4,567 matches
-
dar Clujul chiar o luase înaintea capitalei moldovene. Vântul libertății ce a suflat după ’89 a făcut să încolțească în mintea unor ieșeni nemulțumiți de lâncezeala lor provincială idei separatiste. Una din ele a fost crearea unui ridicol partid al moldovenilor, cea mai prostească idee a veacului care a trecut. În logica unei asemenea gândiri urma probabil ca Moldova să se unească cu Basarabia bolșevică care, la rândul ei, trebuia înghițită de Ucraina și câteși trele de Rusia. De e să
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
hârțoagă prăfuită. Brumaru e un rafinat. CONSTANTIN CRIȘAN Judecând după locul unde s-a născut și chiar după cel în care și-a format intelectul de „estet subtil și manager întrepid”, Constantin Crișan ar fi trebuit să arate ca un moldovean ruginit. Prin dorința lui de a epata, îi șoca însă pe cei care cu adevărat scârțâiau din balamale. Când ceilalți colegi se instalau în tot felul de școli, Crișan ateriza cu brio la București, în presă, radio și televiziune. Ușor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a aflat în stăpânirea Principatului Moldova. În lucrarea Descripțio Moldaviae scrisă de către voievodul cărturar Dimitrie Cantemir în limba latină, în perioada 1714-1716, orașul Ismail este descris astfel: „Ținutul Ismailului, din care e vrednică de pomenit Ismail, în vechime numită de moldoveni Smil, o cetate care nu trebuie lăsată de o parte, cu oaste turcească și cârmnuită de un muteveli". Cetatea este asediată la 11/22 decembrie 1790 de către armatele mareșalului rus Aleksandr Suvorov, care reușește să o ocupe, iar după unirea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și pe Nora Iuga! Mai bine spune-mi părerea ta despre articolul lui Tony... — Nu avem decât ce merităm, am spus eu într-un târziu. Ne credem mai cu moț și mai deștepți decât vecinii noștri. — Care vecini? — Bulgarii, ardelenii, moldovenii... Și de fapt suntem proști făcuți grămadă. — Toți? — Nu știu. Mai ales mânuitorii condeiului. — De ce? Pentru că n-am priceput destul de repede că sunt unii pe lumea asta mare care au o nevoie vitală să pună în cârca altora toate relele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
său de Externe. Dacă americanii au nevoie de noi înseamnă că ne vor garanta integritatea teritoriului național și spre răsărit, bineînțeles, dar și spre apus. Ai priceput? Ba mai mult, de curând, guvernul de la Chișinău a acceptat dubla cetățenie, iar moldovenii se înghesuie să obțină pașaport românesc. În situația actuală, România are mai multe șanse ca niciodată să-și realipească Basarabia și să redevină din nou mare și frumoasă ca o vacă. Care nu dă lapte... Nu contează. Important e teritoriul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și limba română între Nistru, Tisa și Dunăre se înfățișează cu o unitate neîntîlnită nicăiri în Europa la alte popoare. Muntenia pune o anume sobrietate fonetică și sintactică, dar Moldova și Ardealul aduc fineța nuanțelor, arta emisiunii sonice, savoarea. Graiul moldovenilor e literar de la sine. Așa-zisa "literatură religioasă" de care s-a făcut prea mare caz nu e decât o producție de tălmăciri de Psaltiri, Tetraevanghele, Praxii, Biblii, Slujebnice, Molitvenice, Minee, Paterice etc. O Viață a sfântului Léger sau un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urmară și aci. Punctul culminant îl formează Biblia de la București, a lui Șerban Cantacuzino, din 1688, fundamentală pentru noi ca și Biblia germană a lui Martin Luther, monument de limbă literară valabilă și azi și destinată întregului teritoriu național, "rumînilor, moldovenilor și ungro-vlahilor". ELOCVENȚA: NEAGOE, VARLAAM, ANTIM IVIREANUL Neagoe Basarab, voievodul muntean, a lăsat niște Învățături către fiul său Theodosie, scrise în slavonește și traduse în românește. Copia din 1654 nu-i prototipul. Paternitatea lui Neagoe s-a contestat, se pare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca un leu în luptă..." etc. Adevărata istoriografie moldoveană începe cu Grigore Ureche († c. 1647). Cronica lui românească mergând până la 1594 e doar o prelucrare de izvoare, fără experiență directă, însă într-o limbă cu aroma mierii, plină de metafore. Moldovenii au "picat" "cît au nălbit poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare firea omenească de lucruri ce vor să fie pre urmă..."; Zice un cuvânt leșesc: sula de aur zidul pătrunde"; "...Zice Isus Sirah: Vai de acea cetate unde este domnul tînăr!"; "...Zice moldoveanul: Nu sunt în toate zilele Paștile"; "nasc și în Moldova oameni". Nicolae Costin († 1712), fiul lui Miron, suferă de pedanterie, și predoslovia la a sa Carte pentru descălecatul dentîi începe în stilul molierescului Diafoirus: "Nime mai bine și mai pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu mai eram în aceeași țară, măcar că amândouă aceste locuri sunt tot supt o stăpânire. În Galiția toate drumurile era pline de calici, oameni sluți și împovărați supt muncă, fimeile ca niște stahii. Portu țăranilor îi ca și acela a moldovenilor, iară fimeile sunt îmbrăcate dintâi cu o rochie lungă de pânză albă, cu capu îmbrobodit iar cu o rufă albă și în spate cu o bucată de pânză albă, care le slujăște și de basma și de sac, unde pun
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vinovat, Trag, întind, dar iau de samă Însă, pe cât am aflat, Că sacul stă neclintit, Sacul în iaz nu s-a tras, Căci se trăgea neunit. Ci tot pe loc a rămas. Capitolul IX VASILE ALECSANDRI V. Alecsandri (1821-1890) era moldovean prin tată și mai curîndmuntean prin mamă; dar prin amândoi părinții avea mult sânge grecesc, din al grecilor de aici, bineînțeles. Nuanța sa temperamentală se lămurește deplin prin această împrejurare. El are aristocratismul elinic, infatuarea aceea stăpânită cu amabilitate (era
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să ni gioace ca pe urs o mișa pripășită pi la munteni și doi feciori di lele fărmecați, doi lîngăi ce li pute botu a lapte?... N-avem noi nevoie di domn muntean, munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui Ioniță-vodă, ca doi berbecei di Armindean! . - Câni nerușinați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se apropie cu mai multă probabilitate de artă. S-ar înțelege că specificul e un aspect fatal, condiționat de calitatea etnică a scriitorului. Ibrăileanu îl vede însă ca un postulat. După un anume examen, el a ajuns la concluzia că moldovenii și în parte și ardelenii dețin procentul maxim de specificitate, care constă mai ales în spiritul critic, muntenii având mai degrabă spirit politic. Deci sorții cei mai mari de a se apropia de creație l-ar avea moldovenii. Asta însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
concluzia că moldovenii și în parte și ardelenii dețin procentul maxim de specificitate, care constă mai ales în spiritul critic, muntenii având mai degrabă spirit politic. Deci sorții cei mai mari de a se apropia de creație l-ar avea moldovenii. Asta însă atinge pe românii nemoldoveni și pe scriitorii de îndepărtată origine străină, ca Ibrăileanu însuși. Atunci Ibrăileanu produce neașteptata teorie a "ralierii". Specificul românesc, reprezentat numai de moldoveni, plutește peste solul moldav, indiferent de origine. Oricine aderă la acest
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai mari de a se apropia de creație l-ar avea moldovenii. Asta însă atinge pe românii nemoldoveni și pe scriitorii de îndepărtată origine străină, ca Ibrăileanu însuși. Atunci Ibrăileanu produce neașteptata teorie a "ralierii". Specificul românesc, reprezentat numai de moldoveni, plutește peste solul moldav, indiferent de origine. Oricine aderă la acest spirit capătă specific, și fiindcă și muntenii (vezi cazul Caragiale, Brătescu-Voinești) pot adera, colaborând la Viața românească (toată sofistica are scopul subtil de a dovedi că adevărata "viață romînească
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stenograme. Gh. Brăescu a scris și foarte simpatice Amintiri în care reexaminează cu bonomie ștrengăriile copilăriei sale. I. I. MIRONESCU Sforțîndu-se a copia fonetic limbajul eroilor, I. I. Mironescu (1883-1939) surprinde prin relativa vulgaritate a prozei lui, fenomen rar la moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le în bufonerii. Astfel Tulie Radu Teacă, baci din Brețcu, călătorind la Viena ca să-și vadă feciorii, comite enorme boroboațe și se-ntoarce fără a-și fi atins scopul. Teatralizarea Amintirilor lui Creangă (Catiheții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
voi continua să arăt de aci încolo. Pentru ce acum Bucureștiul are această onoare e ușor de priceput, căci Bucureștiul este astăzi centrul românismului, din toate punctele de vedere, centrul care atrage și pe ardeleni, și pe munteni, și pe moldoveni. Blajul a fost Transilvania, Iașul a fost Moldova, Bucureștiul nu este Muntenia, ci românimea. La începutul veacului al XIX-lea, Moldova are deja o tradiție culturală. Acest lucru este de o importanță capitală. Peste vechea cultură vine curentul latinist, prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atât de mult om de stat, încît, răspunzând la învinuirea de "ideologie" adusă de Logofătul Petru Rusăt unor ziare ale vremii, face constatatea că românii, prin firea lor, nu-s ideologi (Steaua Dunării, I, 32) - greșind, căci trebuia să spună "moldovenii", nu românii, deoarece mulți dintre munteni au fost mai mult sau mai puțin ideologi, ceea ce este fatal și inerent perioadelor revoluționare. Dacă în Moldova ar fi fost condiții mai prielnice spiritului revoluționar, ar fi fost și acolo ideologi. 2 Hronica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în timp de patruzeci de ani, de la 1840 până la 1880, la asimilarea culturii în celelalte forme ale ei. "Romînia literară, Steaua Dunării și Zimbrul (zice Gazeta de Transilvania, 1856) ...bornate de un provințialism filistic, ele socotesc că un milionaș de moldoveni sunt de ajuns ca singuri să împlinească misiunea ce destinul a împărțit-o romînilor"; la care A. Russo 3 răspunde că "milionașul de moldoveni, care de 80 de ani trăiește ideile filozofice ale lumii civilizate", are acest drept. Și Russo
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice Gazeta de Transilvania, 1856) ...bornate de un provințialism filistic, ele socotesc că un milionaș de moldoveni sunt de ajuns ca singuri să împlinească misiunea ce destinul a împărțit-o romînilor"; la care A. Russo 3 răspunde că "milionașul de moldoveni, care de 80 de ani trăiește ideile filozofice ale lumii civilizate", are acest drept. Și Russo, capul cel mai teoretic al acestei școli critice, adeverește de repețite ori constatarea, pe care am făcut-o, că Moldovei i se datorește cultura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce doresc mai înainte de toate a scrie pentru români și românește și a face o literatură numai din vițele noastre, iar nu din limba franțezilor, a italienilor și a jargonului neînțeles din Ardeal." În adevăr: "Cei din rari și respectabili moldoveni, ce s-au încercat în nevinovate forme, au avut puțini imitatori" și au avut meritul numai că au dat un impuls mișcării literare prin poezie și istorie, continuă Russo, gîndindu-se, probabil, mai ales la Asachi, care în realitate n-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literare prin poezie și istorie, continuă Russo, gîndindu-se, probabil, mai ales la Asachi, care în realitate n-a făcut parte nici dintr-o școală, balotat între spiritul cel vechi și cel nou. Din pricina acestei atitudini critice, a acestui spirit "electic", moldovenii erau taxați, de școala adversă din Blaj și București, de "reacționari, aristocrați, slavoni, rusolatri". Dar Russo, în numele moldovenilor, se roagă de ardeleni să-i lase să lucreze în voie "limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce-a mai fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
făcut parte nici dintr-o școală, balotat între spiritul cel vechi și cel nou. Din pricina acestei atitudini critice, a acestui spirit "electic", moldovenii erau taxați, de școala adversă din Blaj și București, de "reacționari, aristocrați, slavoni, rusolatri". Dar Russo, în numele moldovenilor, se roagă de ardeleni să-i lase să lucreze în voie "limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce-a mai fi". "Noi moldovenii, dimpotrivă, simțim că mare avuție, inspirație și limbistică este în cântecele desprețuite în Ardeal, și cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
taxați, de școala adversă din Blaj și București, de "reacționari, aristocrați, slavoni, rusolatri". Dar Russo, în numele moldovenilor, se roagă de ardeleni să-i lase să lucreze în voie "limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce-a mai fi". "Noi moldovenii, dimpotrivă, simțim că mare avuție, inspirație și limbistică este în cântecele desprețuite în Ardeal, și cu ele, și voia criticului, vom urma înainte cercetările retrospective."1 În capitolul precedent, voind să precizez factorii culturii românești din Moldova, în deosebire de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
filozoficește - premergătorii generației de la 1848. O spune, cum se vede, un patruzecioptist. Dar când această literatură (care lăsase o urmă în spiritul moldovenesc: rafinarea, deprinderea cu îndeletnicirile culturii și chiar o cultură de fapt) este dezgropată, dată la iveală; când moldovenii culți nu se mai satură de dânsa (Russo o citește cu lăcomie, mîndrindu-se cu ea, Kogălniceanu o dă la lumină și o analizează, Negruzzi "șterge colbul de pe cronice bătrîne", Asachi, chiar, o recomandă ca limbă literară, deși face, în alte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]