3,581 matches
-
variațiile în aproape toate tipurile de optimism și contextele de schimbare politică date de alegeri și o relație neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism. Datele obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aproape toate tipurile de optimism și contextele de schimbare politică date de alegeri și o relație neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism. Datele obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tipurile de optimism și contextele de schimbare politică date de alegeri și o relație neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism. Datele obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
optimism și contextele de schimbare politică date de alegeri și o relație neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism. Datele obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism. Datele obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura 3
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura 3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu se poate să nu observăm
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fenomenului (vezi Figura 3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu se poate să nu observăm asemănările: scăderea nivelului indicatorilor economici pare să se asocieze cu creșterea pesimismului și viceversa. Figura 3. Evoluții ale tipurilor de optimism deplin și pesimism deplin Practic, am verificat aceste relații cu ajutorul testelor de corelație. Întâi am calculat o medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi am verificat corelația între acestea și fiecare indicator macroeconomic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asocieze cu creșterea pesimismului și viceversa. Figura 3. Evoluții ale tipurilor de optimism deplin și pesimism deplin Practic, am verificat aceste relații cu ajutorul testelor de corelație. Întâi am calculat o medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi am verificat corelația între acestea și fiecare indicator macroeconomic (PIB per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
calculat o medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi am verificat corelația între acestea și fiecare indicator macroeconomic (PIB per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu acești indicatori. Analiza indică faptul că cei care sunt deplin pesimiști sunt mai sensibili la schimbările economice decât cei care sunt deplin optimiști 61 (Tabelul 8). De fapt
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt deplin optimiști 61 (Tabelul 8). De fapt, rezultatele se leagă de cele de la nivel personal, unde am observat că aceia care aderă la această categorie sunt mai vulnerabili în termeni socioeconomici 62. Tabel 8. Corelații între tipurile extreme de optimism / pesimism și indicatori economici PIB per capita în USD la PPP Indicele câștigului salarial real Șomajul înregistrat Optimism deplin - - R= -,659 Pesimism deplin R = -,718 R= -,741 R = ,732 Datele sugerează o relație liniară între pesimismul deplin și șomaj și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
observat că aceia care aderă la această categorie sunt mai vulnerabili în termeni socioeconomici 62. Tabel 8. Corelații între tipurile extreme de optimism / pesimism și indicatori economici PIB per capita în USD la PPP Indicele câștigului salarial real Șomajul înregistrat Optimism deplin - - R= -,659 Pesimism deplin R = -,718 R= -,741 R = ,732 Datele sugerează o relație liniară între pesimismul deplin și șomaj și o relație inversă cu PIB-ul per capita și cu indicele câștigului salarial real. În rezumatul acestor analize
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. De vreme ce testele pe care le-am efectuat sugerează asocieri între evoluția numai a unor tipuri de optimism / pesimism, schimbările factorilor economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție este parțial confirmată. O privire generală asupra acestui mic studiu de caz referitor la evoluția optimismului și a pesimismului în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a unor tipuri de optimism / pesimism, schimbările factorilor economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție este parțial confirmată. O privire generală asupra acestui mic studiu de caz referitor la evoluția optimismului și a pesimismului în România postcomunistă ne dezvăluie că atitudinile pesimiste prevalează pentru cei mai mulți. Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-au depășit pe cele pesimiste. Acesta este și motivul care ne-a făcut să ne gândim
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
făcut să ne gândim la "societatea pesimistă" ca un spațiu mental dominant. Credința comună că pesimistul e un optimist informat este mai degrabă respinsă de analizele noastre, care indică faptul că cei care aderă la diversele tipuri de pesimism sau optimism (în special la cele extreme) rareori se suprapun în termeni de resurse individuale sau percepții 63. Rezultatele ne îndeamnă să subscriem perspectivei care sugerează asocieri între statusul "dominant" al unei persoane și atitudinile optimiste pe care le degajă. În mod
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
orientarea lor pesimistă e comprehensibilă. Pe lângă toate rezultatele și explicațiile găsite în acest studiu de caz, suntem conștienți de faptul că e posibil ca, de fapt, nu căderea sau creșterea propriu-zisă a indicatorilor economici sau a resurselor individuale să determine optimismul sau pesimismul cuiva, ci modul în care acesta le percepe sau le înțelege rolul în atingerea propriilor dorințe. Cu alte cuvinte, observăm că schimbările "hard" și "soft" sunt sensibil legate, dar nu putem spune decât că fiecare le determină pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
modificările de tip hard șomaj, inflație ș.a. și cele de tip soft ale vieții sociale mentalități, percepții ș.a. sunt corelate, existând, de exemplu, relații semnificative de asociere între modificările din cadrul scenei politice și economice și cele din planul resurselor morale optimism / pesimism. Rezultatele acestei analize sugerează că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identifice din ce în ce mai mult cu valorile de tip deschidere la schimbare, în detrimentul celor conservatoare. ANEXA I Tabelele A1-A5 prezintă rezultatele analizei de varianță (ANOVA) Tabel A1 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism deplin post- electoral non- electoral 8,77692 3,03822 ,029 preelectoral 13,23500 3,75735 ,007 Tabel A2 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism personal preelectoral non-electoral 3,11346 ,81284
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism deplin post- electoral non- electoral 8,77692 3,03822 ,029 preelectoral 13,23500 3,75735 ,007 Tabel A2 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism personal preelectoral non-electoral 3,11346 ,81284 ,004 post- electoral 3,52500 1,00524 ,008 Tabel A3 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Pesimism CIRCUMSTANȚIAL pre- electoral non- electoral 4,56115 1
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
I-J) Eroare standard Sig. Pesimism CIRCUMSTANȚIAL pre- electoral non- electoral 4,56115 1,23889 ,005 post- electoral 5,13250 1,53213 ,011 Tabel A4 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism circumstanțial post- electoral non- electoral ,99385 ,56670 ,289 preelectoral 2,08500 ,70083 ,024 Tabel A5 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism social post- electoral non- electoral 1,57923 ,61436 ,058
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism circumstanțial post- electoral non- electoral ,99385 ,56670 ,289 preelectoral 2,08500 ,70083 ,024 Tabel A5 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism social post- electoral non- electoral 1,57923 ,61436 ,058 preelectoral 2,53750 ,75977 ,011 Tabelele următoare (A6-A16) prezintă categoriile și valorile reziduale ajustate standardizate (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2,53750 ,75977 ,011 Tabelele următoare (A6-A16) prezintă categoriile și valorile reziduale ajustate standardizate (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de semnificație de 0,05, respectiv 0,01). Tabel A6 1994-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Sex Masculin 2,2 Feminin 3 Feminin 2,5 Educație Școala generală 3,0 Ocupație Patron 2,6 Funcționar 3 Militar 2,6 Casnică 2 Marimea și tipul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Tabelele următoare (A6-A16) prezintă categoriile și valorile reziduale ajustate standardizate (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de semnificație de 0,05, respectiv 0,01). Tabel A6 1994-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Sex Masculin 2,2 Feminin 3 Feminin 2,5 Educație Școala generală 3,0 Ocupație Patron 2,6 Funcționar 3 Militar 2,6 Casnică 2 Marimea și tipul localității 50-199 mii locuitori
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și valorile reziduale ajustate standardizate (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de semnificație de 0,05, respectiv 0,01). Tabel A6 1994-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Sex Masculin 2,2 Feminin 3 Feminin 2,5 Educație Școala generală 3,0 Ocupație Patron 2,6 Funcționar 3 Militar 2,6 Casnică 2 Marimea și tipul localității 50-199 mii locuitori 2,2 Sub 10 mii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrîngeri în alte domenii 2,9 Comportamentul electoral Participă la vot 3,5 Indecis 6,1 Indecis 4,4 Orientarea politică Stânga 2,12 Stânga 4,4 Dreapta 3,43 Tabel A7 1995-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Vârsta Sub 24 ani 4,5 Sex Feminin 2,3 Educație Postliceală 2,4 Ocupație Student 3,6 Șomer 3,0 Maistru/Tehnician/Funcționar 3,9 Mărimea și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]