4,695 matches
-
despuiate de podoaba frunzelor, așteaptă somnul de iarnă... toate, toate se desfășoară după înțeleapta orânduială a Marei Creații. Tristețea lor răspândește melancolie... vrajă, asupra întregului pământ, pătrunzând și în sufletul omului. - Presimțirea sfârșitului este mai tragic resimțită, decât sfârșitul însuși!... murmură Iorgu uitându-se în jur. După ce se mai uită o data înspre mormânt și se închină, se porni spre ieșire din cimitir. Și, gânduri... din nou gânduri și timpul i se întoarce năvalnic pe umeri ca un val mare, neașteptat de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
totul se va sfârși, va fi pierdut fără speranță. Ațipi... Și, în somn alunecă într-un vis... ... Se făcea, că, Emil se pregătea să plece la scoală... parcă, fără tragere de inimă. ”- Mi s-a părut că era cam abătut!... murmură Iorgu uitându-se către Vasilica. Nu era în apele lui!” ” - Așa este!... Știi, doar, cât de mult a dorit să¬i dai cravata ta!... îi răspunse Vasilica, dar fără intenția de a-i reproșa ceva. I-ar fi plăcut mult
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un sâmbure de foc. Ei plutesc între Cerul lui Dumnezeu și pământul sărman... Ei sunt imaginea veșnică a tuturor călătoriilor, a cautărilor, a dorințelor și dorurilor de casă. Într-o stare de contemplație, dar și de uimire, Iorgu se pomeni murmurând: - Precum ei atârnă temători, între Cer și pământ... la fel atârnă, temătoare, sufletele oamenilor, între tempo- ralitate și veșnicie!... Precum în Cer așa și pe pământ... Unde, oare, am citit asta, unde?!... se întrebă el. În zare zvâcni prima fluturare
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Precum în Cer așa și pe pământ... Unde, oare, am citit asta, unde?!... se întrebă el. În zare zvâcni prima fluturare de lumină, urmată după o vreme, de un huruit greu, îndepărtat, care se stinse încet în tăcere. - Vine furtuna!... murmură Iorgu. Deodată, ca un șarpe de foc se zvârcoli în nori, și un tunet zgudui tot cuprinsul. În miezul tunetului el desluși o liniște tainică... Toate amintirile și durerile lui, erau cuprinse în tăcere. Frunzele copacilor din cimitir, atinse de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de var, deslușea ca din altă lume, închipuiri ciudate. Avea ursita lui și osânda lui. Știa asta!... In minte îi veniră vorbele bunicii Ileana, de la Zahorna... ”Apele vieții... rareori îs netede, dragu mamii, drag!” - Dar acum... acum e prea mult!... murmură el înfrigurat. Ii era teamă de osânda din el. Inima i se răsuci într-însul, ca un șarpe veninos, care îi dădea fiori și răcelli pe spinare, și fierbințeli în creier. închise ochii strâns, stâns până la durere și își strânse
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un șarpe. Trase în piept, cu sete, aerul proaspăt al sfârșitului de noapte și plecă de la fereastră. În dreptul oglinzii se opri și se privi... Trebuia să se vadă... Își examina îndelung fața palidă ca de mort... Apoi după o clipă, murmură rar pe un ton, al cărui amărăciune, e cu neputință de redat în cuvinte. -... Nenorocită făptură e omul... tare nenorocită!... și, încet, se lăsă să alunece în pat. Se simțea ca o floare tăiată... un ram rupt dintr-o tulpină
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
totuși, el se revoltă împotriva nedreptății. Neputincioasă, revolta lui se prefăcu în fiere, ce-i pătrundea cu uriașa amărăciune carnea, îi orbea mințile. Și, deodată, începu să-l apese o neagră grijă necunoscută... - Mi s-a vărsat fierea în sânge!... murmură el, înțelegând ce i se întâmplă, și gândul îl duse la Vasilica... Vroia șă-și ceară iertare... să-i cerșească iertarea, să-i ceară ajutor. - Dumnezeu trebuie să-mi fie aproape! Își zise el. Și, un mare fior îl străbătu din
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
somnul. Nu putea să uite ziua aceea de Sânzâiene, când s-a stins din viată, fata coanei Mărioara, mărunțica din Dealul Bârladului, așa cum i-a fost scrisă ursita. Blestemul de mamă a ajuns-o!... - Așa i-a fost scrisă ursita!... murmură Iorgu oftând. Nu putem fi stăpânii soartei noastre, și, nici a fericirii noastre. La fereastră, Iorgu continuă să mediteze uitânduse pe cerul plin de stele. Bătea cu ochii și cu gândul sloboda Cale a robilor, care... ca o imensă făclie
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
plin de stele. Bătea cu ochii și cu gândul sloboda Cale a robilor, care... ca o imensă făclie albă spintecă beznele Cerului. - Din ce adâncuri, oare, scântează în noaptea asta cerul cu toate stelele lui și cu pulberea nebuloaselor lui?!... murmură el. -... Fiecare om își are steaua lui!... mai adăugă el, și, după o vreme murmură transfigurat: Steaua Vasilicăi nu mai strălucește... nu mai este!... si, o lacrimă îi brăzdă obrazul, fără să plângă... S-a stins!... Cerul este o taină
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o imensă făclie albă spintecă beznele Cerului. - Din ce adâncuri, oare, scântează în noaptea asta cerul cu toate stelele lui și cu pulberea nebuloaselor lui?!... murmură el. -... Fiecare om își are steaua lui!... mai adăugă el, și, după o vreme murmură transfigurat: Steaua Vasilicăi nu mai strălucește... nu mai este!... si, o lacrimă îi brăzdă obrazul, fără să plângă... S-a stins!... Cerul este o taină...!” îi șopti o voce dinlăuntrul lui. Este înfricoșător să dezlegi taina... Unii se înfricossează s-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mare intensitate, si că la trezire simți un sentiment incredibil de ușurare. Dacă aș reuși să dezleg sensul ascuns al acestor imagini chinuitoare, și să le analizez pe fiecare în parte, aș putea înțelege temerile și îndoielile care mă macină!... murmură el. ”- Ești stresat, omule... ești stresat!... îi șopti rar un gând. Nu vei afla nimic, visul e o taină... o enigmă!... Învață să-i faci față situației!”...” Trebuie să-ți înfrunți temerile, ori traumele emoționale... Visul îți dă șansa de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și mai tainică, decât explicațiile simple, populare, dar pentru a le dezlega trebuie să ai o hărăzire. Unele vise vin în împrejurări de mare cumpănă, sub amenințarea morții, țâșnind din adâncul ființei noastre...!” - Ce știm noi despre taina viselor?!... nimic!... murmură Iorgu. Înseamnă că nu ne este îngăduit să știm... rămân enigme! ”- Nu uita, că viața noastră înseamnă mai mult decât existența cotidiană de rutină în care ne complacem... Visele ne ajută să ne obișnuim cu acest gând, al existenței unei
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cursul vieților anterioare. Trăirile sufletești sunt păstrate între naștere și moarte și dincolo de moarte. Dacă trupul este supus legilor eredității, sufletul este supus destinului, iar spiritul este supus legilor reîncarnării, a vieții pământești repetate. - Deci, spiritul este nemuritor... este nemuritor! Murmură Iorgu. Este supus legilor reîncarnării. Îi repetă încet mintea ostenită... a reîncarnării legilor, a reîncarnării vieții... a reîncarnării încarnării... a încarnării reîncarnării... a re... re... Și, astfel gândurile i se metamorfozau învălmășite în minte ostenindu-l... Pleoapele îi căzură grele
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pe cireșul din r 5 ț ț r 5 fata ferestrei. - Oare, mai ajung să-l văd înflorind?!... se întrebă el. Stătea de vorbă cu cineva, din întunericul de afară... - Uite-i, cum vin!... Si blocul din fată... cum vine!... murmură el. Cu ochii la fereastră, se uita la mulțimea de copaci desfrunziți dintre blocuri... Umbrele lor ca niște stafii negre, se clătinau pe luciul lunii de pe alee. Luna strălucea rece undeva, sus... peste blocuri. Uite-i, cum vin spre fereastră
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cameră. Se simțea ca bolnav, dar, nu dezarma... nu se lăsa pradă bolii. Lupta cu boala, nu vroia să cedeze. Și , din nou divagări, amintiri și imagini fără șir... Oamenii au nenumărate mijloace de a se chinui unii pe alții... murmură el. Ei singuri creează răul, ei singuri născocesc durerea... Sunt incapabili de fericire... nedemni de fericire. ” Să nu ucizi... și, să iubești pe aproapele tău, ca pe tine însuți! ”. Iată principii care stau la baza credinței creștine. Dar, cine este
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
delir, în mintea lui rătăcită nu mai rămăsese decât ceva confuz, care nu-i îngăduia să cuprindă ce s-a întâmplat cu el. Încet, încet se limpezi. Făcu câțiva pași prin cameră și se opri în fața ferestrei. - Se’năsprește vremea!... murmură el, lăsându-se pradă gânduilor. ”- Unde este viață, este Dumnezeu!” îi șopti rar un gând. - Dar, cum se face că eu nu-l văd?! se întrebă el în gând. ”- Ba îl vezi în viața de toate zilele! Continuă gândul. Caută
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un geamăt scurt îi ieși din gât, ecoul lui înnăbușindu-se în fundul pieptului. - Fata, Fata mea dragă!... atât mai putu articula, nu știa mai mult, nici nu putea mai mult. Cât de neînsemnate sunt toate, pe lângă acest adevăr... singurul adevăr... moartea!... murmură el încremenit pe marginea mormântului. Oare, mai este pe lume ceva vrednic de prețuit, atâtor suferințe, atâtor dorințe... de prețul atâtor zbateri... de vreme ce aici se sfârșesc toate?!... Ce știm despre moarte... ori, despre viață?! Nimic!... Chiar de-am ști... judecata
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ce te ajută! Știai ceva... trăiai înfășurat într-un val de amăgiri pe care le-ai țesut singur cu mintea, ascunzând adevăratul chip sehimonosit al adevărului!... Broboane reci de sudoare îi inundă fruntea. Mai privi o dată în urmă, spre mormânt, murmurând cu glas sugrumat: Sărmana mea Fată, dormi în pace!... Ceva murise și în el odată cu ea... Și se depărtă sprijinit în baston, cu capul înțepenit pe grumaz, purtând parcă pe umeri povara întregii lumi... Părea a fi un fel de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
baston, cu capul înțepenit pe grumaz, purtând parcă pe umeri povara întregii lumi... Părea a fi un fel de stindard zdrențuit al unei lumi care era pentru totdeauna sfârșită... - Vasilica a fost tot ce mi-a dat viața mai bun!... murmură el ieșind pe poarta cimitirului, abia stăpânindu-și lacrimile. ... Ziua se stingea încet, încet ca o lumănare. Soarele nevăzut se prăbușise în noapte... Era ceasul magic în care nălucele sunt gata să țâșnească din sufletul amărât de gânduri. În cameră
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
alergau prin goana sângelui, și, vreme cât o bătaie de inimă, întreaga-i ființă se prefăcu într-un strigăt... - O, Doamne,... Ce să fac, Doamne?!... și, așteptă un semn de la Dumnezeu. Dar, semnul acela nu venea. -... Sărmana, sărmana de ea!... murmură el. Numai de suferință a avut parte, toată viața ei!... Și gândul îl purtă la copilăria ei, orfană de tată, încă, de când nici nu văzuse lumina zilei. Fata mea dragă... Fata mea!... oftă el din tot sufletul, și din nou
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ca pe viața mea, dar nu ți-am spus... Iartă-mă, că n-am făcut-o când trebuia... Acum, îți spun dar ce păcat că gândurile mele najung la tine! Așa a vrut Dumnezeu... așa ne-a fost scris destinul!... murmură el. Și, pentru o clipă a închis ochii și a văzut-o în Cetinei, în ziua aceea a lui Florar de neuitat... Simți cum loviturile inimii, din piept, îi răsunau în urechi, ca bătăi de clopot... Gânduri nebune îi alergau
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
îi alergau în goana sângelui și, vreme cât o bătaie de inimă, întreaga lui ființă se prefăcu într-un strigăt: ”Întoarce-te timp... întoarcete!... strigăt pe care îl sfărâmă între dinți, și îl înnăbuși în piept cu pumnii. Apoi, zise murmurând... - Dacă s-ar întoarce timpul... dacă s-ar întoarce măcar pentru o clipă!... Gândul acela l-a întristat și mai mult, și, parcă l-a tras într-o bulboană adâncă, fără capăt. Imaginația scăpată din frâiele voinței, se desfășura vertiginos
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
care se derula la nesfârșit, fără nicio noimă. În minte îi veniră Cuvintele adresate de Dumnezeu către Adam, după săvârșirea păcatului originar... ”Amintește-ți, omule, că pulbere ești și că în pulbere te vei întoarce.!” - De ce ai păcătuit, Adame, de ce?!... murmură Iorgu. ”- Omul a preferat să moară, dar să aibă puterea cunoașterii, ca însuși Dumnezeu!” i-a șoptit o voce din lăuntrul său. Deși avea nemurirea în Rai, preferă, cu spiritul lui de aventură, moartea. În el exista inaptitudinea, neîn- cilinarea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ființele mor, numai omul este chemat să decadă... Acesta-i destinul său, nu-l poate ocoli. Omul viețuiește pe acest pămând, ca să-și pregătească sufletul, și să-l aducă în stare să locuiască în alt lăcaș... - Pârdălnicia vieții... asta-i!... murmură bătrânul Iorgu, și o senzație de pustiire și tristețe, nemărginite îl învălui. Și, din nou, în minte îi veniră Cuvintele adresate de Dumnezeu către Adam... ”Amintește-ți, omule, că pulbere ești și că în pulbere te vei întoarce...!” ... În noaptea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
suntem mai bătrâni. “Funia de par” era mai lungă, mai departe de par, pe când acum suntem mai aproape!.. a fost mai bun anul trecut, pentru că am scăpat, în primul rând, cu viață până acum. Dar a venit si Noul An!.. murmură bătrânul. A venit încet... a venit cu greu, asa cum vin zorii îngânându-se cu noaptea. asa cum iese ianuarie din decembrie, fără nici o schimbare bruscă, fără pompă. ca o idee de înlănțuire, ca o idee despre eternitate!.. “Azi” rămâne
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]