5,397 matches
-
al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea să lucreze săteanul pe hotarul său. După dijmă îndatorirea sătenilor era aceea de a măcina numai la moara stăpânului. Acest monopol exista în multe țări, iar în Franța se numea banalitățile și acolo mai cuprindea și dreptul de a avea un singur cuptor pentru coptul pâinii, în schimbul unei plăți, monopol neîntâlnit la români decât în ceea ce privește vama „una din zece" la măcinat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sătenilor era aceea de a măcina numai la moara stăpânului. Acest monopol exista în multe țări, iar în Franța se numea banalitățile și acolo mai cuprindea și dreptul de a avea un singur cuptor pentru coptul pâinii, în schimbul unei plăți, monopol neîntâlnit la români decât în ceea ce privește vama „una din zece" la măcinat la moara stăpânului. Că în veacurile XVII și XVIII pe hotarul unui stăpân veneau să are și să semene oameni care locuiau în satul altui stăpân stau mărturie documentele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu verdețuri, din livezile cu pomi, din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era și un monopol asupra apelor de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apoi în Muntenia și au ajuns ca în cea dintâi jumătate a veacului al XVIII-lea, să găsim breslași și în fruntea târgurilor și orașelor, în locurile ținute până atunci de negustori, spun specialiștii. Principiul de bază al breslelor era monopolul, care asigura industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în locurile ținute până atunci de negustori, spun specialiștii. Principiul de bază al breslelor era monopolul, care asigura industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația să-și aleagă ca instanță de apel Mitropolia, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația să-și aleagă ca instanță de apel Mitropolia, în conflictele care surveneau. În aceasta și consta puterea pe care o aveau meseriașii, deoarece bucurându-se de autonomia judecătorească, care avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
judecătorească, care avea deci un caracter religios, dar mai ales de protecția bisericii, se păstra un ceremonial bisericesc la închegarea și desfacerea breslelor, obicei care s-a păstrat până în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, când ființa lor - monopolul - dispare. Monopolul fusese instituția de împăciuire socială între consumatorii și producătorii din aceeași localitate, datorită acestei instituții consumatorii erau siliți a târgui numai de la anumiți producători. Starostele breslei avea împuternicirea să aibă în grijă „ ca toți consumatorii să-și poată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avea deci un caracter religios, dar mai ales de protecția bisericii, se păstra un ceremonial bisericesc la închegarea și desfacerea breslelor, obicei care s-a păstrat până în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, când ființa lor - monopolul - dispare. Monopolul fusese instituția de împăciuire socială între consumatorii și producătorii din aceeași localitate, datorită acestei instituții consumatorii erau siliți a târgui numai de la anumiți producători. Starostele breslei avea împuternicirea să aibă în grijă „ ca toți consumatorii să-și poată satisface trebuințele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă, către ea vine adesea și satul învecinat ori mai îndepărtat. Regulamentul Organic avea să desăvârșească fenomenul, munca se subjugă tot mai mult capitalului, breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii erau o categorie socială coborâtoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ai Eteriei... Astăzi cântecele celor 7 clopote din turla mânăstirii care răspândesc sonoritățile alămitelor, repetând îndelung „A-le- xan-dru Lăpuș-nea-nu" pot semnifica multe. La 24 de ani de la reforma agrară a lui Al. I. Cuza și împroprietărirea țăranilor, de la desființarea clăcii, monopolului dijmei, podvezilor și zilelor de meremet, în 1888, urmare tot a marei moșii care o îneca pe cea răzășeașcă au loc primele răscoale țărănești, imortalizate de Vasile Alecsandri în poezia „Plugarul blestemat" în care acuzatul nu este altul decât M.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri, rămânând în proprietatea absolută a țăranilor. Clăcașii nevolnici sau văduvele foștilor clăcași care se aflau în comunele rurale și care nu aveau pământ de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parale; cei cu mâinile și cu o vacă, 71 lei și 20 parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari, globași sau ulocari, la curteni, călărași, hânsari, darabani, plăieși, vânători
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
frânate abuzurile și bătăile pe care călătorii le împărțeau adesea surugiilor, silindu-i să meargă mai repede, fapt care pricinuia și vătămarea sau moartea cailor. După Unire, poșta a fost organizată prin legea din 1864, statul rezervându-și dreptul de monopol. Acum se publică pentru prima oară și „Buletinul telegrafo-poștal". În perioada 1836 - 1869 în ambele principate au funcționat birouri poștale atașate pe lângă Consulatele străine, iar în Iași și București a funcționat câte o Casă a menzilurilor. În 1892 s-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tomul I, Iași, 1855, p. 297-299). În mesajul Domnului Gr. A. Ghica v.v. adresat Divanului general cu ocazia închiderii sesiunii pe anul 1856, la 24 mai, se subliniau succesele obținute: sistemul aprovizionării orașelor și a Capitalei, care era bazat pe monopol, fusese desființat în anul 1854 și înlocuit prin libera concurență. În anul 1849 când erau numai 12 eforii, a căror venituri se suiau la 1.577.664 lei, acum, în 1856, se urca la 2.866.233 lei. S-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
discutarea proiectului de lege din 1887. Fiind descărcat de toate atribuțiile de interes general și de calitatea de ofițer de poliție și auxiliar al parchetului, primarul avea rezervate pentru sine puterea de poliție numai în ceea ce privește poliția comunală privind aplicarea legii, monopolul vânzării băuturilor spirtoase în comuna rurală. Notarul prelua de la primar calitatea de ofițer de poliție și auxiliar al parchetului. Secretarul comunal înființat prin legea din 1904 era menținut, el devenind funcționarul comunei numit și pus sub ordinile primarului. El era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scutite de impozite și de pericolul exproprierii), dar și la un acord economic. Divergențele dintre Sfântul Scaun și regimul lui Mussolini au fost frecvente. În 1931 s-a ajuns la o criză între Biserică și Statul fascist, pentru că acesta dorea monopolul asupra educației. O altă cauză a conflictului a constituit-o refuzul asociației "Azione Cattolica" de a ajunge la un acord cu Guvernul. Un nou moment de ostilitate a avut loc în 1938 când, din cauza legilor rasiste care îi discrimina pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
50 Odată cu modernitatea, Sfântul Scaun a cedat din influență în planul realităților seculare, însă a apărat poziția universalității sale ca instituție aflată în concurență cu Statul, într-o societate dominată tot mai mult de prezența Statului care a instituit un monopol pe activitățile sociale. Poziția Sfântului Scaun s-a transformat în una de apărare a privilegiilor și imunităților sale, de rezistență la procesul de modernizare a unui Stat care nu mai avea la bază suveranitatea divină; acesta aplica concepția modernă și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
330. 206 Ibidem, p. 331. 207 P. Gomez Aparicio, op. cit., p. 371. 208 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, op. cit., pp. 412-413. 209 Ibidem, p. 422. 210 Ea va fi relansată în 1965 de către ministrul Fraga, dobândind atunci, prin decizie guvernamentală, monopolul asupra știrilor din străinătate. În 1957 a luat ființă Europa Press, ca distribuitoare de cărți, dar cu timpul a publicat reportaje și fotografii; mai târziu, datorită legii Fraga din 1966, a început să se ocupe, cu mare succes, de cronică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
924 Ibidem. 925 Ibidem. 926 Ibidem, f. 197. 927 Ibidem. 928 Ibidem. 929 Ibidem, f. 198. 930 Ibidem, f. 199. 931 Ibidem, f. 202. 932 Vaticanul a încercat să găsească diferite mijloace de a păstra unitatea catolicismului (odată cu modernitatea, când monopolul Bisericii exercitat cu ajutorul limbii latine, dar și controlul asupra tipăriturilor s-a diminuat treptat, dublat fiind și de apariția "statului liberal", a naționalismului și căderea vechiului regim politic în care Biserica a jucat un rol extrem de important. Biserica a încercat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
respingă pe ceilalți, pe toți ceilalți, în decursul istoriei lor îndelungate. Ei au transformat iudaismul în rasism, iar după aceea, au început să se hrănească din acest iudaism talmudic rasist, devenind primul model al intolerantei față de ceilalți! După ce au pretins monopolul, în virtutea "numelui" și a "nașterii", asupra poziției de "neam ales al lui Dumnezeu" și de "fii și iubiți ai lui Dumnezeu", în pofida faptului că i-au ucis pe profeții lui Dumnezeu și că și-au încălcat făgăduințele pe care le-
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de "neam ales al lui Dumnezeu" și de "fii și iubiți ai lui Dumnezeu", în pofida faptului că i-au ucis pe profeții lui Dumnezeu și că și-au încălcat făgăduințele pe care le-au făcut față de El, au pretins și monopolul exclusiv al Paradisului, în defavoarea celorlalți".262 Referirile numeroase la evrei, atât în Coran, cât și în Constituția primului stat musulman se datorează faptului că pentru o lungă perioadă de timp evreii au fost unicii susținători ai monoteismului absolut; cu toate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
conflictului din Golf a fost cel al efectivelor de petrol (acestea reprezentând principalul instrument de influență al statelor producătoare), cauza majoră a disputelor nu a fost de natură comercială fiind determinată de criză lumii arabe (declanșată de pericolul instaurării unui monopol politico-economic). Pornind de la aceste considerații există puncte de vedere care susțin că Războiul din Golf a reprezentat un pretext pentru declinul pan-arabismului, declin care se prefigurase ca urmare a divergențelor asupra a ceea ce reprezenta securitatea națională/regională la momentul respectiv
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
colonii, dar și de țările mai puțin dezvoltate) de către un centru (marile puteri economice). Lenin definește imperialismul prin cinci caracteristici: 1. concentrarea producției și a capitalului, concentrare care a atins o treaptă de dezvoltare atât de înaltă, încât a creat monopolurile, care au un rol hotărâtor în viața economică; 2. contopirea capitalului bancar cu cel industrial și formarea, pe baza acestui capital financiar, a unei oligarhii financiare; 3. exportul de capital, spre deosebire de exportul de mărfuri, capătă o însemnătate deosebit de mare; 4
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]