3,734 matches
-
Îi fuseseră de folos În lupta sa: „Religia e prietena omului bogat“. Îi spuse străinului: — Dacă nu ești spion al poliției, atunci cine ești? Ce făceai aici? — Numele meu - și dolofanul se Înclină puțin din mijloc, În timp ce un deget răsucea nasturele de jos al vestei - este... Numele fu lăsat să cadă În Întunericul străveziu de la lumina zăpezii, Înăbușit de huruitul trenului, de zăngănitul conductelor de oțel, de ecourile unui pod. Dunărea alunecă de pe o parte pe cealaltă a liniei ferate ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Josef Grünlich. Ezită o clipă, apoi continuă: — Căutam bani, Herr Czinner. — Ai furat... — Ați venit prea devreme. Începu să explice pe Îndelete: — Am scăpat din mâinile poliției. Nimic dezonorant, Herr Czinner, vă pot asigura de asta. Își răsucea fără Încetare nasturele de la vestă și părea a fi un vorbitor străin și neconvingător În aerul proaspăt iluminat al minții doctorului Czinner, populat cu adevăruri incontestabile, o față Înfometată, o cârpă colorată, un copil cu dureri, un bărbat Împleticindu-se pe urcușul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
forțat geamantanul dumneavoastră spre binele cauzei. Lăsă să-i scape cuvântul „cauză“ cu răsuflarea fierbinte și tensionată, desacralizându-l până la nivelul unei parole, al unei emoții banale. — O să chemați conductorul? Omul se propti În podea și degetul lui se strânse pe nasture. — Ce Înțelegi prin cauza dumitale? — Sunt socialist. Brusc dr. Czinner Înțelese că o mișcare nu poate fi judecată după ofițerii ei. Socialismul nu era condamnat prin afilierea lui Grünlich la el, dar totuși era nerăbădător să uite de Grünlich. — O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
din colțul ei, departe de podeaua strălucitoare. Nu mă deranjează dacă nu se Întoarce aici. Mă duc eu oriunde la el. Aici nu-i acasă, spuse ea cu un mic gest de Întărire și scăpă jos un ac și doi nasturi de sidef. — Cu asta sunt de acord, remarcă domnul Stein și-și dezumflă obrajii. Nu Înțeleg ce vede soțul tău În toate chestiile astea de inox. Mie mi-ajunge să am câteva piese bune din mahon și două fotolii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vă este teamă? Întrebă el. Femeia arătă cu capul spre Încăperea luminoasă și metalică. — Soțul meu e atât de modern! spuse ea cu teamă și mândrie. Apoi mândria ei pieri și, cu mâinile cufundate În coșulețul ei de lucru, printre nasturi și gheme de lână, adăugă: — S-ar putea să nu dorească să vină Înapoi la mine. — Ei, ce spuneți de asta? zise domnul Stein În timp ce coborau scările. — Sărmana femeie, spuse Myatt. — Da, da, sărmana femeie, repetă domnul Stein, suflându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
într-o doară fără să mă mir, cu o seninătate inocentă, așa fac mereu... De ce? s-a amuzat persoana, oarecum nedumerită. Nu știu, am ridicat eu din umeri. Așa se nimerește. Acesta e adevărul și în privința lucrurilor mai importante ca nasturii de la jachetă, pentru că totul se reflectă la scară mică sau mare, în acest univers, totul are o corespondență și o oarecare relevanță, la un moment dat. Acesta e un răspuns care conține adevărul vieții: așa se nimerește... adică nu neapărat
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
sau să nu-i citesc scrisoarea? Nu știu ce să fac. țMint. SÎnt prinsă Într-o convenție. N-am Încotro.) Pe Heltauergasse, În Sibiu, mergeam cu Gerda la un colecționar cam ciudat. Bătrînul adunase vreme de mai bine de cincizeci de ani nasturi de la diverși oameni pentru care nutrea o simpatie deosebită. CÎnd Își deschidea cutiile, din pernuțele de catifea albastră te priveau sute de ochi de sticlă, de alamă, de lemn, ochi limpezi, ochi tulburi. „Ei sînt aici cu toții, vin de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
priveau sute de ochi de sticlă, de alamă, de lemn, ochi limpezi, ochi tulburi. „Ei sînt aici cu toții, vin de departe, sînt mai vechi decît noi și ne vor supraviețui“, apoi cu o vată muiată În acid boric spăla fiecare nasture În parte: „să nu li se stingă lumina, spunea, ochii lor, ochii prietenilor, sînt ca niște zero-uri În care obiectele Își pierd dimensiunea păstrînd un singur sens - neantul“. Parcă văd mîna lui Settembrini Închizînd pleoapele lui Naphta. În Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o Înșeală. Doar nu-l obligă nimeni să meargă În zilele libere la servici. Nimic n-o scoate pe doamna E. mai mult din sărite decît aceste duminici, pe care ea le așteaptă toată săptămîna, călcîndu-i pantalonii negri, cosind un nasture la sacoul sare cu piper, scurtîndu-și fusta de la taiorul mov, În sfîrșit făcînd planuri să meargă Împreună la circ, la Carul cu bere sau la un spectacol de balet, la matineu firește; seara e totdeauna un film la televizor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cufundați fiecare În gîndurile lui, sandviciurile cu șuncă și cașcaval, domnul D. Își ia o ținută marțială - dacă doamna E. l-ar privi atunci mai atent și nu și-ar masa Întruna mîinile, admirîndu-și unghiile rotunde și roșii ca niște nasturi, ar putea observa cum se aprinde În ochii lui o scînteie răutăcioasă de satisfacție. „MÎine sîntem convocați la servici. Avem sarcini urgente. Regret, dar ai să mergi singură la matineu.“ Ea se roșea ușor pe gît și pe decolteu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din cafea și citea ordonanța nr. 137, art. 15, paragraful 21 Începînd de la data de 1 noiembrie a.c. circulația pietonilor pe străzi este interzisă după orele 21. Pentru evitarea accidentelor datorită camuflajului după lăsarea Întunericului cetățenii vor folosi lanterne sau nasturi fosforescenți. Art. 34, paragraful 5. Toți cetățenii nearieni vor fi mobilizați la curățatul zăpezii și alte operațiuni privind curățenia și salubritatea orașului. Și un fluturaș Îngălbenit, rupt la un colț, pe care se putea citi un singur rînd „Juden unerwünscht
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Nu știi cu ce să Începi mai Întîi. Se scurg așa vreo două ore fără nici o bucurie, fără nici o așteptare. Această dimineață nu-ți promite nimic. PÎnă cînd te hotărăști. Îți pui paltonul mov cu cei douăzeci și șase de nasturi care acum zece ani stîrnea senzație și o pornești la piață. Te oprești la aprozarul din colț și constați dezolată că ceapa s-a terminat. Parcă-l vezi pe George Călinescu cu coama lui leonină, cu burta umflată de ciroză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Leon? De tot, Luci! Și pe urmă anii fără servici și boala și pensia. Ea se făcea tot mai imaterială, vorbea tot mai rar și mai stins, cînd Încerca să scrie mînca literele, pe urmă chema păsările să-i ciugulească nasturii sau cerea bomboane să se frece cu ele pe picioare. Băiatul se făcuse mare, avea poluții, Îi Încălzea apă Într-un lighean și o spăla cu o cîrpă pe gît și pe brațe, apoi stătea zile și nopți În șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
el și Începe să-i ghicească. Niki Bârsan nu-i vede. E la bucătărie cu doamna E. „...Îi curgeau balele, pe onoarea mea, cînd a văzut-o pe Wanda Înfășurată În prosopul de baie. Nu mai nimerea să-și descheie nasturii la cămașă. Era cu pantalonii-n vine și de-atîta bîțÎială - amfitrioana Îi vîră grațios În gură o măslină - i se Încurcau picioarele În bretele. Să-i fi văzut burta țuguiată și buricul ieșit În afară ca o suzetă, se tîra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Îndatoririle zilnice față de semenii, de superiorii, de bărbații, de copiii și nepoții noștri, față de stomacul nostru, atîtea solicitări de o violență agresivă, telefonul sau soneria de la ușă, sau, glasul bărbatului din camera de alături „noi nu mîncăm nimic azi?“ sau nasturele rupt care trebuie cusut sau corespondența ce nu suportă amînare tocmai cînd În creierul meu Începe libidoul ca o transfuzie dintr-o vîrstă tînără și fremătătoare și vreau să mă ascund să-mi savurez În tihnă orgasmul cerebral, să scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Sibiul acelor ani a rămas pentru mine un oraș-retortă În care Îmi desăvîrșeam Într-un fel de tranșă alchimia. Toate acele pasaje de trecere Între două străzi asemenea unor tunele, unde la căderea nopții apăreau În răstimpuri licăririle speriate ale nasturilor fosforescenți, toate umbrele furișate de-a lungul zidurilor, mărite de ochii mei avizi de miracole și patrulele traversînd Ringul În pas cadențat, tinerii blonzi, supli, impecabili În uniformele lor de un verde cenușiu, glasurile lor aspre, guturale, Isoldele cu șepcuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
au ce căuta menajamentele, pe cine bați iubești, ca-n familie. Bine, bine, te las, nu mă mai conduce și salutări Wandei. Să nu uiți să ne anunți cînd pleci. Avem o după-amiază obișnuită. Locuim În cartierul după-amiezelor calme. Cos nasturii la fața de pernă. Nino Îmi citește fragmente despre acțiunile temerare ale spionilor din cel de-al doilea război mondial. Pseudonimul unuia dintre aceștia - numele adevărat i-a rămas necunoscut pînă În ziua de azi - mi-a atras imediat atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
solizi încordându-se pe sub pielea albă-albă, mișcându-i pulpele, brațele, răsucindu-i mijlocul, boxerii mari întinzându-se pe rotunjimea șoldurilor și-n jos, între coapsele ei, elasticul din talie strângându-i stomacul, și sub partea umflată, goală, a boxerilor cu nasturi - da, m-am uitat, repede, vinovat, o dată, de două ori - materialul întinzându-se într-un V bombat și dispărând între picioare. M-am întors cu spatele, încercând să-mi domolesc zvâcnetele grele din piept și din gât, să le înăbuș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
subterană, doldora de jucării gonflabile de plajă și pliante turistice învechite, am aprins lanternele, ne-am sărutat și ne-am atins din nou în nemărginirea ei oarbă. Pânză, păr, piele, burice ale degetelor, mâini și guri. Podeaua dură și invizibilă. Nasturi și curele, răsuflare și sunet. Cumva, în ciuda tuturor acestor lucruri, am înaintat. Ne-am furișat printr-un coridor DOAR PENTRU PERSONAL din spatele cabinelor de probă dintr-un magazin universal, printr-o parcare subterană și-am coborât în camera cu provizii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
tatălui său, 1919“. — E un cronometru autentic! exclamă domnul Prentice. Ieșiră apoi la iveală două catarame de metal de la niște jartiere și o colecție Întreagă de nasturi-năsturei de la o vestă, niște bumbi mari, cafenii și urîți, de la un costum, cîțiva nasturi de chiloți, alții de pantaloni - tot felul de nasturi... Nici n-ai fi crezut că pentru un singur schimb de Îmbrăcăminte e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Prentice. Ieșiră apoi la iveală două catarame de metal de la niște jartiere și o colecție Întreagă de nasturi-năsturei de la o vestă, niște bumbi mari, cafenii și urîți, de la un costum, cîțiva nasturi de chiloți, alții de pantaloni - tot felul de nasturi... Nici n-ai fi crezut că pentru un singur schimb de Îmbrăcăminte e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de la o vestă, niște bumbi mari, cafenii și urîți, de la un costum, cîțiva nasturi de chiloți, alții de pantaloni - tot felul de nasturi... Nici n-ai fi crezut că pentru un singur schimb de Îmbrăcăminte e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă-l desfaci, te alegi cu o lădiță plină de catarame, copci și nasturi asortați! Pe fundul lădiței mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
niște bumbi mari, cafenii și urîți, de la un costum, cîțiva nasturi de chiloți, alții de pantaloni - tot felul de nasturi... Nici n-ai fi crezut că pentru un singur schimb de Îmbrăcăminte e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă-l desfaci, te alegi cu o lădiță plină de catarame, copci și nasturi asortați! Pe fundul lădiței mai găsiră o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cafenii și urîți, de la un costum, cîțiva nasturi de chiloți, alții de pantaloni - tot felul de nasturi... Nici n-ai fi crezut că pentru un singur schimb de Îmbrăcăminte e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă-l desfaci, te alegi cu o lădiță plină de catarame, copci și nasturi asortați! Pe fundul lădiței mai găsiră o pereche de ghete vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă-l desfaci, te alegi cu o lădiță plină de catarame, copci și nasturi asortați! Pe fundul lădiței mai găsiră o pereche de ghete vechi, cu niște ținte mari, tocite de prea mult umblet, de prea multă pîndă pe la colțuri de străzi. — Mă Întreb, ce-or fi făcut cu restul persoanei lui? zise domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]