7,269 matches
-
perete o fotografie ce reprezenta doi porci împerechindu-se, dar aceasta era o excepție printre cele cu femei goale, cântărețe și actrițe. Pe rafturi se aflau manuale, dicționare și romane. Pentru că locuiau doar băieți în cămin, camerele erau înspăimântător de murdare. Cojile mucegăite de mandarine se prinseseră de fundul coșurilor de gunoi; în cutiile de conserve transformate în scrumiere, straturile de mucuri de țigări ajungeau pân\ la zece centimetri, iar când începeau să ardă mocnit, erau stinse cu cafea sau bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
măture și să arunce murdăria la coșul de gunoi. Orice adiere stârnea adevărați nori de praf. Camerele duhneau îngrozitor și fiecare își avea mirosul ei aparte, dar în mare, el provenea de la transpirație, de la mirosul individual și de la gunoi. Hainele murdare erau aruncate grămadă sub paturi și cum nimeni nu se gândea să-și aerisească cu regularitate așternutul, pernele emanau un miros de transpirație care nu părea să mai dispară vreodată. Privind în urmă, mă mir și acum că toată mizeria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
fapt pe oricine altcineva. Mi-a spus că i-ar plăcea mult să vină să vadă cum e la cămin. I-am spus că nu-i nimic amuzant pe-acolo. Doar câteva sute de studenți care locuiesc în niște camere murdare, beau și se masturbează. Și tu faci așa ceva? Toată lumea face, am zis eu. Fetele au ciclu, băieții se masturbează. Toată lumea. Nu există nici o excepție. — Chiar și cei care au iubite? — Masturbarea n-are nici o legătură cu sexul. De exemplu, studentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
s-au mutat undeva în suburbii, lăsând în urma lor apartamente ieftine, camere pe care întreprinderile le închiriază angajaților, magazine ce nu se lasă mutate și câțiva indivizi ce se cramponează de proprietățile lor, de familiile lor. Totul părea încețoșat și murdar de parcă ar fi fost învăluit în fum provenit de la țevile de eșapament. Am mers pe jos cam zece minute până am ajuns la benzinărie și acolo am luat-o la dreapta, pe o străduță cu magazine. Pe la mijlocul ei am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
te-ar chema în Uruguay? Probabil că m-aș duce să văd cum e acolo. Nu ți se pare interesant? Sora mea a spus că nu s-ar duce nici în ruptul capului. Ei nu-i plac lucrurile și locurile murdare. — E chiar atât de murdar în Uruguay? — Habar n-am, dar așa susține ea. Zice că drumurile sunt pline de excremente de măgar, că e plin de muște scârboase, că de cele mai multe ori toaletele nu funcționează, că te împiedici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Probabil că m-aș duce să văd cum e acolo. Nu ți se pare interesant? Sora mea a spus că nu s-ar duce nici în ruptul capului. Ei nu-i plac lucrurile și locurile murdare. — E chiar atât de murdar în Uruguay? — Habar n-am, dar așa susține ea. Zice că drumurile sunt pline de excremente de măgar, că e plin de muște scârboase, că de cele mai multe ori toaletele nu funcționează, că te împiedici la tot pasul de șopârle și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
vorba de asta, am spus eu. Contează mai degrabă punctul din care privești problema. — {tii... am un spate extrem de sensibil. O atingere ușoară a degetelor.... mmm. — O să țin minte. — De ce nu mergem să vedem un film obscen? Unul cu-adevărat murdar, spuse Midori. De la bar am plecat la un restaurant specializat în Țipari, iar de acolo în Shinjuku. Am intrat într-unul din numeroasele cinematografe aflate pe străduțele dosnice. De fapt era singurul care anunța trei filme pornografice. Mirosul dinăuntru era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pâine, brânză, roșii și ciocolată. Auzind acestea, mi-a spus să aștept puțin și a dispărut. Am încercat să-l opresc, dar dus a fost în bezna nopții. Văzându-mă singur, nu-mi rămânea decât să beau sake. Țărmul era murdar de la artificiile care se consumaseră pe nisip, iar valurile, supărate parcă, loveau malul cu un vuiet asurzitor. Un câine costeliv se îndreptă, dând din coadă, spre focul pe care-l aprinsesem, în căutare de mâncare, probabil, dar văzând că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
trotuar ca să le mai servească o lovitură. Și-atunci l-am văzut pe bătrînul Pancho ieșind de după rulotă și ascunzîndu-se după calul care mai stătea Încă În picioare. Apoi a pășit Într-o parte, alb la față ca un cearșaf murdar, și l-a nimerit pe șofer cu Luger-ul său mare, pe care-l ținea cu ambele mîini. Apoi a tras de două ori pe deasupra negrului, În timp ce se Îndrepta spre el iar a treia oară a nimerit prea jos. Lovise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
În jur, iar bărbatul care tocmai mă-mpinsese Începu să rîdĂ: — Sal’t, față de meduză. — Salut, capro. — Hai să căutăm o masă. Chiar că păreai posomorît cînd te-am Împins. — De unde vii? l-am Întrebat. Haina de piele Îi era murdară și unsuroasă, avea o privire goală și era nebărbierit. Prins de centură, avea Colt-ul Ăla mare, automat, care fusese al altor trei tipi Înainte, numai din cei pe care-i știam eu, pistol pentru care ne chinuiam mereu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
camera de la hotel se strînsese o grămadă de lume. Se puseseră discuri la gramofon, era plin de fum și pe podea se juca barbut. Tovarășii tot intrau ca să se spele, și-n cameră se amestecaseră mirosurile de fum, săpun, uniforme murdare și abur venit din baie. Manolita, spanioloaica, foarte curățică, Îmbrăcată cuminte, etalînd ostentativ un fel de șic franțuzesc, foarte jovială, foarte demnă și cu o privire rece, stătea de vorbă pe pat cu un ziarist englez. În afară de gramofon, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
aveți ceva vin? Întrebai. Încă Îmi simțeam gura uscată. — Da, omu’ meu, avem o grămadă, Îmi răspunse soldatul prietenos. Era mic de statură, avea niște pumni mari și un smoc de barbă de lungimea părului tuns scurt și era foarte murdar. — Crezi că o să-și Înceapă de-acu’ bombardamentul? — PĂi așa ar trebui. Da’ după cum merge războiu’ Ăsta, nu mai poți fi sigur de nimic. Da’ ce-are războiu’ Ăsta? se repezi furios extremadurianul. Nu-ți convine ceva la războiu’ Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mi dădu un baton de ciocolată și un măr. Hai pînĂ-n compartimentul pentru fumători, Îmi spuse și eu Îl urmai prin tot vagonul, pînĂ-n celălalt. Ne-am așezat pe o canapea, tata pe locul de la geam. Compartimentul era murdar și pielea neagră cu care era Îmbrăcată canapeaua era arsă de la scrum. — Uită-te la Ăștia din față, spuse tata fărĂ să privească spre ei. În fața noastră stăteau doi bărbați. Unul dintre ei se uita pe fereastră și avea mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pot să renunț la supa mea cu tăiței și lapte de cocos, adaugă el. Dar e atât de sățioasă, Davey. Știi câte calorii conține o porție? —Joc fotbal în fiecare duminică, susține el defensiv, ca și cum, dacă aleargă în jurul unui teren murdar împreună cu Finn, Barney și restul găștii, topește în mod miraculos caloriile din tăițeii de cocos și prăjelile de dimineață. După care bagi în tine o friptură, ca să pui totul la loc, nu pot să nu precizez. Bucătarul așază farfuriile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
se aștepte să-i mângâi pe cap ori de câte ori îi doare ceva. Nu sunt maică-ta și, cu toate astea, trebuie să ți-o spun. Nu ești decât o progenitură răsfățată. —Măi să fie! Dă capul pe spate. Își șterge barba murdară de firimituri. Nu sunt eu cel răsfățat. Barney trebuie să obțină totdeauna ce vrea. Și repede. —La dublu... confirm eu, ca un ecou al celei mai cunoscute expresii a lui Barney. Ne uităm unul la altul și izbucnim în râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Ce sărbătorim? întreb, dar Barney a plecat deja. —Vreun nou contract? sugerează Davey. Nu a avut nici o întâlnire dimineață, deși... —Frate, bombăne Vijay, uitându-se la resturile de pe șervețel. Nu pot să cred că nu mi-ați spus că eram murdar ca dracu’. Lui Davey i s-a părut amuzant! comentez. — Iar Rebecca nu ți-a spus deoarece urăște să facă pe mămica. Rânjim unul la altul. Se simte o oarecare tensiune între noi, de când cu nemaipomenita întâlnire a Alcoolicilor Anonimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mult îl iubesc și cât de drăguț fusese cu mine. N-am reușit decât să-mi vărs furia și frustrarea. Mă simt foarte rău, de parcă aș fi beată criță și de-abia mă mai țin pe picioare. Am pus paharele murdare în mașina de spălat vase, iar pe cele curate într-o cutie. Acum pot să plâng în liniște. Nici măcar de asta nu sunt în stare. Parcă cineva m-ar strânge de gât. Mă duc în dormitor, mă așez în fața fotografiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și mai atrăgător. —Trebuie să recunosc că, din când în când, era destul de plăcut. Paradoxal, uneori îmi lipsește. Ne plimbăm de-a lungul Tamisei, care curge liniștită, asaltată de pescărușii care țipă și se cufundă în apa de un verde murdar. Foarte multe avioane care vin și pleacă de pe aeroportul Heathrow zboară pe deasupra noastră. Reușesc să ignor zgomotul făcut de ele și să-l aud doar pe cel al pescărușilor, al bicicletelor sau pe al copiilor care strigă bucuroși. —Cum merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Li, în care acesta făcea praf tipi de două ori cât el, drept urmare luam masa foarte încântați de ce văzusem. Fără doar și poate, cel mai bine era când stăteam acasă și ne uitam la o casetă: necuibăream pe canapeaua lui murdară, imensă, puneam Cliffhanger sau Predator și imediat începeam să ne pipăim. Ne plăcea să stăm întinși în pat, eu în față, Patrick în spate,sprijinindu-se pe o grămadă de perne, cu mâinile pe coapsele mele. În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dar nu ostentative. Patrick avea cearșafuri flaușate cu imprimeuri verzi, pentru iarnă, și unele bej de bumbac, pe elastic, pentru vară; în baie nu prea făcea curățenie, hainele și le lăsa în grămezi pe covorul tocit, iar canapeaua era mai murdară decât un scaun vechi de autobuz. Îmi place și mă simt mult mai bine la Jake. Poate că seamănă a superficialitate, dar îmi place să țin curat și să fiu la modă, să mă îmbrac elegant când ies în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aici. E clar că trebuie să iau atitudine, altfel dobitoaca asta îmi va strica tot weekendul. O să-mi umble prin cosmetice și o să găsească până la urmă ceva de stricat, o să pună stăpânire pe toate umerașele și o să-și lase chiloții murdari prin toată camera, ca să mă împiedic de ei. Fără doar și poate, trebuie să îi arăt că nu e stăpână aici. Este o situație care nu admite doi câștigători; remiza este imposibilă când una dintre părți a declarat război cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ar fi fost și cheia tuturor necazurilor sale. În final, îngaimă: — Credeam că îmi merit soarta. Vreau să spun, ea întotdeauna se lua de mine - bucătăria nu era destul de curată, venisem de la serviciu un pic mai târziu, iar aveam pantofii murdari - credeam că e vina mea. Teoretic, dacă aș fi putut să fac tot ce dorea ea, dacă aș fi putut face totul cum trebuie, n-ar mai fi existat nici o problemă. Când vrea, e atât de minunată! Pe cuvânt, adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ea singură era cea care ducea greul firmei, m-am dus glonț În birou, am găsit plicul, cheile, am alergat la apartamentul lui Belbo. Miros Închis, de mucuri râncede, scrumierele erau pline peste tot, chiuveta din bucătărie plină cu farfurii murdare, coșul de gunoi ticsit cu cutii de conserve spintecate. Pe o etajeră din birou, trei sticle de whisky goale, a patra mai conținea vreo două degete de alcool. Era apartamentul cuiva care-și petrecuse aici ultimele zile fără să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
acrobați, cântecele necuviincioase și glumele, Își taie părul scurt, deoarece au Învățat de la apostol că e nedemn pentru un bărbat să dea atenție părului său. Nu-i vezi niciodată pieptănați, rar spălați, cu bărbile Încâlcite, cu miros greu de praf, murdari din cauza armurilor și a căldurii».” „N-aș fi vrut să stau la ei În garnizoană”, zise Belbo. Diotallevi dădu verdictul: „A fost Întotdeauna tipică pentru eremit cultivarea unei murdării sănătoase, pentru a-și umili propriul trup. Nu era chiar sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și cu trei claponi atârnați de șa; se duce la o fată de moravuri ușoare și, Înavuțind-o cu acei claponi, găsește ocazia unei desfătări ilicite... Pe urmă, În timp ce el chefuiește, micul maur fuge cu calul, iar templierul nostru, mai murdar, mai asudat și mai zburlit ca oricând, se Întoarce acasă cu coada-ntre picioare și, căutând să nu fie văzut, strecoară niște bani (din banii Templului) la cunoscutul cămătar evreu care stă la pândă ca un vultur pe scaunul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]