîntului", state și organizații, lucrători in-dividuali
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Societatea va deveni tot mai neclară, mai tribalizată. Multe aspecte vor deveni haotice pentru că suntem condamnați la libertate. Schimbarea va deveni un loc comun pretutindeni. Dar noi trebuie să întruchipăm mai întîi schimbarea pe care o dorim în lume. II. MIZE STRATEGICE ALE SECOLULUI AL XXI-LEA 2.1. CAPITALISMUL, ÎNCOTRO? Actuala criză globală și efectele sale au ridicat serioase semne de întrebare și în ce privește sistemul economic și social capitalist, că-ruia se pare că astfel de crize îi sunt consubstanțiale. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de Securitate al O.N.U. și o nouă idee despre multilateralism. Imperativul va fi satisfacerea nevoilor umane de bază. Dacă nu va reuși acest lucru, de-mocrația, cît ar fi ea de generoasă în plan politic, va pierde. O altă miză importantă, pe care europenii par că o înțeleg mai bine, este sănătatea planetei. Noii ecologiști integrează aici și proble-mele de securitate, economice, sociale, pe lîngă cele de mediu. Aceasta este o miză pe termen lung, căci într-adevăr o planetă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
generoasă în plan politic, va pierde. O altă miză importantă, pe care europenii par că o înțeleg mai bine, este sănătatea planetei. Noii ecologiști integrează aici și proble-mele de securitate, economice, sociale, pe lîngă cele de mediu. Aceasta este o miză pe termen lung, căci într-adevăr o planetă sănătoasă este bunul global suprem. Sistemele și companiile care vor neglija această realitate, sistemele economicist-poluante, nu vor avea decît de pierdut pe termen lung. Iar viitorul se construiește acum. Avem o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
unul dintre cunoscuții susținători ai talibanilor afgani. Ideologia panislamistă se răspîndește în zonă, iar pe-ricolul este ca ea să devină politică de stat în Pakistan, în cazul repetării eșecurilor sale poli-tice. Pentru singurul stat musulman deținător al unei arme nucleare, miza este foarte mare. Baza economiei regionale este formată din traficul de droguri și contrabanda cu bunuri (alimentare și carburanți) de proveniență străină, ce paralizează industria locală, deși zona e bogată în hidrocarburi. Recent, compania multinațională Unocal a construit un oleoduct
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
li-niștea într-o țară musulmană cu 167 de milioane de locuitori, cu mari diferențe între regiuni și avînd în plus arma nucleară, pe care o poate pro-iecta pe o distanță de 2500 de kilometri. Ispita e mare pentru fundamentaliști, iar miza e uriașă. La toate frontierele Pakistanului sunt crize, țara aflîndu-se în centrul principalului foaier perturbator din Orientul Mijlociu. Dacă ar-mata nu face față, iar islamiștii preiau controlul statului, și implicit al armei nucleare, riscul de conflict nuclear este aproape iminent. Musharraf
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
1.6. Principiul dominoului 40 1.7. Noul șoc petrolier 44 1.8. Zeul Ban 47 1.9. Noua paradigmă a piețelor financiare 51 1.10. Binecuvîntarea crizei 57 1.11. Fiul crizei 61 1.12. Keynes reloaded 64 II. MIZE STRATEGICE ALE SECOLULUI AL XXI-LEA 88 2.1. Capitalismul, încotro? 88 2.2. Capitalismul secolului al XXI-lea 100 2.3. Al doilea val al globalizării 104 2.4. Învingători și învinși în globalizare 107 2.5. Fața ascunsă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
1970, pe scena societăților dezvoltate se joacă al treilea act al economiilor de consum. Se scrie o pagină care inaugurează un nou viitor al aventurii individualiste și consumeriste a societăților liberale. Capitolele următoare se vor strădui să fixeze contururile și mizele acestui viitor. 2tc "2" Dincolo de standing: consumul emoționaltc "Dincolo de standing \: consumul emoțional" Constatarea e banală: pe măsură ce societățile noastre se îmbogățesc, apar neîncetat noi dorințe de a consuma. Cu cât consumi mai mult, cu atât vrei să consumi mai mult: epoca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
acesta oferă un spectacol lipsit de dramaturgia care-l caracteriza în anii 1950: achiziția de lucruri și practicile ținând de petrecerea timpului liber se desfășoară în mare parte în afara logicilor rivalității statutare. E vorba de un consum fără negativ sau miză interumană, fără dialectică sau competiție majoră și care câștigă zilnic tot mai mult teren. Nu văd un termen mai potrivit decât cel de hiperconsum pentru a denumi o epocă în care motorul cheltuielilor nu mai este sfidarea, diferența, confruntările simbolice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]